BusinessMagazin

Tag: impozite

  • De ce capitalismul în forma lui actuală nu mai poate exista

    Aceste vorbe nu sunt ale vreunui filosof, influencer sau socialist. îi aparţin lui Ray Dalio, fondatorul Bridgewater, cel mai mare fond de hedging din lume, un investitor în angajatori notorii pentru faptul că oferă salarii mici, ca Walmart şi KFC. Dalio, un om cu o avere de apromativ 18 miliarde de dolari, potrivit Forbes, este un produs model al capitalismului. Totuşi, el şi alţi miliardari de succes au început să se teamă pentru sistemul care le-a adus o prosperitate pe care n-o au nici regii.

    Capitalismul creează prosperitate, după cum scrie Bloomberg. Prin canalizarea energiilor în producţie şi inovaţie, a permis la miliarde de oameni să trăiască mai bine decât împăraţii de demult. Însă capitalismul concentrează puterea în mâinile celor care deţin proprietatea, inclusiv ale miliardarilor greu de iubit şi ale corporaţiilor multinaţionale. Este învinovăţit pentru lărgirea decalajului dintre bogaţi şi săraci. Mulţi oameni îl echivalează cu cronismul şi cu guvernele captive unor interese speciale.

    În umbra capitalismului cronic s-au dezvoltat guverne care acum pun în pericol ordinea şi valorile liberale şi au crescut companii cu puteri mai mari decât cele ale guvernelor.

    Există o tabără care spune că soluţia pentru aceste dezechilibre este curăţarea capitalismului: stoparea subvenţiilor şi protecţiilor pentru întreprinderi, distrugerea monopolurilor şi reducerea birocraţiei. O altă tabără spune că guvernul trebuie să joace un rol mai mare, deoarece pe motivaţia capitaliştilor – profitul – nu se poate pune baza pentru îndeplinirea nevoilor societăţii.

    Inegalitatea a devenit atât mai benefică, cât şi mai rea. Inegalitatea dintre naţiuni s-a diminuat odată cu ascensiunea Chinei, Indiei şi a altor naţiuni care au adoptat capitalismul şi pieţele libere. În acelaşi timp, inegalitatea dintre bogaţii şi săracii unei ţări s-a agravat. În general, jumătatea de jos a lumii, pe scara averii, deţine mai puţin de 1% din averea la nivel mondial, în timp ce primii 1% dintre adulţi deţin 47%. Capitalismul şi pieţele libere sunt contestate atât de stânga politică, cât şi de dreapta. Doi senatori americani care fac campanie pentru a deveni candidaţi la preşedinţie ai Partidului Democrat, Bernie Sanders şi Elizabeth Warren, susţin că sistemul economic este „manipulat” pentru a aduce beneficii bogaţilor.

    În spectrul politic de dreapta, preşedintele Donald Trump s-a etichetat drept „omul tarifelor” şi spune că vrea să restricţioneze imigraţia, chiar dacă fluxul liber de bunuri şi oameni este combustibil pentru creşterea economiilor capitaliste. Ray Dalio, miliardarul fondator al Bridgewater Associates, avertizează că nemulţumirea faţă de distribuirea inegală a avuţiei ar putea duce la revoluţie.

    Capitalismul este construit pe principiul căutării de profit de către proprietari privaţi. Persoanele fizice şi companiile deţin terenuri, maşini şi alte active şi angajează muncitori pentru a utiliza acest „capital” cu scopul de a crea produse şi servicii destinate vânzării. În teorie – şi, de obicei, în practică – concurenţa pentru clienţi îi forţează pe capitalişti să progreseze, să aducă îmbunătăţiri ofertei lor. Mai degrabă „mâna invizibilă” a pieţei libere decât guvernul ghidează cine ce face, spune teoria.

    Economistul scoţian Adam Smith scria în 1776: „Nu de la bunăvoinţa măcelarului, a producătorului de bere sau a brutarului ne aşteptăm să ne vină cina, ci de la nevoia lor de a-şi urma interesul”. Economistul american Milton Friedman argumenta în anii ’70 că maximizarea profiturilor pentru acţionari, sub rezerva respectării legii, ar trebui să fie singurul obiectiv al corporaţiilor. Boardurile companiilor au îmbrăţişat în mare parte până acum acest mesaj. Însă acum este în plină ascensiune un curent care promovează aşa-numitul capitalism pentru stakeholderi, care cere corporaţiilor să echilibreze interesele acţionarilor cu cele ale angajaţilor, clienţilor şi societăţii.

    În august 2019, Business Roundtable, o asociaţie a executivilor unora dintre cele mai puternice companii din SUA, a susţinut această idee, abandonând sprijinul pentru principiile lui Friedman. Noile principii ale Business Roundtable spun că deciziile nu ar mai trebui să ia în considerare doar cum să fie realizat şi maximizat profitul pentru acţionari, ci să-i ia în calcul pe toţi cei care au interese la companie, adică pe angajaţi, clienţi şi societatea în general – stakeholderii.

    Este o schimbare de filosofie majoră pentru asociaţie, în care sunt membri directori executivi ai zeci de companii mari precum Amazon, Apple, Bank of America, BlackRock, BP, IBM, Chevron, Citigroup, Exxon, Morgan Stanley, Coca-Cola, Pepsi, Procter & Gamble, Walmart, Whirpool, S&P, Pfizer, Motorola, Mastercard şi KPMG. Grupul, condus de James Dimon, CEO-ul JPMorgan, este o voce puternică la Washington pentru interesele businessului american.

    Germania cere deja o reprezentare de 50% a angajaţilor în consiliile de supraveghere ale marilor corporaţii, care iau decizii strategice. Remediul pieţei libere pentru capitalism este şi mai mult capitalism: spargerea giganţilor din tehnologie ar echilibra condiţiile de joc pentru concurenţi. Renunţarea la tarife ar aduce beneficii celor fără avere, care cheltuiesc o parte mai mare din veniturile lor pe produsele importate. Relaxarea limitelor privind tipurile de case care pot fi construite ar face ca locuinţele să fie mai abundente şi mai accesibile.

    Restricţiile privind activităţile de lobby ar oferi companiilor neconectate din punct de vedere politic şanse mai mari de succes. Multe dintre aceste corecţii sunt susţinute de politicieni de centru-stânga, cum ar fi Elizabeth Warren, care se descrie ca fiind „capitalistă până în măduva oaselor”. În ceea ce priveşte impozitele, capitaliştii sunt împărţiţi. Unii spun că impozitele mai mici vor stimula creşterea şi prosperitatea. Alţii menţionează ca model Scandinavia, cu impozite ridicate: dezlănţuiţi antreprenoriatul privat pentru a crea prosperitate, apoi folosiţi impozitele şi transferurile pentru a compensa distribuirea inegală a veniturilor – un rezultat inevitabil.

    O altă abordare – fie în loc de, fie, mai des, în plus faţă de îmbunătăţirea capitalismului – este ca guvernul să preia anumite părţi ale economiei în care sistemul capitalist nu a reuşit să acopere nevoile de bază. În această viziune, guvernul ar construi mai multe locuinţe în loc să ofere pur şi simplu stimulente pentru construcţii private. Aceasta ar garanta locuri de muncă la stat pentru persoanele care au fost concediate în sectorul privat, evitându-se reducerea ocupării forţei de muncă de fiecare dată când economia încetineşte. Aceste idei vin din stânga spectrului politic.
    În dreapta, mişcarea „conservatorismului naţional” ar ţine în frâu pieţele libere prin implicarea în planificarea industrială şi protejarea industriilor cheie împotriva concurenţei externe. Rezultatul: unii din stânga îmbrăţişează capitalismul, iar alţii din dreapta nu au încredere în el.

    O reformă a capitalismului cere Thomas Piketty, un tânăr economist francez în vogă, cu orientări socialiste, cu conexiuni politice şi specializat pe inegalitate şi avuţie. Ultimul său blockbuster a adus inegalitatea în centrul dezbaterilor economice şi politice. În cea mai recentă analiză, francezul propune soluţii radicale, îndreptate contra miliardarilor, în care cuvântul de ordine este exproprierea.

    „A venit vremea să ieşim din această fază unde proprietatea este sacră şi să trecem dincolo de capitalism”, a spus economistul într-un interviu pentru revista franceză L’Obs. Piketty spune că este o greşeală să consideri inegalitatea ca fiind înrădăcinată în natură sau determinată de schimbările tehnologiei. Cauzele sale reale se regăsesc în politică şi ideologie – iar acest lucru o face mai uşor de abordat.

    Corecţiile propuse de Piketty sub stindardul „socialismului participativ” presupun schimbări dramatice în economiile dezvoltate ale lumii – iar până acum succesul ideilor sale la urnele de vot a fost limitat.

    Candidatul socialist pe care economistul l-a susţinut în alegerile din Franţa din 2017 s-a prăbuşit chiar în primul tur, deşi guvernul preşedintelui Emmanuel Macron cel puţin a imitat îndemnul lui Piketty de a regândi capitalismul, aminteşte Bloomberg.
    În noua sa lucrare, potrivit L’Obs, Piketty scrie că niciun acţionar nu ar trebui să controleze mai mult de 10% din drepturile de vot la o companie – chiar dacă deţine o participaţie mult mai mare.

    El sprijină un fel de predare a capitalului în mâinile publicului – o variantă a banilor aruncaţi din elicopter. Ideea lui Piketty de „moştenire pentru toată lumea” presupune a acorda tuturor cetăţenilor o sumă forfetară, de 120.000 de euro în cazul Franţei, la împlinirea vârstei de 25 de ani.
    Apoi, economistul susţine aplicarea un impozit pe avere pentru a consacra ideea că dreptul de proprietate peste o anumită valoare nu poate fi decât „temporar”. În Franţa, de exemplu, scara ar varia de la o taxă de 0,1% pentru o avere sub media naţională de 200.000 de euro până la 90%.

    „Sistemul pe care îl propun face posibilă deţinerea câtorva milioane de euro, sau chiar zeci de milioane, cel puţin pentru un timp“, a explicat Piketty pentru L’Obs. „Dar cei cu câteva sute de milioane de euro, sau câteva miliarde, va trebui să împartă puterea.”

  • Schimbări majore la impozite în ţara cu cei mai mulţi români. Decizia Guvernului

    Premierul italian, Giuseppe Conte a dezvăluit marţi la New York aceste planuri, fără a oferi foarte multe detalii.
    “Sunt din ce în ce mai convins că problema centrală a sistemului nostru economic este frauda fiscală şi că dacă această problemă nu este abordată în mod serios, riscă să crească presiunea fiscală”, a spus Conte, potrivit Agerpres.

    Şeful guvernului format din Partidul Democrat şi Mişcarea 5 Stele a mai anunţat că vrea să încheie “un pact cu toţi italienii cinstiţi”, prin care să le ceară să accepte “o măsură nouă, inovativă” dar care la final ar urma să se traducă printr-o veste bună: “vom plăti, cu toţii, impozite mai mici”, a precizat Conte.
    Planul, aflat încă în stadiu de analiză, şi care ar urma să fie prezentat în săptămânile următoare, ar putea să se concretizeze printr-o reducere fiscală pentru italienii care plătesc cu cardul bancar, începând de la o anumită valoare anuală a plăţilor.
    Presa italiană menţionează de asemenea o posibilă “loterie a bonurilor fiscale” care ar permite oricărui consumator care păstrează chitanţele să participe la o tragere la sorţi cu posibilitatea de a câştiga bani sau bonusuri fiscale, scrie incont.ro

  • Mugur Isărescu, BNR: Pe partea de venituri la buget avem o problemă mare pe care o semnalăm de 5 ani. Stânga şi dreapta s-au întrecut în reduceri de impozite

    Nivelul veniturilor bugetare ar putea reprezenta o problemă în contextul în care nivelul veniturilor fiscale se situează sub 27%, după ce partidele politice care s-au succedat la guvernare au redus constant impozite, apreciază Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în şedinţa de joi în care a prezentat raportul asupra inflaţiei.

    „Pe partea de venituri avem o problemă mare pe care o spunem de 4-5 ani. A fost o întrecere în reduceri de impozite. S-au întrecut şi stânga şi dreapta, şi dreapta şi stânga, care reduce mai mult şi am ajuns la un nivel al veniturilor fiscale de sub 26-27%. Când eram eu premier, în anul de graţie 2000 erau la 32% veniturile fiscale şi ştiu cum se făcea bugetul. Greu de tot. Veneau toate ministerele cu solicitări şi cereau în jur de 40%, iar marea filozofie bugetară era cum bagi 40% în 32%. Nu cred că doleanţele de cheltuieli ale ministerelor au scăzut”, spune Mugur Isărescu.

    Acesta reiterează că bugetul este tensionat. „Noi ne uităm la lucrurile mari. Ponderea cheltuielilor cu salarii, cu pensii, este la peste 70%. Nu prea ai câmp de manevră acolo. Noi le numim cheltuieli rigide. Este greu să te atingi de ele. În consecinţă, apare tensiune pe partea de cheltuieli”, adaugă bancherul central.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Robotul meu şi-a plătit impozitele

    Businessurile câştigă pentru că nu mai au nevoie de atât de mulţi angajaţi şi pentru că un software de tip RPA (Robotic Process Automation) – precum soluţiile livrate de unicornul românesc UiPath – poate face munca a zece oameni.
    Dar cine va mai plăti taxe şi impozite? Dacă estimările platformei World Economic Forum se vor dovedi a fi corecte, cel puţin 800 de milioane de oameni îşi vor pierde locurile de muncă în următorii 20 de ani pe fondul digitalizării şi al robotizării. Cu siguranţă, aşa cum experţii proclamă, vor fi create noi locuri de muncă care vor deriva majoritar din nevoia de a întreţine şi dezvolta mai departe soluţiile de robotizare, însă toată lumea recunoaşte că acestea vor fi mult mai puţine prin comparaţie, încât eliminarea factorului uman din procesele de lucru repetitive reprezintă chiar scopul acestui fenomen.

    În urmă cu doi ani, miliardarul Bill Gates, omul care a fondat Microsoft şi care este al doilea cel mai bogat din lume, cu o avere estimată la 98,4 miliarde dolari, potrivit topului miliardarilor realizat de Bloomberg, a venit în spaţiul public cu un răspuns la întrebarea legată de cine va înlocui cei 800 de milioane de contribuabili care vor ieşi din sistem pentru că vor fi înlocuiţi de roboţi. „Acum, dacă un muncitor munceşte în valoare de 50.000 de dolari, acel venit este impozitat. Dacă un robot face acelaşi lucru, ai crede că ar trebui să îl taxăm pe robot la un nivel similar, nu? Ce vrea lumea este să folosim roboţii ca să muncim mai puţin şi să avem în continuare toate bunurile şi serviciile pe care le avem astăzi – ceea ce ne-ar face să avem mai mult timp şi resurse umane pentru a-i direcţiona spre activităţi precum îngrijirea oamenilor în vârstă, sau clase mai mici pentru elevi pentru a ne concentra pe fiecare elev în parte, sau mai multă atenţie pentru copiii cu nevoi speciale”, explică Gates într-un interviu pentru publicaţia Quartz.

    El susţine că este chiar normală această idee de impozitare şi că nicio companie nu s-ar opune şi ar înţelege considerentele din spatele unor astfel de politici, în contextul în care compania lui Bill Gates este activ implicată în cercetare şi dezvoltare de tehnologii pe multe segmente de soluţii, chiar şi pe cele pe care nu are o linie de business, iar legislaţia care ar fi aplicată roboţilor l-ar putea afecta şi pe el. „Dacă punem oamenii să facă alte lucruri, din punct de vedere net eşti pe câştig cu mult. Dar nu poţi să renunţi pur şi simplu la veniturile din taxe şi impozite pentru că aşa finanţezi activitatea spre care direcţionezi restul oamenilor care nu mai fac acele munci repetitive. De unde iei banii ăştia? Poate unele sunt finanţate din veniturile generate prin economisirea pe alte segmente, unii poate vin direct printr-o taxă pe roboţi. Nu cred că o companie care construieşte roboţi sau una care utilizează roboţi ar fi şocată că există o taxă”, adaugă miliardarul.

    Pe mâinile noilor politicieni
    Judecând doar după imaginea lor publică, nu ai crede că noua membră a Congresului american, „vedetă” a democraţilor – Alexandria Ocasio-Cortez – şi Bill Gates au prea multe puncte de vedere comune. Autoproclamata socialist-democrată Ocasio-Cortez a susţinut propuneri precum impozitarea veniturilor care depăşesc 10 milioane de dolari cu 70%, de exemplu, în timp ce Gates se încadrează în „elita” care ar resimţi astfel de politici.

    Însă în cadrul conferinţei SXSW din America, care s-a încheiat în urmă cu două săptămâni, „copilul minune” al democraţilor a spus că ea şi al doilea cel mai bogat om din lume sunt de acord atunci când vine vorba de taxarea roboţilor, potrivit publicaţiei Inc. Întrebată de public dacă este îngrijorată cu privire la inteligenţa artificială care va înlocui muncitorii, bazându-se pe un alt raport, de data aceasta al universităţii Oxford, care prezice că jumătate din locurile de muncă actuale vor fi înlocuite în următorii 25 de ani, Ocasio-Cortez spune că ar trebui să fim încântaţi, nu speriaţi. „Nu ar trebui să fim bântuiţi de perspectiva că vom fi lăsaţi fără muncă de automatizare. Nu trebuie să ne simţim îngrijoraţi faţă de un om care făcea o muncă repetitivă şi acum nu o va mai face.

    Ar trebui să fim încântaţi de asta. Însă motivul pentru care nu suntem încântaţi este că trăim într-o societate unde dacă nu ai un loc de muncă, eşti lăsat să mori. Şi asta este de fapt problema noastră”, spune ea. Ea consideră că dacă este implementată corect, automatizarea va aduce beneficii şi va lăsa oamenilor mai mult timp pe care îl pot folosi într-un mod mai valoros, aşa cum a subliniat şi Bill Gates. „Rezultatul ar putea fi mai mult timp pentru a ne educa, mai mult timp pentru a crea artă, mai mult timp pentru a investi în ştiinţă şi pentru a cerceta, pentru a inventa, mai mult timp pentru a ne bucura de lumea în care trăim. Pentru că nu toată creativitatea trebuie să fie legată de venituri”, adaugă ea.

    Abordarea ei şi motivul pentru care tânăra democrată a ieşit în evidenţă sunt bazate pe logica egalităţii pe model socialist, de aceea ea a susţinut o idee de „taxare a roboţilor cu 90%” din valoarea muncii lor – cum a formulat-o şi miliardarul din spatele Microsoft. „În ceea ce priveşte trendul inegalităţii economice, acesta va accelera odată cu avansul tehnologiei dacă nu ne rezolvăm sistemele şi modul în care gestionăm producţia averii. Toată lumea ar trebui să simtă că suntem în cel mai prosper punct economic din istorie. Majoritatea nu o simt. Taxarea roboţilor cu 90%, este de fapt taxarea corporaţiilor la 90%, dar e mai uşor să spunem de roboţi”, subliniază Ocasio-Cortez.

    Ea este una dintre figurile proeminente al noului val de socialişti millenniali, care vor o restructurare a modului în care este împărţită averea. Ei cred că actualul capitalism este stricat şi nu poate fi reparat păstrând aceeaşi structură care ţine şampania pe masă doar pentru o felie de societate. „Avansul nostru tehnologic a depăşit capacităţile modului nostru de a gestiona resurse. Acum ne confruntăm cu situaţia în care unele resurse valoroase sunt infinite. Capitalismul este bazat pe frică.

    Ce se întâmplă în momentul când toată lumea are de mâncare? Eşti nevoit să generezi o frică artificială, iar acum am ajuns în momentul în care suntem împinşi spre a munci 80 de ore pe săptămână dacă se poate şi suntem mai productivi decât în orice moment din istorie. Ar trebui să muncim mai puţin decât în orice alt moment dacă ne raportăm la averea pe care o producem”, adaugă tânără membră a Congresului, reîntărindu-şi mesajul politic. Viabilitatea unei astfel de impozitări va fi cu siguranţă discutată mult mai aplicat pe măsură ce rata de înlocuire a locurilor de muncă va prinde avânt, însă taxarea la nivel de 90%, aşa cum propun cei doi, ar putea fi considerată prea aprigă. În acelaşi timp, negocierea între stat şi mediu de afaceri a unui compromis ar putea duce la un rezultat benefic. În orice caz, un robot stă mai uşor la coadă la ANAF. 

  • De anul viitor, bucureştenii vor plăti IMPOZITE mai MARI pentru locuinţe sau autoturisme

    „Primăria Capitalei are obligaţia legală să modifice taxele şi impozitele în funcţie de indicele de inflaţie (…) Având în vedere faptul că prevederea legală este imperativă, instituţia noastră a pus în dezbatere publică proiectul de impozite şi taxe locale pe anul 2020 ce prevede indexarea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale cu un coeficient de inflaţie de 4,6%”, se arată într-un comunicat de presă, transmis miercuri, de Primăria Capitalei.
     
    Astfel, potrivit reprezentanţilor PMB, din 2010, creşterile vor fi următoarele:
     
    Creşterile pentru locuinţe persoane fizice rezidenţe sunt de 4-7 lei garsonieră; 4-9 lei apartament cu 2 camere; 7-12 lei apartament cu 3 camere; 9-18 lei apartament cu 4 camere.
     

  • Statul a încasat din taxe de mediu 3,6 mld. euro în 2017, adică 7,6% din totalul taxelor şi contribuţiilor

    Veniturile la bugetul de stat de pe urma taxelor de mediu au crescut în cifre absolute cu 300 mil. euro faţă de 2016, dar au scăzut ca pondere în totalul taxelor, impozitelor şi contribuţiilor sociale cu aproape 1,4 puncte procentuale, arată cele mai recente date Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.
     
    Veniturile statelor membre ale Uniunii Europene din taxe de mediu au ajuns la o valoare totală de 369 mld. euro în 2017, de la o valoare de 264 mld. euro în 2002. Ponderea acestora în încasările statelor din taxe, impozite şi contribuţii sociale a scăzut de la 6,8% în 2002 la 6,1% în 2017. România se situează din acest punct de vedere deasupra mediei europene, proporţia taxelor de mediu din totalul veniturilor statului din taxe, impozite şi contribuţii fiind de 7,66% în 2017.
     
    Taxele din sectorul energetic au însemnat mai mult de trei sferturi din totalul taxelor de mediu la nivel european, mai mult decât taxele pe transport, care au avut o pondere de 20% din totalul taxelor de mediu la nivel european.
     

  • Cum îţi poţi face o cooperativă agricolă şi să beneficiezi de impozite zero pentru primii cinci ani

    Cooperativa agricolă a rămas în ultimii ani cea mai avantajoasă formă de fiscalizare, deoarece beneficiază de scutiri de impozit în primii cinci ani de funcţionare.

    „Cooperativa agricolă de producţie este cea mai avantajoasă formă de fiscalizare, pentru că beneficiază de scutire la impozitul pe profit sau pe venit timp de cinci ani dacă nu depăşeşti venituri de 3 milioane de euro”, explică Adrian Benţa, consultant fiscal, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Mai mult, dacă membrii din cooperativă vin cu producţia personală, veniturile lor sunt scutite de impozite pe sistemul de tranşe de venit. „Spre exemplu, ai scutire pentru două hectare, pentru tot ce depăşeşte plăteşti”, spune consultantul.

    Atât terenurile, cât şi clădirile pe care le folosesc membrii cooperativelor în activitatea declarată sub acestă formă de organizare, beneficiază de scutiri de la impozitul pe taxe locale, timp de cinci ani.

    Legea există încă din 2015, dar nu este accesată de prea mulţi fermieri, în principiu pentru că legislaţia nu este promovată destul, crede specialistul. Însă în contextul fiscal actual, legislaţia aceasta lasă loc pentru dezvoltarea producţiei locale şi a sectorului agricol în general.

    Prin forma de organizare există trei categorii de  cooperative: fie asocieri între persoane fizice, fermieri, PFA-uri, întreprinderi, ori asocieri cooperative între societăţi. A treia categorie de organizare este o cooperativizare demarată de două cooperative între ele pentru a suporta mai uşor alte cheltuieli sau pentru a câştiga putere de negociere şi volum de producţie.

    Cooperativizarea beneficiază şi de un demers simplu pe care trebuie să îl urmeze cei care doresc să înfiinţeze o astfel de formă de organizare.

    „O cooperativă trebuie formată din minim două persoane, iar capitalul social minim este de 500 de lei. Este nevoie de un contract de asociere care trebuie recunoscut la tribunalul unde aceasta este arondată pentru a primi personalitate juridică. Nu este nevoie de înregistrare la registrul comerţului. Te duci la Fisc, o declari şi ţi se dă cod fiscal pe baza căruia poţi să emiţi facturi”, spune Benţa.

     

     

  • Cum îşi vor plăti românii TAXELE şi IMPOZITELE începând cu 2019. Anunţul ministrului Finanţelor Publice

    „Când omul plăteşte către stat o obligaţie de plată, nu va percepe comision nici măcar o bancă către altă bancă. (…) Va fi o înţelegere foarte clară cu băncile. Ca principiu, băncile n-au voie să perceapă comisioane la ceea ce înseamnă plăţi către stat. Că eu ca stat pot să decid să îţi las ţie ca bancă, într-un interval mai lung de timp, banii pe care tu trebuie să mi-i dai mie după ce i-ai încasat, tu îi foloseşti. Asta mă reglez eu (n.red. – statul) cu banca. Ca principiu, nu ai voie să îi iei bani românului, când el plăteşte la stat obligaţiile sale”, a spus Teodorovici, la Antena 3.
     
    Ministrul a susţinut faptul că statul ar putea permite ca băncile să nu vireze imediat banii plătiţi online, prin intermediul băncilor, pentru taxe şi impozite, ci după o anumită perioadă, băncile putând însă derula operaţiuni cu aceste sume între momenul plăţii de către contribuabil şi momentul în care ajung în contul instituţiei vizate.
     
    „Lucrurile de la 1 ianuarie se vor schimba foarte mult în bine. Vor fi multe modificări, până la final de an. Calea de comunicare între noi şi piaţă, că sunt persoane fizice sau juridice, va fi calea online. Adică nu mai plătim, nu mai cheltuim, nu mai trimitem tot felul de plicuri”, susţine Teodorovici.
     
    În plus, toate structurile publice vor fi obligate să fie parte a Patrim Ven, sistemul informatic al Companiei de Informaţii Financiare care vizează patrimoniul şi veniturile.
     

  • Teodorovici: Orice român normal la cap trebuie să aibă pe agenda sa scoaterea accizei la carburant

    “Orice român normal la cap, nu numai că este de Finanţe trebuie să aibă pe agenda sa această posibilă măsură în vedere. Nu sunt adeptul unor taxe, impozite. Am zis mereu că trebuie să reducem numărul acestora, cunatumul lor”, a afirmat joi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

    Întrebat dacă se are în vedere şi o măsură de plafonare a preţurilor la carburanţi, la fel cum se doreşte pentru gaze, plafonare a preţului acestora până la 55 lei/Mw, Teodorovici a răspuns: “Zonele sunt diferite. Cele două companii şi-au asumat nişte investiţii pe care nu le-a realizat. Aici poate fi vorba de o plafonare când scoţi TVA. Eu personal mi-aş dori foarte mult, dar trebuie să te gândeşti că atucni când s-ar scoate, efectele ar fi la consumator, la pompă”.

    Guvernul va avea joi şedinţă, începând cu ora 13.00. Ministrul Finanţelor a anunţat că, la întrunirea de joi a Cabinetului Dăncilă, va fi o primă lectură a proiectul de hotărâre privind stabilirea preţului maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă, ca preţul maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă la producători până la data de 30 iunie 2021 să fie de 55 lei/Mwh. Teodorovici a adăugat că proiectul nu va fi adoptat în şedinţa de joi a Executivului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF a publicat noile norme de stabilire din oficiu a impozitelor şi CAS pe veniturile nedeclarate

    „Potrivit dispoziţiilor art.107 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nedepunerea declaraţiei de impunere dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a creanţelor fiscale prin decizie de impunere”. Iar potrivit art.106 alin.(1) din acelaşi act normativ, organul fiscal stabileşte baza de impozitare şi creanţa fiscală aferentă „prin estimarea rezonabilă a bazei de impozitare, folosind orice probă şi mijloc de probă prevăzute de lege, ori de câte ori acesta nu poate determina situaţia fiscală corectă”, argumentează iniţiatorii noilor norme, în referatul de aprobare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro