Tag: salarii

  • Dragi IT-işti, sunteţi pregătiţi să vă scadă salariile dacă vine PNL la guvernare? La un salariu net de 8.000 de lei veţi primi doar 7.200 de lei

    În prezent, programatorii sunt cei mai bine plătiţi salariaţi din România, cu un salariu mediu net de aproape 7.500 de lei net pe lună, dar acest lucru se poate schimba după ultimele declaraţii ale preşedintelui PNL, Ludovic Orban, care doreşte ca cei care lucrează în IT să nu mai fie scutiţi de plata impozitului pe venit.

    Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, sâmbătă, la Mediaş, că nu i se pare normal ca cei care lucrează în IT să fie scutiţi de plata impozitului pe venit. „Orice venit trebuie impozitat. Nu poţi să creezi facilităţi fiscale care îmbracă forma unor privilegii”, a spus Orban.

    Astfel un IT-ist care are în prezent un salariu mediu net de 8.000 de lei va rămâne cu doar 7.200 de lei după reintroducerea impozitului pe venit pentru salariaţii din IT.

    Dragi IT-işti sunteţi pregătiţi să vă scadă salariile dacă vine PNL la guvernare? La un salariu net de 8.000 de lei veţi primi doar 7.200 de lei

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 iunie 2019

    COVER STORY: „Start-up-ul nu este antreprenoriat”
     
     

    IDEI DE AFACERI: Agricultură cu lupa
     
     

    TURISM: Vacanţă în stil rural în Republica Moldova
     
     

    TEHNOLOGIE: Optică augmentată
     
     

    SPECIAL: Cum se infiltrează cleptocraţia rusească în America

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 iunie 2019

    COVER STORY: „Start-up-ul nu este antreprenoriat”
     
     

    IDEI DE AFACERI: Agricultură cu lupa
     
     

    TURISM: Vacanţă în stil rural în Republica Moldova
     
     

    TEHNOLOGIE: Optică augmentată
     
     

    SPECIAL: Cum se infiltrează cleptocraţia rusească în America

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Avertisment: Bugetarii români “costă” mai mult decât cei polonezi sau italieni. Salariile bugetarilor vor ajunge la 12% din PIB până în 2020, România fiind pe locul 7 în UE după costurile cu angajaţii de la stat. „Avem prea mulţi funcţionari cu salarii mari, iar primăriile gem de oameni care nu au ce să facă.“

    Salariile celor 1,2 milioane de angajaţi bu­getari au generat cheltuieli de 22 mld. euro în 2018, adică 11% din PIB, potrivit datelor AMECO, baza de date macroeconomice a Comisiei Europene. Cu o cheltuială salarială echivalentă cu 11% din PIB, România s-a aflat în 2018 pe locul 11 în topul statelor europene cu cele mai mari cheltuieli cu salariile angajaţilor de la stat, în condiţiile în care nivelul PIB (de circa 200 mld. euro) a plasat România pe locul 15 în rândul statelor UE anul trecut, arată calculele după standardele europene (metodologia ESA – European System of Accounts). Iar previziunile pentru 2020 arată că România va ajunge la o pondere de 11,9% în PIB a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, ceea ce va poziţiona România pe locul 7 în UE în topul statelor cu cele mai mari costuri cu salariile angajaţilor de la stat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Replica medicilor pentru Cătălin Rădulescu: „Reacţia furibundă a unui muribund. Neruşinare fără margini”

    Medicul Valentin Boldea din Galaţi a declarat, pentru MEDIAFAX, că declaraţia lui Rădulescu „este reacţia furibundă a unui muribund”.

    „Este un om supărat. El este medic şi este furios. Este reacţia furibundă a unui muribund din punct de vedere intelectual şi politic. În rest este can can, nu poţi să iei ce ai dat. Nu este normal să
    alunge pe cineva din ţară, este opţiunea fiecăruia. Până acum, medicii nu au fost daţi afară din ţară, dar fiecare are dreptul să-şi aleagă propriul drum profesional şi personal. Să nu mai zicem că toate creşterile de care vorbeşte nu sunt aşa spectaculoase. Au primit doar medicii din spitale, medicii de familie sunt mult în urmă”, a spus medicul Valentin Boldea.

    La rândul său, medicul Vasi Rădulescu este de părere că majorarea salariilor medicilor a fost un act de normalitate.

    „Era nevoie de aşa ceva, iar cel mai mult au simţit asta medicii rezidenţi. Eu îmi aduc aminte că am început rezidenţiatul cu 770 de lei salariu lunar. O ruşine. Acum, să ieşi, în calitate de politician, dar şi ca absolvent de medicină, spunând că medicii ar trebui să dea salariile înapoi sau să plece din ţară doar pentru că partidul tău a picat în jos la alegeri şi ţara dă un semnal puternic că nu-ţi mai doreşte formaţiunea e o neruşinare fără margini. E, pe undeva, o recunoaştere că ai mărit salariile în scop pur electoral, să-ţi asiguri bazin de votanţi. E o constrângere. Dar nu mă mai miră nimic din ce vine de la astfel de specimene”, a declarat pentru MEDIAFAX medicul Vasi Rădulescu.

    Medicul primar dr. Livia Davidescu, din Craiova, a spus, pentru MEDIAFAX, că dacă ar fi invitată să aibă un dialog imaginar cu Cătălin Rădulescu, l-ar întreba dacă ieşirea sa publică reprezintă punctul de vedere al partidului pe care îl reprezintă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 27 mai 2019 – VIDEO

    COVER STORY: Generaţia Z
     
     

    STUDIU DE CAZ: Businessul care „schimbă becurile” corporatiştilor ocupaţi
     
     

    TEHNOLOGIE: Smartphone-ul – „călcâiul lui Ahile al omului modern”
     
     

    RETAIL: Viitorul DIY
     
     

    ANTREPRENORIAT: Turism pe patru roţi

     


    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Ce produse vor românii să îşi cumpere. Cele mai noi trenduri: Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare

    Trendurile de consum se schimbă în peisajul retailului românesc în contextul în care creşterile de salarii din ultimii ani, corelate cu tendinţele promovate la nivel global, sporesc apetitul românului pentru produse de înaltă calitate. cum se reflectă pe rafturile magazinelor rafinarea gusturilor românilor?

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 

    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.

    Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

  • Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 
    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.
    Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în primele trei luni din acest an cu 8,4%, avans susţinut de mobilă, haine şi electro-IT. Chiar dacă mai timid, şi vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 3%. Aşa cum spune Hellwagner, „consumul este în ADN-ul ţării”. La o primă vedere, românii cumpără mai mult, dar retailerii atrag atenţia că în ultimii ani au început să se orienteze mai des şi înspre „produsele aflate pe raftul de sus” – chiar dacă România este privită din multe direcţii drept o piaţă de discount.


    „O piaţă de discount nu înseamnă calitate proastă. Cred că clienţii de aici caută calitate. Probabil în industria noastră, importanţa serviciilor oferite pe lângă produse va creşte în următorii ani”, apreciază Frederic Lamy, CEO al retailerului de bricolaj Leroy Merlin, notând un trend interesant şi în acest sector.
    Surpriza nu este mare pe acest segment, deoarece spiritul românesc de meşter a alimentat necesitatea de a face mereu câte ceva în casă, de a renova sau a adăuga câte un element în plus. „Clienţii români investesc în case permanent. În medie, clientul vine la magazinul nostru de 24 de ori pe an, adică de două ori pe lună. Ceea ce înseamnă foarte des. Avem clienţi pe care îi numiţi meseriaşi şi ei vin o dată sau de două ori pe zi la noi”, spune Lamy.
    Acest trend de „premiumizare” este condus de locuitorii marilor oraşe din ţară, unde salariile sunt mai mari, iar oamenii îşi permit să consume diferit. În rândul tinerilor, impactul ideologiei de a trăi o viaţă mult mai sănătoasă împânzită de „eco” şi „bio” se reflectă în rafturile pe care au început să apară nume noi, dar şi în lansările noi de branduri de pe piaţa locală. Aşa a decis conglomeratul L’Oréal să aducă în România primul magazin monobrand Yves Saint-Laurent. „Vedem o creştere a cererii pe produsele high-end. Vom încerca să aducem din ce în ce mai multe produse premium. Consumatorii sunt curioşi, vor să descopere. Viitorul cosmeticelor stă în calitate, în trenduri noi. Vom aduce atât branduri noi, cât şi produse noi”, a spus Vanya Panayotova, CEO al L’Oréal.
    Entuziasmul francezilor de a „invada” piaţa din România este de fapt un pariu ambiţios pe nevoia oamenilor de a se afirma, alimentată de social media. Panayotova spune chiar că „această exprimare a devenit un motor pentru piaţa de cosmetice şi este principalul motiv pentru care deschidem magazine”. Cu toate acestea, retailerii de îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt cei care observă şi tendinţe de a cumpăra scump care nu pot fi explicate, mai ales prin comparaţie cu vecinii din regiune, ori din Europa. Philippe Besadoux, CEO al grupului Montecristo, care operează pe piaţa locală brandurile Kenvelo, Tom Tailor, Lee Cooper, Timeout şi Only şi în total are aproximativ 140 de magazine în România, sesizează schimbările de paradigmă prin care au trecut românii în ceea ce priveşte consumul.
    „Înainte ne gândeam la consumatorii de aici ca la nişte consumatori care cumpără textile, dar nu cumpără apartamente, sau invers. Acum lucrurile au evoluat şi oamenii au bani să cumpere şi haine, şi apartamente, iau mai multe credite de la bancă. Este incredibil!”, a spus Besadoux. Tot el observă un trend cel puţin ciudat în privinţa consumului de produse din gama premium, un fenomen pe care el îl cataloghează „împotriva logicii”. Românii din oraşele mai mici din ţară cumpără produse mult mai scumpe decât cei din Bucureşti, unde nivelul salarial este mai ridicat. Pe segmentul de încălţăminte, clienţii din România urmează acelaşi trend, unde preţul rămâne încă un factor important, însă acesta a ajuns să fie mai mult privit în raport cu calitatea decât ca atare.
    „Preţul contează mult în procesul de achiziţionare. Toată lumea doreşte să-şi cumpere un produs de calitate la un preţ cât mai mic posibil. În acelaşi timp, românul este atent şi la brand. Cred că un mix între toate aceste elemente contează atunci când vorbim de decizia de a achiziţiona un produs”, spune Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România. Produsele şi preferinţele consumatorilor nu sunt singurele care au făcut pasul înspre premiumizare şi personalizare, comunicarea de brand urmând aceleaşi tendinţe. Consumatorii nu mai reacţionează la fel de mult la vedete ca ambasadori de brand, iar imaginea unei personalităţi nu mai are acelaşi impact în marketing şi nu mai aduce automat „ştampila” de premium. „Dacă acum câţiva ani ne foloseam de personalităţi puternice, vedete, persoane cunoscute, acum este mai relevant pentru consumator ce primeşte, în linie cu ce îşi doreşte el. Nu mai contează ce reclame ai la televizor sau ce ai pe stradă, deşi bineînţeles că le vom păstra şi pe acelea, cât contează contactul one-to-one cu consumatorul prin mediile pe care el le foloseşte”, atrage atenţia Alexandra Rîştariu, sales manager al Mondelez România, producătorul unor branduri precum Milka, Poiana, Oreo, Halls şi BelVita.
    Cu toate acestea, deşi există deviaţii împotriva logicii, trendul de premiumizare rămâne caracteristic momentan oraşelor mari, în special Bucureştiului. Aici oamenii aleg mai des produsele de pe raftul de sus, unde Selgros a observat cel mai pregnant referitor la HoReCa alegerile mai elevate ale oamenilor, unde L’Oréal a decis să intre în mallul Băneasa Shopping City cu Yves Saint-Laurent, unde şeful grupului Montecristo îi vede pe toţi aceşti români care au bani şi pentru apartamente, şi pentru haine, şi pentru electrocasnice.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 mai 2019 – VIDEO

    COVER STORY: Antreprenorul cu cele mai multe cafenele
     
     

    MANAGEMENT: Banking (autohton) în stil american
     
     

    IMOBILIARE: În aşteptarea zecilor de mii de corporatişti
     
     

    ANTREPRENORIAT: Upgrade în 10 ani
     
     

    NIKOLAUS FRANKE: Game of Thrones: va deveni Westeros următorul Silicon Valley?

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Liber pentru români în cea mai bogată ţară din Europa, din iunie. Salariile ajung la 6.000 euro

    “Salut decizia Consiliului Federal din Elveţia de a acorda libera circulaţie cetăţenilor români de la 1 iunie 2019. Încetează astfel clauza de salvgardare care limita acest drept pentru cetăţenii români şi bulgari. Decizia este una firească, asigurând drepturi egale cetăţenilor UE”, a postat Ciamba miercuri pe Twitter.

    În luna aprilie 2018, Consiliul federal elveţian a decis să prelungească clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE – Elveţia privind libera circulaţie a persoanelor.

    Această măsură, a comunicat MAE la acel moment, avea o valabilitate de un an, până la 31 mai 2019, fără a mai putea fi reînnoită, şi vizează eliberarea de noi permise de şedere de tip “B” (durată de şedere între 1 şi 5 ani). Măsura nu restricţionează eliberarea de permise de tip “L” (durată de şedere sub un an) şi nici prelungirea permiselor de tip “B” deja eliberate.

    MAE informa că, potrivit Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP), extins la România şi Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II la acesta, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani (2 ani + 3 ani + 2 ani, din 2009 până la 31 mai 2016).

    Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, dată de la care Elveţia a liberalizat circulaţia lucrătorilor români şi bulgari.

    Potrivit datelor comunicate de către autorităţile elveţiene la acea vreme, în perioada iunie 2016 – mai 2017 au fost acordate aproximativ 3.900 permise de şedere de tip „B” pentru cetăţenii români şi bulgari, cifra care depăşeşte pragul mediu al ultimilor trei ani, de 1.024 de permise. În consecinţă, restricţiile au fost reintroduse,

    Conform Protocolului, pentru ultima dată, la data de 1 iunie 2018, guvernul elveţian a putut activa o clauză de salvgardare (lit. d) din Protocol raportată la art. 10.4 din ALCP.
    Elveţia a aplicat măsura în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE şi în 2013 pentru toate statele membre UE.

    Potrivit statisticilor, salariul mediu în Elveţia este in jur de 5.500 – 6.000 de euro, în funcţie de industrie. Cele mai mari venituri le au angajaţii din industria farmaceutică – 10.000 de franci elveţieni pe lună, urmată de asigurări, industria IT şi servicii financiare, domenii în care se câştigă peste 9.000 de franci pe lună, scrie stirileprotv.ro