Tag: datorie

  • Noul pol de incertitudine din zona euro: Datoria guvernamentală a Italiei este mai riscantă decât cea a Greciei pentru prima dată de la criza din 2008

    Grecia îşi pierde statutul de cel mai riscant debitor guvernamental din zona euro după ce randamentul pe titlurile de stat emise de guvernul elen a scăzut sub cel al titlurilor de stat emise de guvernul de la Roma, pentru prima dată de la criza financiară din 2008, potrivit FT.

    Obligaţiunile guvernamentale ale Greciei au fost căutate în 2019 de investitorii care vânau randamente ridicate, un trend care a continuat puternic după ce agenţia de rating Standard & Poorăs a îmbunătăţit perspectivele Atenei, acordând calificativul BB- la finalul lunii trecute.

    Totodată, şi obligaţiunile guvernamentale ale italienilor au fost apreciate vara aceasta, însă investitorii rămân parţial rezervaţi din cauza efectelor generate de tensiunile politice.

    Obligaţiunile greceşti şi-au menţinut valoarea joi, randamentul titlurilor de stat cu scadenţa la 10 ani menţinându-se la 1,10%, în timp ce randamentul pe titlurile de stat italiene cu scadenţa la 10 ani a crescut la 1,16%. Pe titlurile de stat, randamentele cresc atunci când preţurile scad.

    În ambele cazuri, randamentele rămân foarte scăzute după standarde istorice, însă piaţa obligaţiunilor din Grecia a cunoscut o revenire care le-a atras atenţia investitorilor.

    Randamentele pe titlurille de stat au crescut peste 30% la finalul anului 2011, înainte ca Atena să anunţe falimentul pe datorie, forţând creditorii privaţi să suporte pierderi. Investitorii au fost încurajaţi de o revenire relativ puternică a economiei Greciei în 2019, în contextul în care cea mai mare parte a zonei euro înregistrează o încetinire puternică iar Germania este la un pas de recesiune tehnică.

    Dimensiunea redusă a pieţei obligaţiunilor guvernamentale din Grecia – în contextul în care cea mai mare parte a datoriei statului există sub formă de împrumuturi cu dobândă mică de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – ceea ce înseamnă că există o presiune imediată mai scăzută asupra finanţelor guvernamentale, în comparaţie cu Italia care se bazează exclusiv pe pieţele financiare pentru a-şi refinanţa datoriile.

    „Cel mai important este să ne uităm la structura datoriei. Sunt foarte puţine cerinţe de capital care planează asupra Atenei pentru următorii cinci ani, în comparaţie cu Italia, unde ai un risc mult mai mare”, spune Chris Jeffery, strateg în cadrul Legal & General Investment Management.

    Chiar dacă Standard & Poorăs a îmbunătăţit rating-ul datoriei Greciei, aceasta rămâne în continuare în teritoriul „junk”. Totuşi, unii investitori pariază că perspectivele relativ stabile ale Greciei deschid drumul pentru revenirea la un rating de investiţii. Dacă ajunge iar la un rating de investiţii, Grecia ar putea fi inclusă în programul de achiziţie de datorii desfăşurat de Banca Centrală Europeană.

    Între timp, economia Italiei îşi menţine performanţa apatică. Deşi datoria Italiei are un rating mai bun, agenţia Standard & Poorăs estimează perspective negative.

    Deşi a fost format un nou guvern la Roma între partidul Democrat de centru-stânga şi Mişcarea 5 Stele (M5S), investitorii se tem de revenirea instabilităţii politice de anul trecut, când guvernul anterior nu a reuşit să respecte indicaţiile Uniunii Europene referitoare la nivelul deficitului bugetar.

     

     

  • Cine deţine datoria României. Fondurile de pensii au ajuns în iunie să deţină 20% din titlurile de stat româneşti, depăşind plasamentele străinilor, care au 19,6%. Băncile au cea mai mare expunere, de 44,2%

    Creşterea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat de pe piaţa locală, respectiv intrările de capitaluri pe fondul randamentelor ridicate au determinat intrarea monedei naţionale pe un trend de apreciere în raport cu euro, cursul coborând în iunie în jurul nivelului de 4,72 lei/euro.

    Deţinerile fondurilor de pensii au ajuns în luna iunie 2019 la 20%, depăşind plasamentele străinilor. Băncile au în continuare cele mai mari expuneri pe titluri de stat emise pe piaţa locală, respectiv 44,2%.

    Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, denominate în lei şi euro, totalizau 30,3 mld. lei la sfârşitul primului semestru (S1) din acest an, ponderea de­ţi­nerilor nerezi­den­ţilor în totalul porto­foliului de datorie pu­blică revenind în iunie pe creştere după mai multe luni de declin şi ajungând până la 19,6%, al doilea cel mai ridicat nivel din acest an, conform celor mai recente statistici ale Ministerului Finanţelor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • La cât a ajuns datoria externă a României: În primele şapte luni a crescut cu peste 8 miliarde de euro

    În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 73,331 miliarde euro la 31 iulie 2019 (68,1 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,9 la sută faţă de 31 decembrie 2018, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 34,280 miliarde euro (31,9 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 9 la sută faţă de 31 decembrie 2018.

    Creşterea datoriei publice directe în primele şapte luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice, în valoare nominală de 5 000 milioane euro, precum şi din influenţa preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică, în valoare de 2 134 milioane euro.

    În perioada ianuarie – iulie 2019 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 6.025 milioane euro, comparativ cu 4.859 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2018; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2.069 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 436 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 720 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 253 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este Dorina Kocsis-Cristea, femeia care a făcut carieră în cadrul companiei Stefanini după ce şi-a „ascultat raţiunea în detrimentul inimii”

    Dorina Kocsis-Cristea este responsabilă de coordonarea activităţii departamentului de service management office în regiunea EMEA al companiei Stefanini.
    Din această funcţie, ea coordonează o echipă de 210 oameni din mai multe centre de livrare, atât din România, cât şi din Polonia, 19 persoane fiind în subordinea sa directă. Absolventă a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ea a lucrat constant cu echipe, colegi şi clienţi din toate regiunile lumii. „În acest context, deplasările de serviciu, în ţară şi în afara ţării, au fost o necesitate şi au făcut parte din activitatea mea periodică. Cea mai lungă perioadă în care am activat în afara ţării a fost de aproximativ trei luni, în Olanda, la sediul unuia dintre clienţi.“ Un pas important pentru cariera sa a fost învăţarea limbii spaniole, lucru care a ajutat-o să obţină primul său job în IT ca support engineer pentru companiile cu utilizatori în Spania. A urmat apoi obţinerea unui post în cadrul companiei Stefanini, „un moment în care am ascultat raţiunea în detrimentul inimii”. Nu au lipsit nici momentele dificile, de pildă când a trebuit să reorganizeze împreună cu managementul departamentului unul dintre proiectele tradiţionale, într-un timp record, transformând şi, în acelaşi timp, menţinând bunul mers al serviciilor. „A trebuit să ies din zona mea de confort, să acopăr şi să suplimentez diverse roluri. Astfel, am reuşit nu doar să depăşesc un moment dificil, ci chiar să-l transform într-o oportunitate de dezvoltare.” Cea mai mare reuşită din cariera sa spune că este implementarea noului concept de servicii în cadrul unui proiect care ulterior a devenit un proiect global strategic şi un model de bune practici, inclusiv pentru clienţi.

    Profilul Dorinei Kocsis-Cristea a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Firmele controlate de Remus Rădoi, contracte bănoase cu statul: Ne facem datoria mai bine decât Poliţia

    Firmele controlate de omul de afaceri Remus Rădoi din Caracal, Safety Security şi Spartan Pază şi Protecţie, au numeroase afaceri cu instituţiile statului.

    În Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, cele două firme figurează cu mai multe contracte încheiate cu diverse instituţii, în valoare de peste 3 milioane de lei.

    Astfel, în anul 2018, firma Spartan Security a încheiat contracte de pază şi protecţie la staţiile CFR Slatina, Piteşti, Drobeta Turnu Severin şi SRLU Craiova, în valoare de 735.139 de lei.

    Tot anul trecut, firma Safety Security a încheiat două contracte mari: unul de pază umană şi monitorizare, cu Direcţia pentru Protecţia Copilului Caracal, în valoare de 368.313 de lei, şi unul pentru paza Depoului Ploieşti, în valoare de 768.000 de lei.

    În anul 2019, aceeaşi firmă a câştigat licitaţia organizată de Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA, în valoare de 481.873 de lei. De asemenea, Safety Security mai are în derulare un contract de pază a Cantinei Sociale din Caracal, evaluat de 126.144 de lei, şi unul cu Administraţia Pieţelor din acelaşi oraş, în valoare de 61.320 de lei.

    Tot în cursul acestui an, firma a încheiat cu Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt un contract în valoare de 21.384 lei, în timp ce cu Primăria Caracal a semnat un contract de 460.082 de lei.

    Omul de afaceri Remus Rădoi a declarat, pentru MEDIAFAX, că toate contractele au fost încheiate legal şi că cei peste 1.800 de angajaţi ai celor două firme îşi fac datoria „mai bine decât Poliţia”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datoria externă a României continuă să crească: În primele cinci luni din 2019 a ajuns la 103,5 miliarde euro, după un avans de 3,1 miliarde euro

    În ceea ce priveşte datoria externă pe termen scurt, aceasta a înregistrat la finalul lunii mai nivelul de 34 mld. euro (32,9 % din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,3 % faţă de 31 decembrie 2018.  
     
    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,5 % în perioada ianuarie – mai 2019, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2019 a fost de 4,6 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.
     
    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2019 a fost de 72,6%, comparativ cu 74,3% la 31 decembrie 2018.
     
  • Străinii deţin aproape jumătate din datoria publică totală a României de 70 mld. euro

    Cu o datorie publică egală cu 35% din PIB, România a avut anul trecut a şaptea cea mai mică datorie din Uniunea Europeană, potrivit datelor comparative publicate de Eurostat, oficul european de statistică. Conform sursei citate, 47,8% din datoria publică a României era deţinută la finalul anului trecut de nerezidenţi, un procent care situează România la mijlocul clasamentului Uniunii în privina deţinerii datoriei suverane de către nerezidenţi. Datoria Germaniei este deţinută de nerezidenţi în proporţie de 47,7%, cea a Franţei în proporţie de 47,3%, iar a Poloniei de 50,2%.
     
    „Ideal este ca datoria publică să fie deţinută de rezidenţi şi să fie preponderent cumpărată din economisirea internă. Nerezidenţii înseamnă în mare investiţiile de portofoliu care cumpără datoria pe termen nu foarte îndelungat. Investiţiile de portofoliu sunt foarte sensibile la evoluţia pieţei, prin urmare cu cât datoria publică este în mai mare măsură deţinută de nerezidenţi, cu atât eşti mai expus“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
     
  • Proiect MFP: Plata eşalonată a datoriilor sau stingerea până la jumătate din datorie

    “Restructurare financiară pentru că nu este o amnistie fiscală, ca să fie foarte clar, este o restructurare financiară. Modul în care ea se propune o să vedeţi deja astăzi pe site prezentată întreaga propunere de modificare a cadrului sau de înfiinţare, de creare a cadrului legislativ, adică ordonanţa de urgenţă, de fapt ordonanţa în notă de fundamentare, o prezentare succintă, o fundamentare, date, elemente financiare, motive, impactul argumentele pentru care credem că o astfel de măsură ar fi foarte utilă mediului economic din România”, a declarat Eugen Teodorovici, în cadrul unui eveniment organizat de Intact Media Group.

    Conform proiectului, consultat de MEDIAFAX, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul 2 scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel:

    1. măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii;

    2. anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă) dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
  • Cum a devenit miliardar omul care a reusit să facă insule, avioane şi chiar şi Statuia Libertatii să dispară

    Celebrul iluzionist, pe numele său adevărat David Seth Kotkin, s-a născut în New Jersey, la data de 16 septembrie 1956. Mama sa a lucrat ca agent de asigurare, iar tatăl avea un magazin de îmbrăcăminte pentru bărbaţi. A început să practice magia încă de la 10 ani, motiv pentru care devenise cunoscut în rândul vecinilor de cartier sub numele „Davino, băiatul magician”.

    La 12 ani, era cea mai tânără persoană acceptată în Societatea Magicienilor Americani, organizaţia fondată de Harry Houdini în 1902. Timid şi singuratic, David a văzut magia ca pe o modalitate prin care să se integreze în societate, după cum reiese din interviurile lui din presa internaţională.

    Când era copil, a mers într-o tabără din vecinătatea cartierului său, unde a început să practice magia şi activitatea de ventriloc, o experierenţă căreia spune că îi datorează stilul creativ care i-a caracterizat cariera.

    „Am petrecut două săptămâni încercând să găsim un ghid care a fost răpit de indieni. A fost doar un joc, dar l-am trăit. Întreaga mea viaţă se datorează acelei experienţe de când aveam trei sau patru ani”, declara el.

    Când era adolescent, Copperfield era fascinat de Broadway şi avea obiceiul să se strecoare în mod frecvent la spectacole, în special la musicaluri. La 16 ani, preda deja un curs de magie la Universitatea din New York. La 18 ani, s-a înscris la universitatea Fordham din New York, însă la doar trei  săptămâni după începerea studiilor a renunţat pentru a juca un personaj în spectacolul The Magic Man, în Chicago.
    Cu această ocazie, a adoptat numele de scenă David Copperfield, prelat de la romanul omonim scris de Charles Dickens. În spectacolul respectiv, Copperfield a cântat, dansat şi s-a remarcat prin iluziile sale, cele mai originale din spectacol.

    Ulterior, The Magic Man avea să devină cel mai longeviv musical din istoria spectacolelor din Chicago.

    Un an mai târziu, Copperfield a orchestrat primul spectacol Magic of David Copperfield, la un hotel din Honololu, Hawaii. La scurt timp după, şi-a început cariera în televiziune, după ce a fost descoperit de producătorul TV şi de spectacole pe Broadway, Joseph Cates. A avut parte de prima expunere media în 1977, când a fost protagonistul seriei The Magic of ABC. A urmat apoi seria CBS, Magia lui David Copperfield – The Magic of David Copperfield, ale cărei episoade au fost difuzate între 1978 şi 2001. Până anul acesta, a găzduit 17 astfel de serii şi două documentare TV. Şi-a folosit numerele de magie şi în filme precum Terror Train (1980) sau Burt Wonderstone (2013).

    Din rândul celor mai spectaculoase scamatorii ale sale se numără: dispariţia unui avion Learjet (1978), dispariţia Statuii Libertăţii (1981); a levitat deasupra Marelui Canion (1984), a mers prin Marele Zid Chinezesc (1986), a evadat din închisoarea Alcatraz (1987), a făcut să dispară un vagon-restaurant dintr-un tren Orient Express (1991).

    La începutul carierei sale, în anii ‘80, a început să participe la turnee mondiale. Potrivit presei internaţionale, turneele la care participă David Copperfield au extrem de mult succes. În cariera lui, a vândut mai mult de 40 de milioane de bilete în toată lumea, care au condus la câştiguri brute de peste 4,5 miliarde de dolari – mai mult decât a câştigat orice alt entertainer solo din istorie, potrivit celebritynetworth.com.

    El susţine anual peste 500 de spectacole. La spectacolul din Las Vegas, unde are mai mult de trei spectacole zilnic, şapte zile pe săptămână, vânzările de bilete ajung la aproximativ 50 de milioane de dolari în fiecare an; acest lucru nu include comercializarea celorlalte produse corelate cu spectacolele sale, afacere pe care Copperfield o deţine în întregime.

    El este considerat drept cel mai bine plătită celebritate din lume în fiecare an, datorită câştigurilor sale cuprinse între 60 şi 80 de milioane de dolari anual. De-a lungul timpului, el şi-a folosit veniturile pentru a face investiţii şi în afara scenei.

    Un exemplu în acest sens sunt investiţiile sale în imobiliare: când se afla în Las Vegas, Copperfield trăia într-o vilă de 18 milioane de dolari, dotată cu un club de noapte privat. În garajul subteran al acesteia pot fi parcate cu uşurinţă circa 25 de maşini. Vila are un cinematograf, mai multe case de oaspeţi, piscine şi un simulator de golf. Este cea mai scumpă casă din Las Vegas. În afara Nevadei, David are un penthouse cu patru etaje în New York City. Primul etaj al apartamentului din New York este dedicat jocurilor de tip arcade. A cheltuit 7,4 milioane de dolari pentru apartament în 1990, iar apoi a investit cinci ani şi mai multe milioane pentru renovarea proprietăţii. În prezent, casa lui din New York valorează 60 de milioane de dolari.

    Cea mai scumpă dintre proprietăţile sale se află însă departe de Las Vegas şi New York. În 2006, a cheltuit 55 de milioane de dolari ca să cumpere 11 insule în Bahamas, denumite Musha Cay. De-a lungul timpului, a cumpărat mai multe insule şi a cheltuit, în total, 40 de milioane de dolari pentru a face din acestea propria variantă de Fantasy Island.

    În prezent, proprietatea se întinde pe mai mult de 600 de kilometri pătraţi şi este unul dintre cele mai exclusiviste complexuri turistice din lume. Acesta este prevăzut cu cinci vile aflate pe malul apei care pot acomoda maximum 24 de persoane. Cei care ajung aici plătesc între 40.000 şi 50.000 de dolari pe noapte şi trebuie să facă rezervările pentru minimum patru nopţi. Vizitatorii trebuie să închirieze întregul complex – vilele nu pot fi închiriate separat.

    Musha Cay şi insulele Copperfield Bay sunt prevăzute cu un personal de 40 de angajaţi, responsabili de activităţile de acolo.

    El este şi posesorul celei mai mari colecţii de documente şi obiecte din domeniul magiei. Aceasta conţine mai mult de 150.000 de obiecte şi cărţi valoroase, care provin de la Harry Houdini, Georges Méliès şi părintele magiei moderne, Robert Houdin.

    Colecţia se află într-un depozit care se întinde pe 40.000 de metri pătraţi. Iluzionistul a cheltuit aproximativ 200 de milioane de dolari pentru colecţia Copperfields International Museum and Library of the Conjuring Arts, iar specialiştii evaluează colecţia la aproximativ 500 de milioane de dolari.

    Copperfield plănuia să deschidă şi un lanţ de restaurante, aflate în locuri precum Walt Disney World, în Florida, dar şi în Times Square, în New York, precum şi în Paris şi Tokio. David Copperfield’s Magic Underground, restaurantul din Times Square, era pregătit de deschidere în proporţie de 85%, dar disputele dintre echipa de creaţie şi echipa financiară au fost enorme, astfel că investitorii au renunţat, iar proiectul a fost anulat. Copperfield nu a investit în proiectul de restaurante, astfel că nu a fost afectat.

    Lista reuşitelor sale este însă una lungă: a înregistrat 11 recorduri Guinness, a primit 21 de premii Emmy, statutul de „Legendă Vie” de la Congresul American şi gradul de Cavaler din partea guvernului francez. În 2013, Forbes estima averea lui netă la 800 de milioane de dolari – sumă care îl făcea cel mai de succes magician din istorie. În vara acestui an, platforma celebritynetworth.com anunţa că averea magicianului în vârstă de 62 de ani a depăşit 1 miliard de dolari.

  • Datoria externă a României a crescut în primele patru luni din 2019 cu 3,66 miliarde euro şi a trecut de pragul de 100 miliarde euro, prima dată după 2012

    Din 2012, datoria externă a scăzut până în 2015 de la 100,8 miliarde de euro la 90,4 miliarde de euro, iar de atunci a reînceput să crească, ajungând la 98,4 miliarde de euro la finalul lui 2018 şi 99,8 miliarde de euro la finalul lui martie 2019. În acelaşi timp, PIB-ul ROmâniei a crescut, ceea ce face ca ponderea datoriei externe să se reducă.

    La finele lunii aprilie 2019, datoria externă pe termen lung a însumat 69,86 miliarde euro la 30 aprilie 2019, în creştere cu 2,8% faţă de finelel anului trecut.

    În acelaşi timp, datoria externă pe termen scurt se ridica la 33,21 miliarde euro, în urcare cu 5,6%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,6%, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 4,8 luni în aprilie, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro