BusinessMagazin

Tag: solvabilitate

  • Băncile din România sunt mai profitabile şi mai solvabile decât cele europene, dar dau mai puţine credite. De ce?

    Sistemul bancar românesc are in­di­ca­tori prudenţiali de solvabi­litate, pro­fitabilitate şi structură a bilan­ţu­lui mai buni decât media euro­pea­nă, însă calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante (NPL-non-perfor­ming loans) şi a celei a creditelor cu măsuri de re­structurare, care, deşi au scăzut puternic se menţin peste nivelurile medii din UE, după cum reiese din datele BNR.

    Datele din tabloul de risc pentru sistemul bancar românesc arată că majoritatea indicatorilor se încadrează în cel mai bun interval de prudenţă în primele nouă luni din 2019, iar performanţa este superioară mediei europene, care are cei mai mulţi indicatori la categoria „intermediar“.

    În cazul României, în intervalul de prudenţă „intermediar“ se regăsesc rata credi­telor neperformante, rata măsurilor de restructurare şi raportul cost/venit.

    Rata creditelor neperformante a scăzut puternic în România, coborând sub 5% în 2019 (4,6% în septembrie 2019), dar rămâne în banda intermediară de risc depăşind în continuare media UE, de 3%. Rata creditelor restructurate a fost anul trecut pentru băncile din România de 2,91%, tot peste media UE, de 1,9%. 

    Raportul cost/venit pentru sistemul bancar ro­mânesc este sub media UE, de 64%, ajun­gând la 53,1% în primele nouă luni din 2019, dar rămâne peste pragul recomandat de 50%. „Eficienţa operaţională plasează sectorul bancar românesc într-un interval cu risc mediu, nevoia de îmbunătăţire fiind mai pregnantă la nivelul unor bănci de talie mică şi medie“, susţine BNR.

    Structura bilanţieră a rămas echilibrată şi anul trecut, respectând standardele în privinţa ra­por­tului dintre credite şi depozite (73,4%), procentul mic indicând faptul că există potenţial de creditare, în timp ce media UE a fost de 116,4%.

    În ceea ce priveşte profitabilitatea siste­mu­lui bancar românesc este aproape dublă faţă de media UE. Indicatorul de profitabilitate ROE (rata rentabilităţii capitalului) era la finele primelor nouă luni din 2019 de circa 12%, în timp ce media la nivelul UE era de 7%. 

  • TOPUL sectoarelor generatoare de pierderi

    Topul sectoarelor generatoare de pierderi este completat de prelucrarea ţiţeiului şi hotelurile, în total 3.809 companii fiind incluse în această categorie (23% din totalul firmelor analizate), cu 109.331 angajaţi şi pierderi nete totale de 825 milioane euro, în 2013.

    De cealaltă parte, în topul sectoarelor profitabile în 2013 se regăsesc companii din extracţia de petrol şi gaze, comerţ, producţia şi distribuţia de energie, industria auto şi fabricarea produselor din material plastic. În acest eşalon, CITR a inclus 4.386 de companii, respectiv 26,58% din firmele analizate.

    Ponderea companiilor neprofitabile în totalul companiilor din fiecare judeţ este la nivelul cel mai ridicat în Bucureşti şi Ilfov (43,36%), urmate de Caraş-Severin (40%), Mehedinţi (39,62%), Timiş (37,34%) şi Giurgiu (36,44%). Din punctul de vedere al gradului de îndatorare total, în anul 2012 România a avut cel mai ridicat indicator (56,8%), urmat de o uşoară îmbunătăţire în 2013.

    CIT Restructuring, parte a CITR Group (fosta Casă de Insolvenţă Transilvania), a lansat a doua ediţie a studiului de solvabilitate a companiilor la nivelul economiei naţionale, care urmăreşte evoluţia tuturor companiilor din România cu active mai mari de un 1,5 milioane de euro (aproximativ 16.500 de astfel de companii), în perioada 2012-2013.

    Astfel, din cele 16.500 de companii, în anul 2013, un număr de 11.097 au raportat profit, cu un total de 8,85 miliarde euro. Numărul companiilor care au raportat pierdere reprezintă mai puţin de jumătate din cele care au raportat profit, iar valoarea pierderii produsă de acestea anulează 47% din totalul profiturilor înregistrate de companiile sănătoase.

    “Putem afirma aşadar că anul 2013 a fost un an de revigorare a economiei faţă de anii anteriori, cu scădere doar la nivelul numărului de angajaţi. În anul 2013 companiile româneşti au înregistrat cele mai bune performanţe, la nivel consolidat, din ultimii 4 ani. Cu toate acestea, aproape 60% dintre ele se aflăîn continuare în stare de dificultate netratată, pondere similară cu anul 2012”, apreciază autorii studiului.

    Mai puţin de 2,3% din totalul companiilor active din România asigură peste 40% din totalul angajaţilor din ţară, ceea ce subliniează o mare fragilitate la nivel naţional, prin dependenţa de un număr atât de mic de companii cu impact social şi economic.

    În 2013 aceste companii au generat o cifră de afaceri de 164,69 miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând 65,88% din cifra de afaceri a României. Cu toate că din punct de vedere macroeconomic România se află în topul ţărilor de interes pentru investitori, la nivel microeconomic se identifică foarte greu oportunităţi, tocmai din pricina unei majoritaţi predominante de întreprinderi mici şi foarte mici, situate sub standardul de interes al acestor investitori, avertizează sursa citată.

    Printre concluziile studiului se numără faptul că 16.497 companii din România avut la finalul anului 2013 angajate peste 1,7 milioane de persoane, respectiv 40,29% din totalul salariaţilor din ţară. Cifra de afaceri medie pe companie cu impact a crescut de la 9,67 milioane de euro în 2011 la 10,16 milioane de euro în 2013.

    Întreprinderile mijlocii, cu active între 1,5 şi 5 milioane de euro generează 16,5% din cifra totală de afaceri, în timp ce întreprinderile mari (10% din totalul companiilor analizate) produc 70% din cifra totală de afaceri.

    În anul 2013, un număr de 11.097 companii cu impact au raportat profit, cu un total de 8,85 miliarde de euro, doar 67% dintre companiile analizate şi doar 44% dintre companiile de impact aveau în 2013 o structură sănătoasă, restul aflându-se în stare de dificultate sau chiar în insolvenţă iminentă, însă nedeclarată. De asemenea, 53% dintre companiile profitabile în 2013, au înregistrat marje de profit sub 5%, faţă de 56%, câte au fost raportate în anul 2012.

    “Principala problemă cu care se confruntă cele mai multe companii din România este faptul că starea de dificultate se prelungeşte prea mult. Deşi constatăm o îmbunătăţire la nivel macro, la nivel micro problemele rămân aceleaşi: supraîndatorarea şi lipsa de lichiditate. (…)Economia românească este precum un tren cu o locomotivă multinaţională, care trage după ea prea multe vagoane supraîncărcate. E normal ca trenul să meargă încet. Se impune în acest context un program de susţinere prin procese de restructurare, într-un cadru organizat şi pe cât posibil reglementat”, a declarat Rudolf Vizental, directorul executiv al CIT Restructuring.

    Pentru viitor sunt aşteptate multe modificări în comportamentul participanţilor la fenomenul economic.

    “Comportamentul ultraprudenţial din ultimii ani, practicat de bănci şi de investitori, a determinat scăderi în creditare, investiţii şi implicit în consum. (…) Ne îndreptăm către o lume a dobânzilor zero la depozite, ceea ce constrânge deţinătorii de resurse să identifice alte oportunităţi de plasament, într-un context geo-politic tensionat. Pentru a înţelege contextul economic trebuie analizată imaginea la nivel macro, dar pentru a influenţa această imagine trebuie intervenit la nivel micro şi invers”, se mai arată în studiu.

  • Ciorcilă, Banca Transilvania: Ne axăm pe creditare în lei, IMM-uri şi start-up-uri

    Rezultatele au fost obţinute în condiţiile creşterii organice a business-ului BT, din activitatea de bază: cu 5% la creditare, cu 2% la valoarea activelor, cu 3% la venituri operaţionale, cu 5% la totalul resurselor atrase. Numărul de clienţi activi ai băncii – persoane fizice şi companii – a crescut de la 1,56 milioane de clienţi, la 30 septembrie 2012, la aproape 1,65 milioane.

    “Trimestrul al treilea a fost cel mai bun pentru banca noastră pe partea de creditare, deoarece creşterea portofoliului cu 850 milioane lei în 2013 s-a înregistrat aproape în întregime în perioada iulie – septembrie. Politica BT privind relansarea creditării dă roade şi reafirmă angajamentul Băncii Transilvania, ca bancă locală, de a finanţa economia. Focusul nostru va fi, în perioada imediat următoare, continuarea creşterii creditării preponderent în lei, precum şi susţinerea start-up-urilor, IMM-urilor şi a clienţilor persoane fizice”, a declarat Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.

    Veniturile operaţionale ale Băncii Transilvania erau cu 3% mai mari – de 1.147,73 milioane lei – la sfârşitul trimestrului al treilea, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost de 1.117,20 milioane lei. Rezultatul pozitiv a fost generat în special de impulsionarea creditării. Numărul de operaţiuni derulate prin conturi BT a crescut cu 7,34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele nouă luni a crescut totalul resurselor atrase de BT de la clienţi, cu 5% faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la suma de 24.419,90 milioane lei.

    În ceea ce priveşte cheltuielile nete cu provizioanele pentru active şi angajamente de creditare, acestea erau de 280,54 milioane lei, la acelaşi nivel cu cele de anul trecut. Raportul cost / venit a fost de 50,76%. Indicatorul s-a îmbunătăţit cu peste 1% în cursul ultimului trimestru al acestui an. Activele bilanţiere erau, la sfârşitul lunii septembrie, de 30.286,69 milioane lei, cu 2% mai mari faţă de finele lui septembrie 2012.

    Soldul creditelor era de 18.416,62 milioane lei, în creştere cu 5%. Portofoliul de credite al BT este preponderent în lei. Referitor la structura acestuia în funcţie de tipul de clienţi, 51% reprezintă împrumuturi acordate companiilor cu cifră de afaceri de peste 1 milion de euro anual, iar aproape 50% sunt credite acordate IMM şi persoanelor fizice.

    Creditele neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezintă 13,22% din totalul portofoliului de credite. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizion aferent şi garanţii ipotecare se situează la 122%, având un nivel relativ constant pe parcursul ultimilor doi ani. Soldul total al provizioanelor este de 2.354,44 milioane lei, faţă de 2.111 milioane lei la sfârşitul anului 2012. Solvabilitatea băncii este de 12,40% – cu profitul la nouă luni inclus (neauditat).

    În acest an, banca a emis obligaţiuni convertibile în acţiuni în valoare de 30 milioane euro şi a încheiat un nou contract de împrumut subordonat în suma de 25 milioane euro. De asemenea, în luna octombrie a încheiat un parteneriat cu Fondul European de Investiţii pentru o facilitate de garantare a microcreditelor.

    Banca Transilvania, a treia bancă de pe piaţa românească după valoarea activelor, are peste 6.000 de angajaţi şi o reţea formată din 550 de sedii.
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Lăsaţi banii să rămână în ţară

    Raportul asupra stabilităţii financiare, proaspăt publicat de BNR, relevă că rata de solvabilitate în sistemul bancar era în iunie 2013 de 14,7% (faţă de nivelul minim admis de 8%), iar exerciţiul de testare la stres derulat de BNR, a arătat că în scenariul unei deprecieri a leului de peste 20% şi al unei recesiuni persistente, rata de solvabilitate ar scădea doar cu 4%.

    Sistemul bancar a avut în primele opt luni ale anului curent un profit de 1,5 miliarde lei, după ce a încheiat anul trecut cu o pierdere de 2,3 mld. lei şi cu o rată a rentabilităţii financiare (ROE) de -5,9%. Cota de piaţă a băncilor cu pierderi a crescut în 2012 cu cca 15% faţă de 2011, la 59,8%, din cauza cheltuielilor cu provizioanele, în timp ce 18 din cele 40 de bănci de pe piaţă au raportat profit.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Cum stăm cu sănătatea băncilor

    Cu un indicator de solvabilitate de aproximativ 15 la sută în perioada 2009-2011, calculat la nivel agregat pentru sistemul bancar, România continuă să se situeze pe o poziţie confortabilă, notează BNR. Dintre ţările de origine ale filialelor băncilor străine care desfăşoară activitate în România, un grad mai ridicat de adecvare a capitalului raportează Austria.

  • BCR a terminat primul trimestru cu o pierdere de aproape 71 mil. euro

    Mai exact, cheltuiala trimestrială netă cu provizioanele de risc pentru credite şi avansuri a fost de 933,7 milioane lei, faţă de 457,4 milioane lei în primul trimestru din 2011, conform informaţiilor difuzate de bancă. Această evoluţie a condus la îmbunătăţirea ratei de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (52,2% faţă de 50,1% la sfârşitul anului 2011) şi reflectă impactul performanţei scăzute a economiei româneşti asupra clienţilor corporativi ai BCR. Împrumuturile neperformante (NPL) reprezentau 22,4% din portofoliul total de credite la sfârşitul lunii martie. Segmentul corporate este principalul contribuitor în ceea ce priveşte volumele NPL nou-generate, deoarece IMM-urile încă se confruntă cu constrângeri severe de lichiditate şi unele companii mari au reintrat în incapacitate de plată.

    Grupul BCR şi-a menţinut poziţia de lider în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de circa 20,8% după active, în pofida unei uşoare scăderi a volumului activelor cu 1,6% (1.226 milioane de lei) faţă de începutul anului, până la 75.519,7 milioane de lei (17.234,1 milioane de euro).

    Venitul operaţional a scăzut cu 2,5% în comparaţie anuală, la 1.028,9 milioane de lei (236,6 milioane de euro), de la 1.054,8 milioane lei (250,4 milioane de euro), din cauza comprimării marjelor dobânzilor, a cererii scăzute de credite şi a presiunii concurenţiale în creştere, care au afectat venitul din dobânzi, situat la 750,4 milioane de lei (în scădere cu 7,6%). Venitul net din comisioane s-a majorat cu 1%, până la 155,6 milioane de lei (35,8 milioane de euro).

    Rezultatul net din tranzacţionare a crescut valoarea veniturilor cu 122,9 milioane de lei (28,3 milioane de euro), valoare de aproape trei ori mai mare faţă de finele lui martie 2011, determinată, în principal, de tranzacţiile valutare. BCR îşi menţine poziţia de lider pe piaţa de titluri şi obligaţiuni din România.

    Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 6,1%, până la 418,9 milioane de lei (96,3 milioane de euro). Raportul cost-venit s-a îmbunătăţit la 40,7% la finele lunii martie 2012 (42,3% la sfârşitul lunii martie 2011).

    Portofoliul de credite a continuat să crească, mai ales datorită creditării din sectorul de retail. Soldul creditelor în acest sector a crescut cu 1,6% în comparaţie trimestrială, în special datorită segmentului creditelor ipotecare, unde finanţarea acordata de BCR a fost de aproape 395 milioane de euro in programul “Prima Casa 4”. Cota de piaţă a BCR în ceea ce priveşte creditarea generală s-a menţinut la aproximativ 21% la finele lunii februarie, menţinând statutul băncii de lider de piaţă, în vreme ce cota de piaţă pentru creditele imobiliare în euro a crescut la aproape 30% (circa 0,5% creştere în trimestrul I). BCR este, de asemenea, lider pe piaţa fondurilor UE, deţinând, în prezent 40% din proiectele aprobate, dintr-un total de peste 12,65 miliarde de euro reprezentând oportunităţi de finanţare din fonduri UE care se adresează investitorilor privaţi şi autorităţilor locale.

    Volumul depozitelor atrase s-a menţinut aproape constant, în special datorită clienţilor de retail. BCR rămâne principalul jucător pe piaţa depozitelor primare (20% cotă de piaţă). Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, banca bucurându-se însă în continuare de sprijin puternic din partea băncii-mamă.

    Indicii de solvabilitate se menţin mult peste nivelurile reglementate. Rata capitalului de rang 1+2 în februarie 2012 era de 12,31% conform standardelor internaţionale, faţă de minimum 10%, potrivit cerinţelor BNR. Indicatorul de solvabilitate este de 17,09% (BCR Grup, conform standardelor internaţionale).

  • Profitul Raiffeisen a crescut cu 16%. Steven van Groningen: “Vom continua initiativele de eficientizare a bancii”

    Volumul de credite administrate de banca a crescut cu 16% fata de 2010, ajungand la 3,53 miliarde de euro, in timp ce volumul de depozite a crescut cu 7%, pana la 3,95 miliarde de euro. Raportul credite/depozite era de 89% la sfarsitul lui 2011, fata de 83% la finele anului anterior. Rata solvabilitatii era de 10,9% la sfarsitul lui 2011, peste plafonul de 10% cerut de BNR.

    Steven van Groningen, Presedinte si CEO al Raiffeisen Bank Romania, califica profitul de 96 mil. euro drept “un rezultat foarte bun in conditiile economice pe care le traversam in ultimii ani”. “Am reusit sa ne consolidam pozitia de banca puternica, pastrand in toata aceasta perioada un control strict asupra costurilor si o administrare prudenta a riscurilor. Vom continua in 2012 initiativele de eficientizare a bancii si de simplificare a proceselor, pentru mai buna deservire a clientilor”, a declarat Steven van Groningen.

    In 2011, veniturile bancii au crescut cu 6%, iar cheltuielile cu 3%, ca urmare a unei contributii mai mari la fondul de garantare a depozitelor si a cresterii TVA. Raportul cost/venituri insa s-a imbunatatit, ajungand la 63,1%, fata de 64,5% in 2010, in primul rand datorita cresterii veniturilor. Cheltuielile cu provizioanele au ramas neschimbate in 2011, la 48 milioane euro, in conditiile in care activitatea de creditare se mentine la un nivel destul de redus. Creditele neperformante au scazut pana la 6,4% la sfarsitul anului (fata de 7,6%, cat erau la sfarsitul lui 2010), in primul rand datorita calitatii bune a creditelor noi acordate. Portofoliul de credite a crescut cu 20%, in timp ce depozitele au scazut usor, cu circa 4%.

    In ciuda cererii modeste pentru credite, zona de retail a cunoscut o crestere a activelor de circa 18%, in timp ce depozitele au crescut cu 15%. “Suntem multumiti de modul cum a evoluat segmentul IMM, 26% crestere pe zona de creditare si 17% crestere pe zona de pasive, fata de 2010. De asemenea, ne-am consolidat pozitia pe segmentul clientilor de top si ne mentinem atentia asupra clientilor nostri de casa, pentru care trebuie creata valoare si care pot asigura crestere”, a spus Steven van Groningen.

    Baza de clienti a Raiffeisen Bank a ramas constanta in 2011, la aproximativ 2 milioane de persoane fizice, 100.000 IMM-uri si 8.000 de companii. La sfarsitul lui 2011, reteaua Raiffeisen Bank numara 543 de unitati (fata de 540 in 2010). Banca avea 5.911 angajati la sfarsitul anului 2011, fata de 6.104 in 2010.

    Raiffeisen Online (Internet Banking) si Smart Mobile Banking au cunoscut o crestere in 2011 atat in ceea ce priveste numarul de clienti (numarul de clienti persoane fizice a crescut cu cca 31%), cat si din punctul de vedere al volumelor tranzactionate (pentru clientii persoane fizice, valoarea tranzactiilor s-a dublat). Raiffeisen Bank are o retea de peste 1.100 de ATM-uri si 10.000 de POS-uri.

    Raiffeisen Bank Romania, detinuta de austriecii de la Raiffeisen Bank International AG (RBI), este a patra banca din sistem dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de circa 7%.

    Cifrele anuntate luni de banca se refera exclusiv la rezultatele Raiffeisen Bank SA si pot fi diferite fata de cele pe care le va anunta Raiffeisen Bank International AG (RBI) pentru operatiunile din Romania, atunci cand va publica raportul anual pe 2011, in data de 29 martie.

  • Rasvan Radu, Unicredit: Vedem un apetit pentru risc mai redus si inaspriri ale reglementarilor bancare

    “Cresterea economica modesta si incertitudinile externe au afectat piata din Romania si comportamentul consumatorilor. In plus, vedem un apetit pentru risc mai redus si inaspriri ale reglementarilor in arena globala, dar si la nivel local. Toti acesti factori influenteaza fundamentele activitatii bancare, in conditiile in care marjele sunt puse sub presiune, iar costurile cresc”, a spus Răsvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank.

    “Compensam aceste tendinte negative cu o strategie comerciala mai activa, oferindu-le oportunitati mai mari clientilor in aceasta perioada dificila. Urmarim cu atentie evolutia pietei, pentru a putea face fata eventualelor turbulente prin flexibilitate si o atentie sporita fata de consumatori”, a adaugat Răsvan Radu.

    Veniturile inregistrate de banca s-au ridicat la 916 milioane lei (218 milioane de euro), cu 10,4% sub nivelul din primele noua luni ale lui 2010, dar cu 1% in crestere calculate in conditii comparabile, eliminand impactul ajustarilor de reglementare si contabilitate introduse anul trecut. In trimestrul al treilea, UniCredit Tiriac Bank a inregistrat venituri egale celor din trimestrul al doilea si peste cele din primele trei luni din 2011. Veniturile nete din alte surse decat dobanzile (precum comisioanele si operatiunile de piata) au crescut cu 9,3%, iar veniturile nete din dobanzi au coborat cu 18,4%, afectate de volumul redus al activitatii economice si impactul modificarilor legislative.

    Cheltuielile operationale au crescut cu 6,2% in intervalul ianuarie – septembrie al acestui an fata de primele noua luni din 2010, influentate de inflatie si de ajustarile statutare determinate de reglementarile de piata. Raportul intre costuri si venituri s-a plasat la 49,6%. Rata solvabilitatii s-a plasat la 11,2% potrivit RAS, confortabil peste nivelul reglementat. Ponderea provizioanelor in totalul portofoliului de credite s-a situat la 6,6%.

    Volumul activelor bancii s-a plasat la 21,6 miliarde lei (5 miliarde euro) la finalul lui septembrie 2011, in crestere cu 7% anualizat. Valoarea creditelor din bilant a urcat cu 16,5% fata de 30 septembrie 2010, pana la 15,5 miliarde lei (3,6 miliarde euro), rata de crestere fiind peste media sistemului bancar. Depozitele clientilor au ajuns la 9,9 miliarde lei (2,3 miliarde euro).

    Activele totale consolidate ale UniCredit Tiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation si UniCredit Consumer Financing s-au plasat la 24,9 miliarde lei (5,7 miliarde euro) la finalul lunii septembrie 2011. Profitul net consolidat al celor trei entitati a fost de 122 milioane lei in primele noua luni ale anului, iar capitalul social s-a plasat la 2,4 miliarde lei (556 milioane euro).

    UniCredit Tiriac Bank este parte a grupului UniCredit, banca europeana de top cu reteaua cea mai extinsa din Europa Centrală si de Est, numarand peste 3.900 de sucursale. UniCredit Tiriac Bank este a cincea banca din sistem dupa valoarea activelor si opereaza cu o retea de peste 240 sucursale.

    Grupul UniCredit este prezent pe piata din Romania si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit CA-IB Securities Romania, UniCredit CAIB Romania, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) si UniCredit Business Partner.

  • Care sunt băncile europene cu cele mai mari nevoi de capital suplimentar

    Defalcarea sumei a fost făcută de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), într-o notă publicată joi care foloseşte estimări bazate pe rezultatele băncilor pe prima jumătate a anului. Datele definitive vor fi cunoscute în noiembrie, când băncile vor fi obligate să-şi comunice datele privind capitalurile şi portofoliile de obligaţiuni suverane.

    Necesarul de recapitalizare a băncilor europene a fost estimat, prin decizia de joi a liderilor europeni, la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al băncilor să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie 2012. Recapitalizarea se va putea realiza fie prin vânzări de active, fie prin emisiuni de obligaţiuni, fie prin împrumuturi de la statele europene. Până la finele anului, băncile vor comunica autorităţilor din statele de origine planurile detaliate privind opţiunile de recapitalizare, iar planurile urmează să fie aprobate ulterior de către EBA.

    Scopul operaţiunii este consolidarea solvabilităţii băncilor în condiţiile crizei datoriilor suverane, mai ales având în vedere că unul dintre pilonii planului aprobat la Bruxelles este asumarea de către creditorii privaţi ai Greciei a unei pierderi de 50% din valoarea nominală a deţinerilor lor de obligaţiuni elene, ceea ce ar însemna o pierdere cumulată de circa 100 de miliarde de euro.

    Potrivit unei statistici realizate de banca elveţiană UBS, dintre băncile europene, cele mai mari deţineri de obligaţiuni elene şi creanţe de alt gen faţă de statul elen le au şase instituţii de credit din Grecia, dintre care cinci prezente şi în România, urmate de banca franco-belgiană Dexia, BPI şi BCP din Portugalia (aceasta din urmă, proprietară a Millennium Bank), precum şi o serie de bănci din Germania şi Franţa.

  • Profitul Raiffeisen Bank România a scăzut cu 22% în prima jumătate a anului

    Scăderea faţă de prima jumătate a lui 2010, când profitul net a fost de 50 de milioane de euro, a fost cauzată în principal de modificările fiscale şi de o creştere moderată a costurilor cu provizioanele, a comunicat banca.

    Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, volumul total al creditelor a crescut cu 23%, la 3,33 miliarde de euro, în timp ce depozitele au crescut cu 4%, ajungând la 3,56 miliarde de euro. În consecinţă, raportul credite/depozite este de 93% (iunie 2010 – 79%).

    “Am încheiat prima jumătate a anului cu un rezultat foarte bun, date fiind revenirea economică lentă şi condiţiile dificile de piaţă”, a declarat Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank România. “Creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi vor rămâne priorităţile noastre şi în lunile următoare”.

    Valoarea totală a activelor a crescut de la 4,57 la 5,17 miliarde euro, respectiv cu 13%.

    Veniturile din dobânzi au crescut cu 6%, la 115 milioane de euro, iar veniturile nete din comisioane au scăzut cu 4%, la 87 de milioane de euro. Rata solvabilităţii (inclusiv profitul) a fost de 11,4%, în condiţiile în care cheltuielile nete cu provizioanele au crescut cu 13%, la 26 de milioane de euro, într-un context dificil pentru activitatea de creditare. În schimb, rata creditelor neperformante a scazut de la 7,6%, cât era în iunie 2010, la 6,9%.

    Raportul cost/venituri a crescut de la 61%, cât era la jumătatea lui 2010 (şi 64,5% pentru tot anul 2010) la 65%, în principal din cauza creşterii TVA şi majorării cu 50% a contribuţiei la fondul de garantare a depozitelor.

    Portofoliul de credite acordate companiilor a crescut cu 24%, în timp ce depozitele acestora au rămas la acelaşi nivel. În ciuda cererii scăzute, Raiffeisen Bank şi-a crescut şi portofoliul de credite pentru populaţie cu 23%, în timp ce depozitele au crescut pe acest segment cu 5%.

    Activitatile de trezorerie şi capital au avut rezultate bune, contribuind cu 20% la rezultatul net al băncii.

    Numărul clienţilor s-a menţinut aproximativ constant, la aproape 2 milioane, dintre care aproape 100.000 IMM şi 8.000 de clienţi companii. La sfârşitul lui iunie, reţeaua Raiffeisen Bank cuprindea 542 de unităţi, faţă de 539 în urmă cu un an, iar numărul de angajaţi a crescut de la 5.906 la 5.938.

    Raiffeisen Bank România, controlată de Raiffeisen Bank International AG (RBI), subsidiară integral consolidată a Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB), este în prezent a patra bancă din România după valoarea activelor. RBI are una dintre cele mai importante reţele bancare din Europa Centrală şi de Est, fiind prezentă în 17 pieţe din regiune.