Instituţia propune ca guvernele să găsească şi alte surse de finanţare a pensiilor în afară de taxarea muncii, care va fi insuficientă ca resursă pentru pensiile generaţiilor viitoare. Raportul “Piramida inversată: problemele sistemelor de pensii în Europa şi Asia Centrală” examinează eficienţa limitată a celor două soluţii încercate până acum: generarea unor venituri fiscale suplimentare, din varii surse (dar multe ţări europene au deja poveri fiscale mari) şi creşterea numărului de contributori (dar imigraţia ca soluţie de moment creează de fapt noi generaţii de viitori pensionari).
Soluţia avansată de Banca Mondială este, în schimb, ca veniturile acumulate pentru pensii să fie limitate, ca în anii ’70, la perioada când cetăţenii nu vor mai putea să lucreze, de obicei ultimii 15 ani din viaţă, faţă de situaţia din prezent, când media anilor acoperiţi de pensii este de 18 ani pentru bărbaţi şi 23,5 ani pentru femei. Prin urmare, fiecare individ ar trebui să încerce să iasă la pensie cât mai târziu, reiese din raport; cât despre ceea ce depăşeşte aceste sume, ele ar trebui să fie asigurate de indivizi prin economii făcute de-a lungul vieţii.
“Sistemele de pensii nu mai pot asigura beneficii tot mai generoase unui număr tot mai mare de pensionari. Creşterea speranţei de viaţă, declinul drastic al fertilităţii şi amplificarea emigraţiei au afectat accesul la sistemele de pensii”, afirmă Ana Revenga, vicepreşedinte în cadrul Băncii Mondiale responsabilă cu reducerea sărăciei şi management economic. “Sistemele publice de pensii va trebui să pună pe primul plan asigurarea pensiilor de bază, însoţită de măsuri de încurajare a unei ieşiri mai târziu la pensie şi a constituirii de economii pe cont propriu de către fiecare individ”, susţine Revenga.
Leave a Reply