Tag: depozite

  • Într-o ţară care oficial şi-a stabilit ca obiectiv să adere la euro, Raiffeisen Bank a luat decizia să nu mai atragă depozite în euro de la populaţia României. O decizie singulară, sau vor urma şi alte bănci acest trend?

    La depozitele în lei Raiffeisen nu mai oferă depozite pe o lună sau trei luni, ci numai pe 6, 12, 24 sau 36 de luni.

    La 12 luni dobânda fixă oferită este de 2,5% dacă banii vin prin agenţii, sau de 2,75% facă banii vin prin online. Pentru a primi aceste dobânzi, care sunt mai mari cu 0,25% faţă de dobânda standard, clienţii trebuie să-şi încaseze salariul sau pensia prin Raiffeisen.

    Raiffeisen ştie foarte bine că populaţia din România este conservatoare, îşi schimbă foarte greu banca, iar o asemenea decizie de a nu mai oferi depozite în euro nu va avea un impact semnificativ, prin plecarea resurselor financiare.

    Raiffeisen, o bancă austriacă, a intrat în România la finalul anilor ’90 şi a cumpărat la începutul anilor 2000 Banca Agricolă, ajungând unul dintre cele mai cunoscute branduri bancare din România, ceea ce i-a permis să atragă o bună parte din economiile populaţiei.

    La finalul lui 2018, depozitele atrase de la clienţi, populaţie şi companii, în lei şi valută, au fost de 33 de miliarde de lei, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice şi companiilor au fost de numai 26 de miliarde de lei, rezultând un raport subunitar de 0,79% dintre credite şi depozite, ceea ce arată o poziţie extrem de solidă ca siguranţă a economisirilor, dar care, câteodată, mănâncă mai mult din profitabilitate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Care sunt băncile în care este cel mai bine să vă ţineţi banii. Vom ajunge în curând să plătim doar ca să ne ţinem banii în bancă?

    Dobânzile la depozitele la termen în lei pentru popu­laţie pe perioade de 6 sau 12 luni oferite la ghişeu de cele mai mari 10 bănci din România în octombrie 2019 variază între 0,35% şi 3,6%, potrivit datelor agregate de ZF în baza informaţiilor de pe site-urile instituţiilor de credit.

    Dacă în cazul scadenţei de 6 luni cea mai mică dobândă remunerată de băncile mari la depozitele în lei este de 0,35%, iar cea mai mare ajunge la 3,2%, pentru scadenţa de 12 luni dobânda oferită la depozitele în lei de băncile mari în octombrie este cuprinsă între 0,5% şi 3,6%.

    Top 10 dobânzi la depozite practicate de cele mai mari bănci din România

    1. În urma analizei ZF din octombrie 2019 cu privire la dobân­zile oferite la depozitele la ter­men în lei, la ghişeu, cu plata la scadenţă, pentru 6 luni şi 12 luni, reiese că Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, oferă 1,75% la depozitele pe 6 luni şi 3,5% la depozitele pe 12 luni.
    2. BCR, a doua cea mai mare bancă din România, practică unele dintre cele mai mici dobânzi pe formatul analizat, cu doar 0,75% la depozitele pe 6 luni şi 1,05% pe 12 luni.
    3. În acelaşi timp, potrivit informa­ţi­ilor actualizate de pe site-ul BRD-SocGen, a treia bancă după active prac­tică cele mai mici dobânzi la depozitele în lei la 6 şi la 12 luni, respectiv de 0,35% şi 0,5%. „Nu au niciun interes băncile să crească mai mult dobânda la depozite cât timp ele nu au nevoie de bani“, a explicat Cabat.
    4. Subsidiara locală a italienilor de la UniCredit Bank vine cu dobânzi de 0,7% pe 6 luni şi 0,85% pe 12 luni. 
    5. Raiffeisen Bank oferă dobânzi de 1,5% pe 6 luni şi 2,25% pe 12 luni.
    6. Sucursala din România a olande­zi­lor de la ING nu publică pe site-ul lor ofer­ta pentru depozitele la 6 luni, însă pentru cele la 12 luni oferă o do­bândă de 1,7%.
    7. Singura bancă a statului român din top zece, CEC Bank, oferă 2,5% pentru depo­zite­le în lei pe 6 luni şi 3,5% pentru 12 luni.
    8. Alpha Bank practică o dobândă de 1,3% pentru depozitele în lei la 6 luni, la ghişeu, pentru populaţie, şi de 2,8% pen­tru cele la 12 luni.
    9. OTP Bank îşi remunerează deponenţi cu 1,5% pentru economiile păstrate timp de 6 luni şi 2% pentru depozitele la 12 luni.
    10. Cele mai mari dobânzi la depozite din piaţă sunt oferite la ghişeu de Garanti Bank, unde dobânda la depozi­te­le în lei pe 6 luni cu plata la sca­den­ţă este de 3,2%, iar la 12 luni de 3,6%.

    „Băncile nu au nevoie de bani şi vor oferi în continuare dobânzi mai mici decât inflaţia pentru că sunt prea multe lichidităţi în piaţa din România. Sunt mai mulţi bani disponibili decât ce pot cre­dita băncile. În aceste condiţii, ecartul va rămâne unul destul de semnificativ. În acelaşi timp, dobânzile la credite sunt mai mari decât inflaţia pentru că nu ar avea sens pentru bănci să împrumute altfel“, a explicat pentru ZF Dragoş Cabat, analist CFA şi managing partner al platformei RisCo Business Intelligence.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • Amazon lansează un program masiv de donaţii după ce s-a aflat că doar în Franţa gigantul a distrus 3 milioane de produse nevândute în 2018

    Gigantul Amazon vrea să îi încurajeze pe terţii care vând pe platforma companiei să utilizeze mai bine produsele lor nevândute şi nedorite care ajung să fie aruncate sau distruse, printr-un program masiv de donaţii, potrivit CNBC.

    Amazon lansează un nou program de donaţii denumit Fullfillment by Amazon Donations (FBA), care se adresează terţilor ce îşi păstrează produsele în depozitele Amazon din SUA şi Marea Britanie.

    Începând cu 1 septembrie, programul de donaţii va deveni o opţiune predefinită pentru toţi vânzătorii care vor să scape de stocurile masive de produse nevândute.

     Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • CUTREMUR pe piaţa bancară. Banca din România care măreşte dobânda la depozitele la lei. Cât vor primi de acum românii care îşi ţin banii la bancă

    Astfel, persoanele fizice pot beneficia în perioada 14 mai-11 august 2019 de dobânzi de până la 1.75% pe an pentru depozitele deschise pe termen de 6 luni şi de până la 2.50% pe an pentru depozitele deschise pe termen de 12 luni.
     
    Depozitele la termen de 24 şi 36 de luni în lei pentru clienţii „de casă“ ai băncii beneficiază de un bonus de 0,25%, peste rata de dobândă standard. În plus, dacă un client de casă deschide deschide depozitul printr-un canal digital, bonusul se majorează cu 0.50% pe an.
     
    Vineri, 17 mai, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat că se aşteaptă ca bancherii comer­ciali să majoreze dobânzile remunerate pen­tru economiile persoanelor fizice cel puţin până la nivelul ratei de politică monetară, de 2,5%, susţinând că din vară băncile vor con­stata că nu vor mai găsi bani mai ieftini, în con­diţiile în care BNR va retrage lichiditatea din piaţă.
     
  • Unde a ajuns evoluţia pe piaţa muncii: Amazon are în depozite un sistem care concediază oameni în mod automat

    Cultura bazată pe productivitate din Amazon a ieşit la iveală după multe anchete jurnalisticii, însă un articol publicat în The Verge arată că gigantul fondat de Jeff Bezos nu doar urmăreşte productivitatea oamenilor din depozite, dar are şi un sistem care generează automat documentaţia pentru a concedia o persoană care nu îşi atinge ţintele de producţie.

    Amazon a concediat peste 300 de persoane din cauza lipsei de productivitate într-un depozit din Baltimore din august 2017 până în septembrie 2018, potrivit The Verge, care citează o scrisoare trimisă de avocatul Amazon într-un caz în care este implicat autoritatea de supraveghere din piaţa muncii (National Labor Relations Board).

    „Aproximativ 300 de angajaţi au fost lăsaţi pe liber în Baltimore pentru că nu şi-au atins ţinta de productivitate. În general, numărul de concedieri a săzut în ultimii doi ani la această facilitate precum şi în restul Americii de Nord”, a confirmat un purtător de cuvânt al Amazon pentru Business Insider.

    Sistemul Amazon urmăreşte cât de mult timp petrec angajaţii în pauze sau cât de multe pauze iau. Business Insider scrie că au ieşit la iveală cazuri în care angajaţii se simţeau prea stresaţi şi nu îşi mai luau deloc pauză de toaletă din cauza sistemului.

    Dacă sistemul determină că nu angajat nu îşi atinge ţintele de producţie, poate emite avertismente în mod automat şi poate chiar concedia oameni, fără prezenţa unui supervizor.

    Cu toate acestea, Amazon spune că un supervizor poate anula comanda.

    Mai mult, compania susţine că atunci când un angajat nu îşi atinge ţintele de producţie, îi oferă mai întâi un training suplimentar.

     

  • Revine teama de deprecierea leului. Românii încep să-şi facă din nou mai multe depozite în euro, decât în lei

    Ritmul anual de creştere al depozitelor populaţiei în euro a ajuns în 2018 la 14,2%, depăşind avansul anual al sumelor economisite în lei, de 7,6%, însă volumul cel mai mare se menţine pe componenta depozitelor în moneda naţională, arată datele BNR.
     
    Depozitele noi în lei constituite de populaţie în 2018 au totalizat 73,7 mld. lei, în timp ce depozitele în euro au în­sumat echivalentul a circa 53 mld. lei. Populaţia îşi lasă eco­nomiile în grija băncilor, deşi acestea plătesc dobânzi mici.
     
    Dobânda medie plătită la euro este redusă, de 0,3% în 2018, nivel comparabil cu cel din 2017. Pe de altă parte, bo­ni­ficaţiile plătite la depozitele în lei au ajuns anul trecut la o me­die de 1,3%, în creştere faţă de 0,8% în 2017. Rata medie anua­lă a dobânzii pentru depo­zi­tele noi în lei ale populaţiei a oscilat pe parcursul anului trecut între 0,9% şi 1,76%. În  2009, dobânda medie la depozitele în lei era de 12,95%.
     
  • Cum calculează băncile din România dobânzile la credite şi depozite şi cum justifică marjele ridicate. Răspunsul Raiffeisen Bank

    Însă, bancherii au susţinut că taxa bancară ar putea să ducă la creşterea şi mai mult a marjelor pentru ca băncile să acopere costurile suplimentare determinate de noua taxă.

    Diferenţialul între dobânda la creditele şi depozitele populaţiei era în septembrie 2018 de 6,88 puncte procentuale în România, în comparaţie cu o medie de 2,15 puncte procentuale în zona euro şi peste marjele practicate de băncile din regiune. De exemplu, în Cehia marja era de 3,39 puncte procentuale, iar în Polonia diferenţa era de 4,3 puncte procentuale, potrivit datelor din Raportul asupra stabilităţii financiare al BNR.
     
    Dar cum justifică bancherii din România marjele mari de câştig de pe piaţa locală.
     
  • Conform unor investigaţii din SUA, depozitele Amazon sunt precum ”închisoarea pentru angajaţi” şi ”o colonie izolată a iadului”

    Jurnalistul de investigaţii James Bloodworth a spus pentru Business Insider că „atmosfera este precum aceea pe care mi-o imaginez că există în închisoare”, după ce a lucrat sub acoperire la Amazon anul trecut.
     
    The Daily Beast a arătat că au existat 189 de apeluri la urgenţe între octombrie 2013 şi octombrie 2018 de la 46 depozite Amazon. Fiecare apel a fost o cerere a intervenţiei cauzată de problemele mintale ale unui angajat, precum încercări de sinucidere sau gânduri sinucigaşe, scrie Futurism.
     
    Câţiva foşti angajaţi ai Amazon au vorbit despre condiţiile de muncă, ilustrând imaginea de ansamblu care îi poate duce pe unii la sinucidere: „este această colonie izolată a iadului unde oamenii care au căderi nervoase reprezintă un eveniment comun”, a precizat fostul angajat Jace Crouch, notând şi că „este greu să faci aceeaşi sarcină extrem de rapid în schimburi de 10 ore, 4-5 zile pe săptămână”.
     
  • RĂSTURNARE uriaşă de situaţie: Ce spun datele BNR. Ce dobânzi cer băncile din România faţă de băncile din Cehia, Polonia sau Zona Euro

    Iar aplicarea taxei pe activele băncilor poate determina unele instituţii de credit să menţină marjele la aceste niveluri sau chiar să le majoreze pentru a reuşi să acopere costurile suplimentare, după cum au susţinut unii bancheri.

    Dacă în primăvara şi în vara anului trecut marja de câştig a oscilat preponderent în jurul nivelului de 7 puncte procentuale, finalul anului 2018 a adus o scădere a marjei spre 6,3 puncte. Pe măsură ce BNR a majorat dobânda-cheie în 2018, până la 2,5%, banii s-au scumpit pe piaţa monetară. Iar bancherii s-au grăbit să scumpească creditarea, dar au întârziat să plătească mai mult pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit.
     
     În timp ce la depozite majoritatea dobânzilor sunt în continuare la un nivel modest, dobânzile la credite sunt pe un trend ascendent. Marjele mari dintre dobânzile percepute de bănci la credite şi cele plătite clienţilor pen­tru depozite sunt în continuare o caracteristică a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a arătat şi BNR.