BusinessMagazin

Tag: FMI

  • FMI reia negocierile privind un nou program pentru Ucraina

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional va relua negocierile asupra unui nou program de credit pentru Ucraina, în cursul zile de joi, potrivit Reuters.

    Uncraina şi Fondul Monetar Internaţionale au discutat o nouă înţelegere care să înlocuiască aranjamentul stand-by în valoare de 3,9 miliarde de dolari care va expira în ianuarie.

    Ucraina va trebui să îndeplinească cerinţele Fondului, printre care se numără respectarea independenţei băncii centrale şi viitorul PrivatBank, cea mai mare instituţie de creditare din ţară, care a fost naţionalizată împotriva voinţei acţionarilor în 2016.

  • Pesimist în privinţa economiei europene, FMI menţine prognozele pentru România

    FMI a menţinut, în perspectivele asupra economiei europene lansate miercuri, o prognoză stabilă pentru economia României, cu o creştere economică de 4% în acest an şi o inflaţie de 4,2%. 

    Prognozele sunt acelaşi din ediţia din octombrie a World Economic Outlook şi cele făcute publice la finele lunii august, după vizita de evaluare a unei misiuni a instituţiei la Bucureşti.

    În Regional Economic Outlook: Europe, prezentat miercuri, FMI avertiează Europa să pregătească planuri de urgenţă pentru o criză economică, pe măsură ce riscurile afectează perspectiva regiunii iar politicile monetare şi-au epuizat arsenalul. „Având în vedere riscurile ridicate, planuri de urgenţă ar trebui să fie gata de pus în aplicare în cazul în care aceste riscuri se vor materializa, nu numai în contextul în care domeniul de acţiune efectivă a politicii monetare s-a diminuat”, a declarat FMI. „Un răspuns fiscal sincronizat” poate fi necesar, spune fondul în raport, subliniind pericolele generate de protecţionismul comercial, de Brexitul haotic şi de către geopolitică.

    Avertismentele vin după ce ultimele date economice au arătat că economia zonei euro dovedeşte mai multă rezistenţă decât s-a anticipat, din cauza expansiunii robuste din ţări precum Franţa. Totuşi, Germania a intrat probabil într-o recesiune tehnică în ultimul trimestru, în timp ce piaţa muncii din cea mai mare economie a continentului a început să se deterioreze.

     

  • PIB-ul unei ţări din America de Sud va creşte cu 86% în 2020

    Ţara sud-americană este aşteptată să înregistreze cel mai alert ritm de creştere economică din lume anul viitor, după prognozele Fondului. Guyana, o ţară cu 780.000 de locuitori ce se învecinează cu Brazilia şi Venezuela, va înregistra astfel un salt economic masiv de la un avans al PIB-ului de 4,4% în 2019 odată ce va demara producţia de petrol din proaspăt descoperitele sale rezerve masive din offshore.

    Ţara sud-americană are cele mai mari rezerve de petrol din lume per locuitor iar noi descoperiri se fac constant. În comparaţie cu Arabia Saudită, ce are 1.900 de barili în rezerve offshore/persoană, Guyana are 3.900 de barili offshore pentru un locuitor.

    Guyana este aşteptată să demareze pentru prima data producţia de petrol luna viitoare, o dezvoltare ce va transforma dinamica economică în singura ţară nativ vorbitoare de engleză din America de Sud.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă în China: FMI anunţă o creştere economică de doar 5,8% pentru 2020

    Creşterea economică a Chinei ar putea continua cu o creştere moderată în 2020 – deşi economia mondială şi-ar relua ritmul de creştere – proiectează Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cel mai recent raport asupra economiei mondiale.

    Astfel, în raportul World Economic Outlook, FMI arată că economia Chinei ar putea creşte cu 5,8% anul viitor – sub ritmul de 6,1% estimat pentru anul 2019.

    „Economia Chinei încetineşte, continuând astfel un trend anterior de încetinire, care a început în urmă cu câţiva ani”, spune Tao Zhang, deputy managing director al FMI, citat de CNBC la întâlnirea anuală dintre Banca Mondială şi FMI ce a avut loc sâmbătă la Washington.

    Creşterea economică din China a fost de 6,6% în 2018, potrivit datelor FMI.

    „În ultimii ani, tot ce se întâmplă în lume – de la tensiuni comerciale, alte forte geopolitice, plus aceste incertitudini din toată lumea – acestea pun presiune constant pe economia Chinei”, adaugă Zhang.

    Totuşi, Zhang consideră că acest ritm de creştere este „rezonabil” luând în considerare actuala restructurare economică prin care trece China, în încercarea de a obţine o expansiune economică mai sustenabilă, ceea ce înesamnă să se bazeze mai puţin pe datorie pentru a alimenta creşterea economică şi mai mult pe consumul domestic.

    Vineri, China a anunţat că economia a crescut cu 6% în T3 2018, cel mai slab ritm de creştere din 1992 şi până în present, potrivit Reuters.

    „Nu te aştepţi la nicio altă economie, indiferent de dimensiunea ei, să crească în mod constant cu 10%, sau 7% sau 8%…Deci, cred că vorbim despre o creştere mai calitativă, de o sustenabilitate mai mare. 5,8%, sau orice alt număr din vecinătatea lui, este rezonabil”, adaugă Zhang.

     

     

  • FMI emite prognoze stabile pentru economia României, dar se arată pesimist în privinţa PIB global

    FMI a menţinut, în ediţia din octombrie a World Economic Outlook, lansat oficial marţi, prognozele de creştere economică şi de inflaţie pentru România făcute publice la finele lunii august, după vizita de evaluare a unei misiuni a instituţiei la Bucureşti. 

    Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 4% pentru acest an şi o inflaţie de 4,2%. Deficitul de cont curent este prognozat la 5,5% din PIB (5,2% din PIB pentru 2020).

    Instituţia a publicat raportul după consultările din iunie cu oficialii români. Raportul apreciază că activitatea economică va continua să fie stimulată de consum, iar inflaţia va rămâne ridicată, instuţia recomandând autorităţilor un proces de consolidare fiscală durabilă, susţinut de măsuri menite să reducă deficitul bugetar şi cel comercial. Instituţia recomanda redirecţionarea cheltuielilor fiscale dinspre salarii şi pensii spre investiţii, creşterea a investiţiilor publice, precum şi o absorbţie mai eficientă a fondurilor UE.

    Pe plan internaţional, FMI apreciază că războiul comercial a redus ritmul de creştere economică globală la cea mai scăzută valoare de la criza financiară de acum un deceniu, adăugând că perspectivele s-ar putea reduce şi mai mult dacă tensiunile comerciale rămân nerezolvate.

    Cele mai recente proiecţii ale perspectivei economice mondiale avansate de FMI arată o creştere a PIB global în 2019 cu 3,0%, în scădere faţă prognoza din iulie de 3,2%.

    Previziunile stabilesc un fundal tensionat pentru reuniunile anuale ale FMI şi ale Băncii Mondiale din această săptămână de la Washington, unde noul director general al Fondului, Kristalina Georgieva, ia în primire o serie de probleme, de la stagnarea comerţului până la criza politică din unele ţări emergente.

    Raportul „World Economic Outlook” prezintă dificultăţile economice cauzate de creşterile tarifelor vamale din conflictul comercial SUA-China, inclusiv costuri directe, tulburări în piaţă, investiţii reduse şi productivitatea scăzută din cauza perturbărilor lanţului de aprovizionare.

    FMI spune că, până în 2020, tarifele anunţate vor reduce producţia economică globală cu 0,8%. Georgieva a spus săptămâna trecută că acest lucru înseamnă pierderi de 700 de miliarde de dolari, echivalentul dispariţiei economiei Elveţiei.

    Pentru 2020, Fondul a declarat că creşterea globală va fi de până la 3,4%, din cauza previziunilor pozitive pentru Brazilia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită şi Turcia. Dar prognoza este cu o zecime de punct mai mică decât în ​​iulie şi vulnerabilă la tensiunile comerciale, perturbările legate de Brexit şi o aversiune a pieţelor financiare la risc.

    Achiziţiile globale de vehicule au scăzut cu 3% în 2018, ceea ce reflectă o scădere a cererii în China după expirarea stimulentelor fiscale şi a ajustărilor de producţie şi după adoptarea noilor standarde de emisii în Germania şi în alte ţări din zona euro.

    Noile proiecţii ale FMI arată că PIB-ul Chinei va scădea cu 2% pe termen scurt în scenariul tarifar actual şi cu 1% pe termen lung, în timp ce producţia americană va scădea cu 0,6% în ambele perioade de timp.

  • Economistul şef al FMI: Perspectivele economiei se înrăutăţesc, şansele de revenire sunt mici

    „Există potenţial de recuperare şi ne aşteptăm să vedem acest lucru întâmplându-se în mai multe colţuri ale lumii. Cu toate acestea, trebuie să recunosc că este din ce în ce mai greu să cred că asta o să se întâmple”, a declarat Gita Gopinath.

    Declaraţia economistului FMI vine pe fondul încetinirii economice în SUA, în timp ce în Europa, sectorul german manufacturier se contractă, iar China se confruntă cu cea mai slabă creştere economică din ultimi 27 de ani, care a fost înregistrată în primul semestru al anului 2019.

    Tensiunile provocate de războiul comercial SUA-China reprezintă un alt motiv de îngrijorare, mai ales pentru că liderii ambelor state continuă să impună tarife pe mărfurile importate şi nu oferă vreun indiciu din care să se înţeleagă că acest conflict se apropie de final.$

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kristalina Georgieva a fost desemnată candidatul UE pentru a conduce Fondul Monetar Internaţional

    Singurul contra-candidat rămas în cursă, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a felicitat-o ​​pe Twitter după un vot din cel de-al doilea tur în care a ieşit drept câştigător clar.

    Guvernatorul băncii centrale din Finlanda, Olli Rehn, şi ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, s-au retras vineri, după o primă rundă de voturi între reprezentanţii celor 28 de naţiuni ale UE. Mario Centeno, preşedintele portughez al miniştrilor Finanţelor din Zona Euro, s-a retras joi.

    Georgieva, 65 de ani, este director executiv al Băncii Mondiale după o lungă carieră la creditor, organizaţia geamănă a FMI.

    Georgieva este un politician de centru-dreapta, care a crescut în Bulgaria, sub comunism.

    Kristalina Georgieva este doctor în economie şi masterat în economie politică şi sociologie la Universitatea de Economie Naţională şi Mondială din Sofia.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cine îi ia locul puternicei Christine Lagarde la şefia FMI: Bulgăroaica Kristalina Georgieva, olandezul Jeroen Dijsselbloem şi finlandezul Olli Rehn, cei trei candidaţi de top

    Negociatorii europeni vor să ajungă rapid la un consens cu privire la propunerea lor pentru şefia FMI, temându-se că dacă nu se pun de acord rapid asupra unui singur candidat, riscă să piardă numirea în favoarea altei regiuni.

    Procesul pentru înlocuitorul lui Christine Lagarde se va concretiza în luna octombrie.

    Vineri, ministrul francez de Finanţe – care conduce negocierile în numele UE – a pus pe lista scurtă cinci nume pentru această funcţie, dar nu a anunţat un consens.

    Acum, dintre cei cinci, portughezul Mario Centeno şi ministrul spanio de Finanţe Nadia Calvino au fost eliminaţi, potrivit surselor citate de publicaţia americană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • FMI şi-a redus prognozele de creştere pentru economia mondială. Care sunt ţările în care este aşteptată o îmbunătăţire a economiei

    Instituţia subliniază nevoia urgentă de reducere a tensiunilor comerciale. “Principalii factori de risc pentru economia globală sunt evoluţiile negative, inclusiv disputa comercială SUA-China, tarifele auto americane sau un Brexit fără acord, investiţiile reduse sau slăbirea lanţurilor de aprovizionare globale”, a spus Fondul.

    Într-un interviu acordat BBC, economistul-şef al FMI, Gita Gopinath, a declarat: “Creşterea globală este lentă şi precară, dar nu trebuie să fie aşa, pentru că unele evoluţii sunt autoimpuse”.

    Raportul este critic faţă de politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump. Documentul spune că statele nu ar trebui să utilizeze tarifele vamale pentru a redresa balanţe comerciale bilaterale sau ca un substitut al negocierilor.

    Ambele strategii sunt folosite de administraţia Trump.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Francezii şi spaniolii vor un european ca succesor al Christinei Lagarde la şefia Fondului Monetar Internaţional

    Următorul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să fie european, apreciază miniştrii de Finanţe din Franţa şi Spania după ce guvernele au început negocierile pentru a decide cine va urma la conducerea instituţiei după Christine Lagarde, care a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene, potrivit Bloomberg.

    „Ce vrem noi în Franţa este să avem un candidat al Uniunii Europene care să o poată urma pe Lagarde la şefia FMI. Mai mult, vrem să putem lua rapid o decizie. În al treilea rând, vreau să avem un candidat unic, prezentat de UE fără rivalităţi interne”, spune Bruno Le Maire.

    În acelaşi timp, Nadia Calvino, ministru de Finanţe în Spania, spune că numirea unui european la şefia instituţiei este „prioritară”.

    Liderii UE au nominalizat-o anul trecut pe Lagarde la şefia Băncii Centrale Europene pentru a-i lua locul lui Mario Draghi.