BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Povestea deciziei de a relua un program de peste 2.500 miliarde dolari: Mario Draghi, şeful BCE, a ignorat sfaturile consultative

    Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să repornească programul de achiziţie de obligaţiuni luna trecută, în ciuda oficialilor din propria lui instituţie – ceea ce semnalează o diviziune în cadrul instituţiei asupra acestei deizii, potrivit FT.

    Comitetul de politică monetară, unde stau tehnocraţii de la BCE şi bănci centrale din cele 19 ţări ale zonei euro, au sfătuit împotriva relansării programului într-o scrisoare trimisă preşedintelui Mario Draghi şi altor membre al consiliului de guvernare înainte de a lua decizia, potrivit declaraţiilor a trei membri din comitet, citat de publicaţia americană.

    Conţinutul confidenţial al scrisorii a ajuns în spaţiul public într-un moment dificil în care franţuzoaica Christine Lagarde trebuie să preia şefia BCE la data de 1 noiembrie.

    Este una dintre puţinele ocazii în care sfatul comitetului de politică monetară nu a fost urmat de Draghi în cei opt ani de când a ajuns preşedinte, potrivit sursei citate.

    Cu toate acestea, opinia comitetului nu este una cu rol consultativ şi a fost ignorat de patru ori în patru ani de către consiliu – care este liber să decidă indiferent de opinia comitetului.

    Comitetul în sine a fost împărţit în această decizie a relansării programului de achiziţie de acţiuni, cunoscut drept relaxare cantitativă, după o pauză de nouă luni în cadrul programului care a implicat până acum fonduri de peste 2.600 miliarde euro.

    La final însă, majoritatea comitetului a votat împotrivă din cauza faptului că a merge înainte înseamnă dobânzi mai scăzute pe termen lung iar acestea sunt deja la minime record, potrivit membrilor consiliului.

    Opinia lor reiterează criticile lansate de mai mulţi membri ai consiliului de guvernare care au vorbit public împotriva de deciziei BCE de a relua relaxarea cantitativă de la întâlnirea BCE de luna trecută – printre care se numără şefii băncilor centrale din Franţa şi Olanda.

    BCE s-a confruntat cu o opoziţie cruntă după ce a anunţat planurile de a reporni programul prin achiziţia de obligaţiuni de 20 miliarde euro pe lună începând din noiembrie.

    Decizia a făcut parte dintr-un pachet de măsuri monetare care include reducerea dobânzilor de referinţă în continuare în teritoriu negativ.

    În timp ce decizia de a reduce dobânzile la un nivel minim record de minus 0,5% a atras atenţie internaţională şi a fost criticată de bancherii comerciali – cum ar fi şeful Deutsche Bank – aceasta a fost susţinută de consiliul de guvernare.

    Bancherii centrali din Germania, Franţa, Olanda, Slovenia şi Estonia  – care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia şi PIB-ul zonei euro – au spus că se opun deciziei de relaxare cantitativă.

     

     

     

  • BREAKING Christine Lagarde a primit susţinerea Parlamentului European pentru funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene

    Lagarde, care anterior a deţinut funcţia de director al Fondului Monetar Internaţional, a fost nominalizată în luna iulie pentru această poziţie.

    Aceasta va fi succesoarea economistului italian Mario Draghi.

    În urma votului care a avut loc marţi la Strasburg, Franţa, Lagarde a primit 394 de voturi pentru, 206 împotrivă şi 49 de abţineri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un raliu incredibil de 24 de ore pe pieţele internaţionale după compromisul lui Trump şi decizia BCE a dus bursele americane la un pas de maxime istorice

    O suită de evenimente ce au avut capacitatea de a transmite şocuri şi impulsuri în piaţă, ce s-au desfăşurat între închiderea din SUA a şedinţei bursiere de miercuri şi deschiderea de joi, ai împins indicii Dow Jones şi S&P 500 aproape de maxime record ieri.

    Pieţele de capital au primit miercuri prima dupăamiază prima veste bună după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că va amâna o suită de tarife pe care vrea să le aplice pe importurile din China pentru 15 azi, ca „un gest de bună credinţă”.

    Tarifele vor creşte de la 25% la 30% pentru o suită de 250 de miliarde de dolari de bunuri aduse în SUA din China.

    Trezorierul-şef al Statelor Unite, Steven Mnuchin, a declarat joi pentru CNBC că preşedintele ar putea încheia un acord comercial în orice moment cu chinezii, dar nu o va face până când nu va fi „un acord convenabil”.

    „Preşedintele a amânat tarifele la solicitarea vicepremierului”, spune Mnuchin, clarificând că vicepremierul chinez Liu He a făcut această cerere pentru că data de 1 octombrie aniversează 70 de ani de la stabilirea Republicii Populare Chineze, iar majorarea tarifelor în această zi ar cauza pagube la nivel simbolic.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Raliul incredibil de 24 de ore care putea schimba cursul economiei mondiale săptămâna aceasta

    O suită de evenimente ce au avut capacitatea de a transmite şocuri şi impulsuri în piaţă, ce s-au desfăşurat între închiderea din SUA a şedinţei bursiere de miercuri şi deschiderea de joi, ai împins indicii Dow Jones şi S&P 500 aproape de maxime record ieri.

    Pieţele de capital au primit miercuri prima dupăamiază prima veste bună după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că va amâna o suită de tarife pe care vrea să le aplice pe importurile din China pentru 15 azi, ca „un gest de bună credinţă”.

    Tarifele vor creşte de la 25% la 30% pentru o suită de 250 de miliarde de dolari de bunuri aduse în SUA din China.

    Trezorierul-şef al Statelor Unite, Steven Mnuchin, a declarat joi pentru CNBC că preşedintele ar putea încheia un acord comercial în orice moment cu chinezii, dar nu o va face până când nu va fi „un acord convenabil”.

    „Preşedintele a amânat tarifele la solicitarea vicepremierului”, spune Mnuchin, clarificând că vicepremierul chinez Liu He a făcut această cerere pentru că data de 1 octombrie aniversează 70 de ani de la stabilirea Republicii Populare Chineze, iar majorarea tarifelor în această zi ar cauza pagube la nivel simbolic.

    Mai mult, joi dimineaţă Banca Centrală Europeană că reduce facilitatea la depozite cu 10 puncte de bază, la 0,5%. BCE a anunţat şi că relansează programul gigant de achiziţie de obligaţiuni, la un nivel de 20 miliarde euro pe lună, ca parte a programului de quantitative easing.

    Iniţial, la aflarea veştii, moneda euro a scăzut la cea mai redusă paritate cu dolarul american din ultimele două săptămâni, pentur ca mai apoi să îşi revină.

    Ca efect, randamentele pe titlurile de stat din zona euro au scăzut, titlurile de stat din Germania cu scadenţa la 10 ani ajungând la minus 0,64%.

    În continuare, cu aproape o oră înainte să se deschidă şedinţa de tranzacţionare de joi din SUA (n.r: ora 16.00 în România), Departamentul de Muncă din SUA a raportat o încetinire în ritmul de creştere al preţurilor de consum – care este utilizat pentru a măsura inflaţia. Totuşi, indicele preţurilor de consum a crescut de la 2,4% de la an la an, reprezentând cea mai mare creştere din 2008 până în prezent.

    Atât indicele Dow Jones cât şi S&P 500 au intrat joi la tranzacţionare cu mai puţin de 1% sub maximele istorice atinse în luna iulie. Indicele Dow Jones a închis şedinţa la 27.137,04 puncte, după ce a fost aproape de a depăşi maximul record de 27.398,68 puncte.

    În acelaşi timp, indicele S&P 500 a închis pe 3.009 puncte, aproape de a depăşi maximul record de 3.027 puncte.

     

     

     

     

     

  • Dobânzile la euro vor deveni şi mai mici. BCE reporneşte programul de achiziţie de active în valoare de 20 mld. euro pe lună şi reduce dobânda la minus 0,5%, într-o nouă încercare de a readuce inflaţia în zona euro

    Consiliul guvernatorilor se aşteaptă ca ratele dobânzilor cheie ale BCE să rămână la nivelurile lor actuale sau mai mici până când rata inflaţiei se va îndrepta spre un nivel suficient de apropiat, dar sub 2%.

    Achiziţiile nete vor funcţiona funcţioneze atâta timp cât este necesar pentru a consolida impactul ratelor politicii sale şi se vor încheia cu puţin timp înainte de a începe creşterea ratelor dobânzii cheie.

    De asemenea, BCE a redus condiţiile de acordare a împrumuturilor sale pe termen lung către bănci şi a introdus o rată de depozit egalizată pentru a ajuta băncile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Centrală Europeană şi-a închis unul dintre site-uri în urma unui atac cibernetic

    Site-ul vizat este cel care se ocupă de Dicţionarul privind raportarea integrată (BIRD).

    Potrivit BCE, cei responsabili pentru atacul cibernetic ar fi putut sustrage informaţii privind numele, adresele de mail şi alte date de contact de la 481 de utilizatori, fără ca parolele acestora să fie afectate.

    Nu este clară încă data la care a avut loc incidentul. Problema a fost descoperită în timpul unei operaţiuni de mentenanţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economiştii cred că Banca Centrală Europeană trebuie să ia noi măsuri pentru a impulsiona economiile europene

    Banca Centrală Europeană trebuie să deschidă drumul săptămâna viitoare pentru a acţiona o scădere a dobânzii de referinţă în luna septembrie, potrivit economiştilor citaţi de CNBC.

    Consiliul de Administraţie al BCE se va întâlni săptămâna viitoare în Frankfurt după ce inflaţia în luna iunie a crescut peste aşteptări la 1,3%, deşi a rămas în ţinta băncii de sub 2%.

    BCE trebuie să gestioneze politicile monetare într-o perioadă învăluită în incertitudine politică şi încetinire economică.

    Economiştii Marion Amiot şi Sylvaian Broyer de la S&P Global Ratings se aşteaptă ca BCE să reducă facilitatea de depozit cu 0,1% după întâlnirea din septembrie, şi chiar să reia achiziţia de obligaţiuni sub forma unui program de 15 miliarde de euro. Facilitatea de depozit, reprezentând dobânda pe care băncile o primesc pentru a depozita bani peste noapte, este negativă din iunie 2014.

    „Economia europeană evoluează încă într-un ritm lent şi două viteze, cu o activitate de servicii robustă pe o parte, dar fără a înregistra o revenire şi a sectorulu de producţie”, notează cei doi economişti.

    Economia Germaniei şi a Italiei, considerate a fi principalele centre de producţie ale Europei, se apropie încet de un teritoriu de recesiune şi rămân susceptibile riscurilor externe precum Brexit, conflictul comerical SUA-China, Iranul, şi încetinirea economică a Chinei.

     

  • Macron o propune pe Christine Lagarde pentru şefia Băncii Centrale Europene

    Oficialul francez a propus-o de asemenea şi pe Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

    Cehia şi Slovacia se opun în continuare propunerii ca socialistul Frans Timmermans să devină preşedinte al Comisiei Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O femeie ar putea prelua conducerea Băncii Centrale Europene într-o premieră istorică. Printre numele vehiculate este şi Christine Lagarde, şefa FMI

    Banca Centrală Europeană ar putea fi condusă de o femeie pentru prima dată în istoria suprainstituţiei, în contextul în care liderii Uniunii Europene trebuie să aleagă următorii oameni în poziţii cheie de conducere, potrivit Bloomberg.

    Francezii consideră că preşedinţia Băncii Centrale Europene reprezintă o ţintă viabilă pentru ei, şi ar prefera ca o femeie să preia acest rol. Potrivit aceloraşi surse, printre femeile din Franţa pregătite pentru o astfel de funcţie se numără şi Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional.

    Mai multe nume au fost vehiculate în trecut, precum viceguvernatorul băncii centrale din Franţa, Sylvie Goulard, şi economistul-şef al OECD, Laurence Boone. O altă opţiune ar putea fi şefa Trezoreriei franceze, Odile Renaud Basso.

    Franţa nu îşi promovează în mod activ candidaţii pentru şefia Băncii Centrale Europene în acest moment. Ei ar începe să facă asta dacă negociatorul pentru Brexit Michel Barnier, un alt francez, nu reuşeşte să devină şeful Comisiei.

    Dacă francezii preiau conducerea, ar fi a doua oară când un cetăţean din Franţa deţine şefia BCE. Jean-Claude Trichet a condus Banca Centrală Europeană din 2003 şi până în 2011.

    Pentru actuala cursă, până acum favoriţii sunt mai mulţi bărbaţi, printre care şeful Bundesbank, Jens Weidmann şi guvernatorul băncii centrale din Franţa, Francois Villeroy de Gallhau.

     

  • Mario Draghi a încasat 401.400 euro în 2018 ca preşedinte al Băncii Centrale Europene, echivalentul unui salariu lunar de 33.450 euro

    Spre comparaţie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR şi echivalentul lui Draghi la nivel local, are un salariu net de peste 14.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere aferentă anului 2017. Draghi este şeful lui Isărescu în Consiliul General de la Frankfurt.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro