“Pe ansamblu, Grecia a realizat progrese semnificative, in
special in zona consolidarii fiscale, in primul an al programului
de ajustare”, se arata in comunicatul misiunii comune a “troicii”
UE-FMI-BCE, citat de Wall Street Journal. In acelasi timp, misiunea
cere Greciei sa accelereze masurile de reducere a deficitului
bugetar si de reluare a cresterii economice.
Premierul grec Giorgios Papandreou a promis ca guvernul va infiinta
o agentie “administrata independent” care sa coordoneze vanzarea
accelerata si transparenta a activelor statului, in cadrul
programului de privatizare de 50 de miliarde de euro pe cinci ani,
convenit cu UE-FMI-BCE. Agentia va functiona dupa principiul
Treuhand, agentia de privatizare care a vandut activele fostei
Germanii de Est, scrie Reuters.
De asemenea, planul suplimentar de austeritate convenit cu cele
trei institutii va fi prezentat parlamentului elen in urmatoarele
zile. Atena a anuntat deja taieri noi de cheltuieli si cresteri de
impozite in valoare de 6,4 miliarde de euro si urmeaza sa anunte
inca un set de masuri destinate sa reduca deficitul bugetar de la
10,5% din PIB in acest an la mai putin de 1% in 2015. Masurile cele
noi, in valoare de 22 de miliarde de euro, se refera la reforma
sistemului de asistenta sociala, combaterea evaziunii fiscale, alte
taieri de salarii si concedieri in sectorul public si limitarea
posibilitatii de optimizari fiscale si scurgere a profiturilor in
paradisuri fiscale.
Jean-Claude Juncker, seful Eurogrupului (compus din ministrii de
finante ai eurozonei), a declarat ca guvernele din zona euro “vor
incerca sa-i convinga pe creditorii privati ai Greciei sa
contribuie la mentinerea finantarii tarii”. Conform unor diplomati
germani citati de publicatia elena Capital, Grecia ar urma sa
primeasca un credit suplimentar de 30-35 miliarde de euro de la UE
si FM, iar investitorii privati vor “rostogoli” obligatiuni
grecesti care vor ajunge la scadenta in 2012-2014.
“Grecia nu va iesi din zona euro. Nu va fi nicio intrare in
incapacitate de plata si tara va fi in masura sa-si onoreze
obligatiile de plata”, a insistat Juncker. Transa de credit care
soseste in iulie inseamna 12 miliarde de euro, din care FMI
furnizeaza 3,3 miliarde.
CARE E SITUATIA BANCILOR ELENE
Vestea ca finantarea externa continua ofera o gura de aer
binevenita pentru bancile elene, confruntate cu cresterea
necesarului de lichiditati, in urma retrogradarilor succesive de
rating suveran al Greciei de catre Fitch si Moody’s si a
comentariilor tot mai frecvente ca datoria statului elen va fi mai
devreme sau mai tarziu restructurata, avand in vedere cuantumul
urias al acesteia, de 340 de miliarde de euro, si estimarea
Comisiei Europene ca in 2011 datoria va ajunge aproape de 160% din
PIB.
Agentia de rating Moody’s a anuntat vineri inrautatirea
calificativelor pentru opt banci elene, dintre care sapte au
afaceri si in Romania. Miercuri, Moody’s inrautatise ratingul
pentru datoria suverana, de la B1 la Caa1, la acelasi nivel cu al
Cubei, apreciind ca probabilitatea ca Grecia sa declare
incapacitate de plata a crescut la 50%.
Decizia de vineri a fost explicata de Moody’s prin scenariul ca o
restructurare a datoriei Greciei ar afecta direct bancile, prin
reducerea valorii portofoliilor lor de obligatiuni guvernamentale
elene, ceea ce “le-ar afecta sever capitalizarea”, avand in vedere
ca ponderea acestor obligatiuni este intre 50% si 330% din
capitalul de rang 1 al bancilor. Moody’s afirma ca bancile elene,
in aceeasi situatie a restructurarii datoriei suverane, ar fi
expuse unei “eroziuni potentiale a surselor lor de finantare”, din
cauza “potentialei accelerari a retragerilor de depozite” si a
“incertitudinilor privind accesul in continuare la lichiditatea
furnizata de Banca Centrala Europeana”.
In acelasi timp, agentia ia in calcul, ca factori pozitivi,
potentialul de sprijin din partea CE, a FMI si a Bancii Centrale
Europene, care ar acorda sustinere bancilor elene in situatia unei
restructurari a datoriei. “Autoritatile europene au interesul sa
incerce sa evite impactul extrem de destabilizator al unei intrari
in incapacitate de plata a bancilor asupra economiei elene si
asupra pietelor europene de capital”, afirma Moody’s. La aceasta
s-ar adauga impactul asupra Bancii Centrale Europene, care este cel
mai mare creditor al sistemului bancar elen, cu 20% din pasivele
acestuia. Pe de alta parte, autoritatile europene vor sa evite
efectul de precedent pe care sustinerea sistemului bancar dintr-o
tara l-ar avea in raport cu “alte state slabe ale zonei euro”,
noteaza agentia.
Ratingurile bancilor elene pentru pentru depozite si datorii cu
prioritate la plata (toate sunt prezente in Romania, cu exceptia
Attica Bank) au fost modificate astfel:
National Bank of Greece (NBG): de la Ba3 la B3
Active la finele lui martie 2011: 117,8 mld. euro
EFG Eurobank Ergasias: de la Ba3 la B3
Active la finele lui martie 2011: 80,5 mld. euro
Alpha Bank: de la Ba3 la B3
Active la finele lui martie 2011: 64 mld. euro
Piraeus Bank: de la Ba3 la B3
Active la finele lui martie 2011: 56,6 mld. euro
Agricultural Bank of Greece (ATE Bank): de la B1 la B3
Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro
Attica Bank: de la B1 la B3
Active la finele lui martie 2011: 28,9 mld. euro
Emporiki Bank of Greece: de la Baa3 la B1
Active la finele lui martie 2011: 27,8 mld. euro
General Bank of Greece (Geniki): de la Baa3 la B1
Active la finele lui martie 2011: 4 mld. euro
Toate calificativele au perspectiva negativa. Calificativele pentru
soliditate financiara au fost si ele schimbate de la D sau E+ la E,
reflectand ratingul acordat Greciei.
Intr-un interviu pentru Bloomberg, seful misiunii FMI, Jeffrey
Franks, a declarat insa ca el nu vede niciun semn ca actuala criza
a datoriilor din zona euro s-ar putea repercuta asupra Romaniei
prin intermediul bancilor din aceste tari.
“Subsidiarele locale ale bancilor grecesti sunt lichide si bine
capitalizate”, a spus Franks.
Leave a Reply