BusinessMagazin

Tag: Moody’s

  • Moody’s: Creşterea economiei globale va fi mediocră în următorii doi ani

    Creşterea economică lentă va împiedica guvernele să reducă datoriile publice, iar băncile centrale nu vor majora semnificativ dobânzile.

    Raportul avertizează totodată că autorităţile nu dispun de instrumente de protecţie fiscale şi de politică monetară care să protejeze economiile de posibile şocuri.

    Moody’s anticipează că PIB-ul statelor din G20 va avansa în medie cu 2,8% în perioada 2015-2017, cu numai 0,3 puncte procentuale mai mult faţă de intervalul 2012-2014 şi sub media de 3,8% înregistrată într-o perioadă de cinci ani care a precedat criza financiară mondială. Estimările sunt aproape similare cu cele incluse în raportul trimestrial publicat în august de agenţie.

    Principalele riscuri pentru perspectiva economiei mondiale sunt generate de impactul încetinirii creşterii în China şi de un efect peste aşteptări al înăspririi condiţiilor de finanţare externă şi internă pentru alte state emergente.

    “Efectele directe ale acestor riscuri asupra economiei mondiale vor fi probabil limitate. Totuşi, economiile avansate nu vor putea să facă prea multe pentru a susţine creşterea economiei globale, având în vedere spaţiul limitat de manevră avut de politicile fiscale şi monetare şi nivelul ridicat al îndatorării din anumite sectoare şi ţări”, se arată în raport.

    În China, Moody’s anticipează o creştere a PIB de puţin sub 7% în acest an, 6,3% în 2016 şi 6,1% în 2017.

    Moody’s nu se aşteaptă la o creştere semnificativă a preţurilor energiei, metalelor şi altor resurse naturale, în următorii doi ani. Efectele economice ale preţurilor scăzute ale materiilor prime se vor extinde în alte sectoare, prin lanţurile de furnizori, limitând creşterea veniturilor populaţiei.

    Încetinirea creşterii în statele emergente nu va influenţa semnificativ economiile avansate, unde perspectivele sunt susţinute de politicile monetare relaxate care vor continua în anii următori.

    Creşterea economică va fi în mare parte stabilă în Statele Unite, Europa şi Japonia. Pentru perioada 2015-2017, Moody’s anticipează o creştere medie de circa 2,5% în SUA, Marea Britanie şi Coreea şi de 1,5% în zona euro.

  • Moody’s a retrogradat ratingul Franţei, din cauza perspectivelor slabe ale economiei

    Calificativul “Aa2” este al treilea cel mai ridicat posibil pe care îl poate atribui Moody’s. Anterior, datoria statului francez era evaluată cu ratingul “Aa2”, inferior doar calificativului maxim “Aaa”.

    Perspectivele economiei franceze sunt reduse, iar situaţia nu se va schimbă, probabil, curând, potrivit analiştilor agenţiei de rating.

    Totodată, îndatorarea Franţei nu va scădea, probabil, în următorii ani, din cauza creşterii economice lente şi a constrângerilor politice şi instituţionale.

    În pofida revizuirii în scădere a calificativului, bonitatea Franţei rămâne “extrem de ridicată”, susţinută de economia puternică, bogată şi bine diversificată, de veniturile ridicate ale populaţiei, de aşteptările privind evoluţia demografică, de baza solidă de investitori şi de costurile reduse de finanţare.

    Perspectiva ratingului Franţei, care anterior retrogradării era “negativă”, este acum “stabilă”.

  • Moody’s: Finanţele publice şi creşterea din România se stabilizează în pofida instabilităţii politice

    România beneficiază din partea Moody’s de rating Baa3 cu perspectivă stabilă.

    “România continuă să înregistreze creştere economică solidă, în urma exporturilor mai mari şi a cererii interne, pe fondul nivelului scăzut al inflaţiei. Cu toate acestea, creşterea lentă a creditării interne înseamnă că există un spaţiu limitat pentru intensificarea activităţilor economice“, a declarat Mathias Angonin, analist la Moody’s, într-un raport al agenţiei de evaluare financiară publicat vineri.

    Potrivit raportului, integrarea economică treptată cu vecinii europeni continuă să crească productivitatea, pe lângă sprijinul financiar şi supravegherea politicilor de către Uniunea Europeană şi FMI.

    Agenţia de rating anticipează că îmbunătăţirea competitivităţii, dezechilibrele macroeconomice reduse şi redresarea în curs a pieţei muncii şi a consumului intern vor avea ca rezultat o rată medie de creştere economică de aproximativ 3% în următorii câţiva ani.

    În plus, reformele fiscale au ajutat România să reducă deficitul bugetar la 1,5% din PIB în 2014, comparativ cu 8,9% în 2009, Moody’s anticipând că politica bugetară va fi imună la instabilitatea politică recentă.

    Moody’s notează totuşi că nivelul relativ ridicat al datoriei externe şi ineficienţa unor companii de stat implică posibile probleme pentru Guvern şi constrâng dezvoltarea infrastructurii.

    Moody’s anticipează că ponderea datoriei publice în PIB va stagna la aproximativ 40% din PIB în următorii doi ani, luând în considerare probabilitatea scăderii în continuare a cheltuielilor, în pofida reducerilor recente de taxe.

    Riscurile generate de sectorul bancar sunt reduse, în condiţiile în care calitatea activelor băncilor s-a îmbunătăţit ca urmare a scăderii creditelor neperformante, se mai arată în raportul Moody’s.

  • Moody’s a retrogradat ratingul obligaţiunilor Greciei cu o treaptă şi l-a pus sub supraveghere

    Acest rating se aplică numai obligaţiunilor elene aflate în proprietate privată, precizează un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

    Ratingul datoriilor pe termen scurt a fost menţinut la nivelul Not Prime.

    Moody’s consideră că în lipsa sprijinului din partea creditorilor instituţionali, respectiv Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi FMI, datoriile Greciei deţinute de creditorii privaţi vor intra în default.

    “Evenimentele din ultimele luni au arătat distanţa dintre ceea ce solicită creditorii oficiali pentru continuarea sprijinului financiar în anii următori şi ceea ce pot face instituţiile elene pentru a îndeplini condiţiile. Acest fapt creează dificultăţi semnificative pentru încheierea unui acord pentru sprijin pe termen lung”, se arată în comunicatul Moody’s.

    Anunţul referitor la referendum adaugă noi riscuri, acute, pentru creditorii privaţi. Prin punerea sub supraveghere în vederea unei noi retrogradări a ratingului, Moody’s va analiza implicaţiile rezultatului referendumului asupra dorinţei şi capacităţii Guvernului de a încheia acordul cu creditorii instituţionali.

    Un rezultat negativ al referendumului ar spori riscul ieşirii Greciei din zona euro, care ar implica pierderi semnificative creditorilor din sectorul privat, potrivit Moody’s.

    În consecinţă, Moody’s a redus plafoanele pentru obligaţiunile Greciei în monedă locală şi străină, de la B3 la Caa2, pentru a reflecta probabilitatea crescută ca rezultatul referendului să ducă nu doar la default-ul datoriilor oficiale şi private, ci şi la ieşirea Greciei din zona euro.

    Plafonul pentru depozitele bancare în monedă locală şi valută a fost menţinut la Caa3.

     

  • Moody’s: Băncile europene pot rezista Grexit-ului, dar cele periferice rămân vulnerabile la riscuri

    “Îmbunătăţirea situaţiei financiare a băncilor din zona euro şi stabilizarea economică a regiunii fac instituţiile de credit mai rezistente la şocurile externe decât în perioada de apogeu a crizei din regiune”, consideră Sean Marion, director general pentru sectorul bancar în cadrul Moody’s.

    În plus, riscul deficitului de lichidităţi din piaţă, sau de contagiune, este mai scăzut decât acum trei ani, încrederea investitorilor fiind susţinută de revenirea treptată a creşterii economice şi de instrumentele puse la dispoziţie de băncile centrale în cazul în care accesul la finanţare pe pieţe ar fi întrerupt.

    Moody’s avertizează totuşi că băncile din statele periferice, respectiv Cipru, Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania, rămân încă vulnerabile la posibila ieşire a Greciei din uniunea monetară.

    “Băncile de pe pieţele periferice şi-au consolidat situaţia financiară în ultimii ani. Dar problemele moştenite din criza precedentă le afectează încă abilitatea de a reveni complet la putere financiară, fiind totodată mai expuse la restricţionarea accesului pe piaţa şi la un cost mai ridicat al finanţării, în eventualitatea unor şocuri externe, având în vedere flexibilitatea limitată a balanţei contabile”, a adăugat Marion.

    Premierul grec Alexis Tsirpas a prezentat duminică, în cursul unor discuţii telefonice cu cancelarul german Angela Merkel şi cu preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, un set de propuneri “pentru un acord reciproc avantajos”, care să permită reluarea finanţării statului elen aflat în pericol să intre în incapacitate de plată.

    Noul set de propuneri a fost prezentat cu o zi înainte de desfăşurarea, la Bruxelles, a unui summit extraordinar pe tema crizei din Grecia.

    În lipsa uni acord cu creditorii săi, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi FMI, referitor la reformele necesare economiei, Grecia nu poate primi restul de 7,2 miliarde de euro din programul de 240 de miliarde de dolari care se încheie pe 30 iunie. Statul elen trebuie să plătească FMI datorii de circa 1,5 miliarde de euro scadente în iunie.

  • Moody’s a retrogradat calificativul Rusiei în categoria “junk”

    Moody’s a retrogradat calificativul Rusiei la Ba1 de la Baa3, cu o treaptă sub categoria recomandată investiţiilor. Perspectivele asociate noului calificativ sunt negative, ceea ce înseamnă că ratingul Rusiei ar putea fi coborât din nou în perioada următoare, transmite MarketWatch.

    Agenţia de evaluare financiară notează, într-un comunicat privind decizia de retrogradare a calificativului Rusiei, că puterea financiară a statului se va diminua vizibil ca urmare a presiunilor fiscale şi a scăderii continue a rezervelor valutare, pe fondul ieşirilor de capital şi a accesului limitat la pieţele de capital străine.

    De asemenea, creşte riscul ca Rusia să submineze, direct sau indirect, plata datoriilor externe, ca reacţie la răspunsul ţărilor din Vest la conflictul armat din Ucraina, potrivit Moody’s.

    Aceasta este a doua acţiune a Moody’s în privinţa calificativului acordat Rusiei în mai puţin de două luni. La mijlocul lunii ianuarie, agenţia a scăzut ratingul Rusiei la doar un nivel deasupra categoriei “junk”.

    Şi Standard&Poor’s a retrogradat calificativul Rusiei în categoria speculativă luna trecută, pentru prima oară în ultimii peste 10 ani, citând diminuarea flexibilităţii politicii monetare a ţării şi înrăutăţirea perspectivelor de creştere economică.

    Rusia, cel mai mare exportator de petrol din lume, se află pe punctul de intra în recesiune economică, după ce preţul petrolului a scăzut la cel mai jos nivel din 2009 până în prezent.

    În plus, economia rusă a fost afectată de sancţiunile impuse Moscovei de către Statele Unite şi Uniunea Europeană, din cauza conflictului din Ucraina, măsuri care au limitat accesul companiilor din Rusia la finanţare pe pieţele financiare internaţionale şi au scăzut interesul investitorilor pentru piaţa rusă.

  • Moody’s a pus sub supraveghere ratingurile Raiffeisen Bank, pentru o posibilă retrogradare

    “Punerea sub supraveghere a ratingurilor Raiffeisen Bank reflectă posibilitatea ca îmbunătăţirea cu o treaptă survenită pe fondul aşteptărilor privind un posibil sprijin financiar din partea băncii mamă să fie eliminată în situaţia în care ratingul de soliditate financiară al băncii austriece va fi retrogradat din nou”, potrivit unui comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

    Calificativele acordate pentru depozitele şi datoriile pe termen lung ale băncii austriece Raiffeisen Bank International au fost retrogradate pe 23 decembrie de la A3, la Baa1. De asemenea, ratingul care măsoară soliditatea financiară a băncii austriece a fost coborât la de la D+ la D. Cele trei calificative au fost puse sub supraveghere în vederea unei noi retrogradări.

    În cazul subsidiarei din România, Moody’s a confirmat calificativul pentru soliditatea financiară la D-, cu perspectivă stabilă, precum şi calificativele pentru datoriile pe termen scurt.

    Calificativul privind situaţia financiară al Raiffeisen Bank continuă să fie sprijinit de numărul mare de depozite atrase de la clienţi, de capitalizarea satisfăcătoare şi de calitatea activelor, superioară mediei de pe piaţa bancară din România, potrivit comunicatului.

    Agenţia notează că ratingurile Raiffeisen Bank au fost ridicate cu două trepte ca urmare a aşteptărilor ridicate privind un posibil sprijin financiar din partea băncii mamă în caz de probleme, precum şi a probabilităţii moderate ca banca din România să beneficieze de sprijin sistemic, în contextul în care instituţia deţine o cotă importantă pe piaţa locală.

    Deşi gradul de dependenţă financiară al Raiffeisen Bank de banca mamă este limitat, de numai 0,3% din activele totale şi 9,4% din passive, o posibilă deteriorare a situaţiei Raiffeisen Bank International s-ar putea reflecta asupra operaţiunilor din România, potrivit agenţiei.

    Moody’s apreciază că aceste riscuri au fost deja încorporate în ratingul de credit al Raiffeisen Bank, care este mai mic decât cel al băncii mamă.

    Raiffeisen Bank este deţinută în proporţie de 99,9% de Raiffeisen Bank International. Banca austriacă a raportat, pentru primele nouă luni ale anului, un profit după taxe în România de 81 milioane euro, în stagnare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

  • Moody’s a îmbunătăţit ratingul Greciei cu două trepte, datorită progreselor bugetare

    Comentariile favorabile ale agenţiei de evaluare financiară sporesc aşteptările ca guvernul elen să se împrumute din nou în acest an de pe piaţa financiară internaţională, după două emisiuni de obligaţiuni efectuate în aprilie şi iulie, care au avut loc după o pauză de patru ani.

    “Principalul factor care a determinat îmbunătăţirea ratingului Greciei este anticiparea faptului că ponderea datoriei publice în PIB va începe să scadă în 2015”, potrivit Moody’s, care consideră că progresele realizate de guvern pentru consolidarea fiscală, în cadrul programului de reforme economice scot în evidenţă îmbunătăţirea traiectoriei datoriilor.

    Grecia beneficiază de ratingul B din partea Fitch Ratings şi B-/B din partea Standard&Poor’s.

    Ratingurile atribuite de cele trei agenţii de evaluare financiară se află încă în categoria “junk”, nerecomandată pentru investiţii, reflectând nivelul încă ridicat al datoriei publice, de circa 175% din PIB.

    Moody’s anticipează că datoria publică va începe să scadă anul viitor, după ce va atinge un vârf de circa 179% din PIB în 2014.

    Grecia a primit din partea UE şi FMI două programe de salvare în valoare de aproape 240 miliarde euro, iar analiştii anticipează că în această toamnă va începe să negocieze o nouă restructurare a datoriilor.

    În luna septembrie, inspectorii internaţionali vor efectua un nou control al respectării angajamentelor asumate de autorităţile elene în schimbul ajutorului financiar.

    Moody’s consideră că reformele structurale din Grecia au avut rezultate mixte, dar agenţia laudă eforturile guvernului în domeniul legislaţiei muncii şi liberalizării anumitor pieţe.

    În aprilie, Grecia a vândut obligaţiuni de 3 miliarde de euro, oferta investitorilor fiind de aproximativ 20 miliarde euro. O a doua emisiunea a avut loc în iulie, când Grecia a atras 1,5 miliarde euro, dar aşteptările erau de 2,5-3 miliarde euro.

    Moody’s a avertizat totuşi că ratingul Greciei este constrâns de nivelul ridicat al incertitudinilor politice, nefiind excluse alegeri anticipate în primul trimestru al anului viitor.

  • Puteţi să pariaţi din nou pe Irlanda

    Motivaţiile deciziei sunt legate de ieşirea anticipată a ţării din programul de salvare cu UE şi FMI în condiţiile recâştigării accesului direct pe pieţele financiare, precum şi de “potenţialul de creştere al economiei irlandeze, care împreună cu consolidarea fiscală este aşteptat să ducă la o reducere a ponderii în PIB a datoriei publice”.

    Conform ultimelor statistici de la Dublin, economia a crescut în T3 2013 cu 1,5% faţă de trimestrul anterior. Moody’s anticipează că în 2014, PIB va creşte cu 2,8%, iar bugetul va încheia anul cu excedent, în urma aplicării tuturor măsurilor de austeritate convenite prin programul cu UE şi FMI.

  • Moody’s a retrogradat Goldman Sachs, JPMorgan, Morgan Stanley şi Bank of New York

    Agenţia de evaluare financiară a retrogradat cele patru bănci cu câte o treaptă, în urma unei evaluări a celor mai mari opt bănci din SUA care a început în luna august, transmite Bloomberg.

    Astfel, ratingul Goldman Sachs a fost coborât de la “A3” la “Baa1”, JPMorgan de la “A2” la “A3”, Morgan Stanley de la “Baa1” la “Baa2”, respectiv Bank of New York de la “Aa3” la “A1”.

    Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii celor patru instituţii financiare au refuzat să comenteze.

    Moody’s a confirmat totodată ratingurile băncilor Bank of America, Citigroup, Wells Fargo şi State Street Corp.

    Autorităţile americane de reglementare a sectorului bancar lucrează la un proiect prin care doresc să legifereze restructurarea sau lichidarea ordonată a băncilor, oricât de mari, fără a fi necesară utilizatea de fonduri publice. Astfel, prăbuşirea unei bănci ar genera pierderi pentru investitori şi ar putea presupune convertirea obligaţiunilor în capital.

    “Considerăm că autorităţile americane de reglementare bancară au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte stabilirea unui cadru credibil de rezoluţie a unei bănci mari ajunse în situaţie de criză. În loc de a utiliza fonduri publice pentru a salva o astfel de instituţie, anticipăm că creditorii holdingurilor bancare vor participa la o procedură de bail-in şi astfel vor suporta cea mai mare parte din povara recapitalizării unei bănci aflate în dificultate”, a declarat într-un comunicat Robert Young, director în cadrul Moody’s.

    Diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor în dolari emise de băncile americane şi costul titlurilor de stat SUA cu maturitate similară a scăzut în acest an cu 0,29 punce procentuale, la 1,38 puncte procentuale. În acelaşi timp, finanţarea prin obligaţiuni costă companiile americane cu 1,46 puncte mai mult decât obligaţiunile guvernamentale, în scădere cu 0,08 puncte procentuale faţă de finele anului trecut.