Tag: imbatranire

  • Cantacuzino nu a reluat producţia de vaccin antigripal, dar vrea să facă o soluţie anti-îmbătrânire

    „Unul dintre obiectivele Institutului Cantacuzino pentru acest an este relansarea producţiei celui mai cunoscut supliment alimentar antioxidant brevetat în România, SOD NATURAL, preparat unic în ţară, obţinut din orz verde, cultură proprie, cu un conţinut ridicat de fitonutrienţi. 
     
    Acesta este cunoscut pe plan naţional şi internaţional pentru capacitatea sa de a contracara efectele radicalilor liberi de oxigen implicaţi în îmbătrânirea celulară, dezvoltarea bolilor inflamatorii şi de iradiere, fiind unul dintre cele mai populare produse realizate de Institutul Cantacuzino. Nu în ultimul rând, majoritatea echipamentelor deţinute de institut în urmă cu 4 ani sunt de actualitate ca nivel tehnologic, fiind necesară înlocuirea unui număr mic de echipamente mai vechi, depăşite fizic şi moral”, precizează Gabriel Leş în răspunsul din 15 februarie, la interpelarea adresată de Adrian Prisnel, deputat USR.
     
  • Banca Central Europeană avertizează: Îmbătrânirea populaţiei ar putea duce la lungi perioade de recesiune

    Schimbările demografice care se manifestă pe continent au dus deja la scăderea ratelor dobânzilor, oferind BCE mai puţin spaţiu de acţiune şi crescând riscul ca instituţia să rateze obiectivul privind inflaţia, a spus Praet la Madrid.

    BCE şi-a depăşit ţinta în ultimii cinci ani, iar inflaţia nu pare să atingă obiectivul bănci,i de aproape 2%, înainte de sfârşitul deceniului, sugerând că politica monetară şi-ar fi pierdut o parte din potenţial, chiar dacă banca a folosit măsuri excepţionale pentru a stimula economia.

    Deşi instrumentele neconvenţionale au fost eficiente pentru moment, a argumentat Praet, rata de echilibru a scăzut brusc, din cauza economiilor mai ale ale vârstnicilor, a redcuerii creşterii productivităţii şi a creşterii numărului pensionarilor în raport cu lucrătorii activi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bomba demografică ar putea distruge în 30 de ani finanţele Germaniei, cea mai mare economie a Europei

     

    Dacă actualele tendinţe demografice continuă, în 2035 se va ajunge ca numărul de muncitori şi cel al persoanelor de peste 65 de ani să fie egal. În 30 de ani, îmbătrânirea populaţiei va consuma toate rezervele financiare ale Germaniei. Aşa spun cele mai noi proiecţii.
    Actualul sistem de pensii din Germania nu este sustenabil, deoarece milioane de persoane urmează să se pensioneze, în timp ce populaţia se micşorează. În absenţa reformelor, datoria publică ar putea ajunge atât de mare încât o va eclipsa pe cea a Greciei în câteva decenii, arată un studiu care face ecou în presa germană.

    Poate că nu pare aşa, dar cei mai buni ani ai Germaniei s-ar putea să fi trecut. Este cunoscut de zeci de ani faptul că populaţia ţării îmbătrâneşte. Ca urmare, ponderea pensionarilor în populaţia totală devine o povară tot mai mare pentru finanţele publice. Un nou studiu realizat de Fundaţia Bertelsmann arată cât de gravă ar putea deveni problema în doar câteva decenii dacă nu se face nimic în legătură cu aceasta. Tabloul este sumbru.

    Studiul prevede că, în condiţiile în care milioane de baby-boomeri se vor retrage din câmpul muncii în următorii ani, excedentul bugetar al guvernului de la Berlin va dispărea încă din 2020. Iar de acolo toate vor merge din rău în mai rău. Studiul, văzut de publicaţia germană

    Handelsblatt, a fost prezentat într-o conferinţă a comisiei guvernamentale privind pensiile.
    Analiza a găsit că în timp ce în 2020 vor exista trei oameni care muncesc pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, raportul va scădea la 1:1 până în 2035. Acest lucru nu este deloc bun pentru o ţară în care pensiile, asistenţa medicală şi asistarea bătrânilor sunt în mare parte finanţate prin contribuţii sociale obligatorii plătite de cei care muncesc.

    Conform estimărilor, contribuţiile lor ar urma să urce la aproape 50% din veniturile până în 2040, de la 40% în prezent, dacă Berlinul nu reuşeşte să-şi reformeze sistemul de pensii.

    Acest lucru nu va fi suficient pentru a menţine finanţele germane pe linia de plutire. Începând cu anul 2040, ţara va fi zguduită de o explozie a deficitului bugetar şi a datoriei publice, potrivit analizei citate. Până în 2032, deficitul celei mai mari economii a Europei va depăşi limita de 3% stabilită prin tratatele Uniunii Europene. Iar până la sfârşitul anilor 2040 va sări la 9% din PIB-ul ţării.

    Urmarea va fi că datoria guvernului de la Berlin va începe să crească din nou în mai puţin de două decenii, la 80% din PIB până în 2040 şi la 208% în 2060. Datoria, raportată la mărimea economiei, o va depăşi pe cea actuală a Greciei, ţară care a ajuns în pragul falimentului din cauza supraîndatorării. „Finanţele publice ale Germaniei, sub legile actuale, nu sunt sustenabile”, subliniază studiul.

    De asemenea, analiza extrapolează faptul că până în 2080 Germania va acumula o datorie echivalentă cu 467% din PIB-ul său. Desigur, acestă proiecţie este puţin probabil să fie exactă. La fel este cazul celor mai multe previziuni pe o perioadă lungă de timp. Însă extrapolarea arată cât de periculoasă este tendinţa actuală.

    Cu toate acestea, economistul Martin Werding de la Bertelsmann, cel care a scris studiul, este destul de încrezător că previziunile sale, care ajung până în 2040, sunt credibile.

    El crede că nu se pot face prea multe pentru a schimba traiectoria. Economistul şi-a bazat calculele pe premise destul de conservatoare: creştere a PIB mai mare de 1% pe an în deceniile următoare, migraţie netă la 150.000 de persoane anual şi o rată a natalităţii de 1,4 copii per femeie. Dar, observă Werding, „evoluţia costurilor şi a contribuţiilor rămâne aproape identică până în 2040, indiferent de scenariul demografic”. Piaţa forţei de muncă în plină expansiune, creşterea natalităţii şi imigraţia ridicată din Germania din ultimii ani au redus doar puţin riscurile demografice pe termen lung, a descoperit el.

    Aceste constatări se izbesc de politicile pe care guvernul german le-a adoptat în ultimii ani. Ministerul Muncii şi-a făcut rezerve pentru a susţine costurile sistemului de pensii până în 2030, astfel încât până atunci statul-providenţă este viabil din punct de vedere financiar. Dar, după aceea, va fi ca un salt în necunoscut.

    Pe termen mai lung, Germania poate atenua impactul acestei evoluţii prin încurajarea mai multor femei şi a pensionarilor să intre pe piaţa muncii. Însă guvernul nu face prea multe în această direcţie. În ultima campanie electorală, economiştii au cerut creştin-democraţilor conservatori ai cancelarului Angela Merkel să înceapă o discuţie privind ridicarea vârstei legale de pensionare la 70 de ani de la 67 de ani în prezent. Dar apelurile lor s-au izbit de urechi surde.

    De asemenea, Germania va avea nevoie de o rată a natalităţii mai ridicată şi de mai mulţi imigranţi pentru a ocupa posturile lăsate libere de baby boomerii care se pensionează. Aceasta înseamnă că guvernul va trebui să cheltuiască mult mai mult pentru educaţie, pregătire profesională, integrare şi pentru politica familială, în loc să acumuleze excedente bugetare.
    Sau Berlinul ar putea continua să facă ceea ce a făcut până acum: adică nimic şi să spere că lucrurile se vor rezolva ca prin magie. Poate de aceea, comisia guvernamentală pentru pensii a ales să se reunească la sediul central din Berlin al Bisericii Luterane din Germania  comisarii se vor ruga pentru un miracol care să-i salveze pe nemţi, scrie Handelsblatt.

    Un alt studiu, realizat de institutul de cercetare Prognos pentru Asociaţia Industriei din Bavaria, a găsit că în 2030 Germania se va lovi de un deficit de personal calificat de 3 milioane de persoane. Este o prognoză sumbră, notează Thelocal.de. Zece ani mai târziu, deficitul se va umfla la 3,3 milioane de persoane. Una din principalele cauze este îmbătrânirea populaţiei.

    „Ca rezultat al schimbărilor demografice, situaţia de pe piaţa muncii se va înrăutăţi considerabil în următorii 10-20 de ani”, explică Oliver Ehrentraut, autorul studiului. Şi aceste evaluări iau în considerare fluxul de muncitori veniţi din străinătate.
    Însă experţii implicaţi în analiză cred că tendinţa poate fi inversată dacă se acţionează urgent, la nivel politic şi în economie. Pentru a închide deficitul, spun cercetătorii, este nevoie ca pregătirea vocaţională să fie promovată concentrat acolo unde este cel mai probabil să dea roade: în rândul tinerilor.

    Pentru cei cu loc de muncă, ar fi nevoie de o pregătire mai eficientă care să-i ajute să ocupe poziţii noi create în fabrică de îmbunătăţirea tehnologiei.

    După concediul parental, femeile şi bărbaţii ar trebui sprijiniţi în timpul perioadei de tranziţie. De asemenea, bătrânii ar trebui motivaţi să muncească mai mulţi ani, în timp ce salariaţii cu jumătate de normă ar trebui să-şi extindă programul de muncă săptămânal.
    Angajatorii sunt îngrijoraţi de tendinţele demografice.

    La începutul anului, o reclamă de o pagină a apărut în două dintre cele mai citite ziare germane: imaginea unui copil nenăscut în pântecul mamei. Reclama a fost plătită de o organizaţie germană, Iniţiativa Noua Economie Socială de Piaţă, un grup de lobby cu relaţii apropiate cu asociaţiile angajatorilor. Titlul de deasupra copilului spunea: „Planurile tale de pensie sunt cel mai mare duşman al meu”. Scopul mesajului era de a cere oricărei coaliţii de guvernare să nu majoreze nivelul contribuţiilor la asigurări sociale într-o ţară în care acestea sunt deja ridicate. Sunt mulţi analişti şi organizaţii, unele de lobby pentru angajatori, care propun ca soluţie pentru dezamorsarea bombei demografice a imigranţilor.

    Însă „valuri mari de refugiaţi nu ne vor ajuta prea mult”, spune Martin Werding, profesor de finanţe publice şi politici sociale la Universitatea Ruhr din Bochum. El apreciază că migraţia constantă este cea mai bună, însă în această privinţă ar trebui insistat pe persoanele ale căror abilităţi profesionale sau intelectuale le-ar permite să se integreze rapid în forţa de muncă. În ultimii ani a crescut numărul de imigranţi cu astfel de calităţi, dar şi numărul total de refugiaţi, de un milion începând cu 2015.  

    „Din 2010, vedem că mult mai mulţi străini contribuie la sistemul de pensii al Germaniei”, spune Gundula Rossbach, preşedintele Uniunii Asigurătorilor de Pensii din Germania. Majoritatea acestor salariaţi vin din alte state membre ale UE, atraşi de boomul de pe piaţa germană a muncii. Tot aceşti oameni au făcut ca populaţia Germaniei să crească în ultimii şase ani de la 80,3 milioane la 82,8 milioane de persoane. Însă migraţia nu este medicamentul minune pentru problemele demografice ale Germaniei.

    Unul din motive este că muncitorii străini, pe lângă faptul că plătesc pentru sistemul german de pensii, au dreptul de a-şi accesa planurile de pensii din ţările de unde au venit.

    Pentru ca efectul să fie pozitiv, aceşti muncitori străini trebuie să rămână în Germania şi să facă copii acolo. Astfel, s-ar atenua impactul natalităţii scăzute din rândul populaţiei de origine germană, iar copiii ar ajunge să contribuie la sistemul german de pensii.

    Însă adevărul brutal este că niciun model de imigraţie nu poate petici în întregime găurile din sistemul german de pensii, conluzionează  Handelsblatt. 

  • Realitatea sumbră, de confirmată datele oficiale. Trei milioane de români vor dispărea din statistici în următorii 30 de ani

    Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, la 1 ianuarie 2018 populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 350 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani, 3,614 milioane faţă de 3,264 milioane persoane anul trecut. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 107,9 (la 1 ianuarie 2017) la 110,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).

    Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017. Vârsta mediană a fost de 41,2 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2017. La 1 ianuarie 2018 cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (5,0%) şi a celei de 10-14 ani (5,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Următorul cel mai mare business din lume. Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, Larry Ellison, fondatorul Oracle, dar şi creatorii Google pariază pe asta

    Miliardarii din Silicon Valley sunt interesaţi să investească în tehnologie şi medicină menită să oprească procesul de îmbătrânire. Jeff Bezos, fondatorul Amazon, alături de alţi miliardari precum Peter Thiel, cofondator PayPal, Larry Ellison, fondatorul Oracle, şi Larry Page şi Sergey Brin investesc o parte din avere într-un efort de a-şi extinde speranţa de viaţă, încetinind procesul de îmbătrânire, scrie This Is Money.

    Jim Mellon, poreclit Warren Buffet al Marii Britanii, şi-a înfiinţat compania Juvenescence în SUA pentru a investi în medicamente care prelungesc viaţa. El prognozează că descoperirile în medicină vor duce la noi medicamnte ce vor creşte speranţa de viaţă medie undeva la 110-120 de ani în următoarele trei decenii.

    “În 20 de ani cursa pentru extinderea speranţei de viaţă va deveni cel mai mare business din lume, mult mai important decât servicii triviale precum Facebook sau Snapchat”, spune omul de afaceri de 61 de ani care şi-a făcut averea investind 100.000 de dolari în UraMin, o companie de minerit, pe care a vândut-o pentru 1,6 miliarde doi ani mai târziu.

    Juvenescence se află la început de drum, iar Mellon speră că în doi-trei ani să înceapă experimentele umane şi ca la un moment dat să listeze compania la bursă.

    Unity Biotechnology, compania pe susţinută de Bezos Expeditions, are 150 de milioane de dolari disponibili pentru a crea medicamente care previn, opresc îmbătrânirea.

    Şi Google a dedicat o parte din bani în această direcţie prin intermediul proiectului numit Calico, destinat dezvoltării medicamentelor anti-îmbătrânire.

  • Elixirul TINEREŢII: Noi medicamente care pot combate procesul de îmbătrânire, descoperite de cercetători

    Cercetătorii de la clinica Mayo din Rochester, Minnesota aduc în lumina reflectoarelor o nouă clasă de medicamente despre care se spune că pot transforma cu totul domeniul medicinii, prin combaterea procesului de îmbătrânire, potrivit CNN.

    Oamenii de ştiinţă de la Mayo vor să facă marele salt în medicină, trecând de la testarea medicamentelor senolitice pe şoareci, care au dat rezultate bune, la testele clinice pe oameni. Aceştia au subliniat şcenariile potenţiale ale studiilor clinice pe această nouă clasă de medicamente într-o lucrare publicată în Journal of the American Geriatrics Society.

    „Acesta este unul dintre cele mai interesante domenii din toată medicina sau din ştiinţă, în momentul de faţă”, a spus dr. James Kirkland, principalul autor al noului studiu şi director al centrului Kogor.

    Pe măsură ce îmbătrânim acumulăm celule senescente, adică acele celule care nu se mai multiplică şi nu se mai reproduc odată cu îmbătrânirea. Ele pot afecta alte organele şi ţesuturi umane. Medicamentele senolitice sunt agenţi capabili să ucidă aceste celule senescente care cauzează probleme în organism, fără a afecta în vreun fel celulele normale, sănătoase.

    James Kirkland a spus că celulele senescente se fac vinovate pentru producerea mai multor boli cronice legate de vârstă, cum ar fi diabetul, mai multe tipuri de cancer, artrita, demenţa, osteoporoza. Prin urmare, medicamentele senolitice reprezintă o posibilă variantă pentru tratarea unor astfel de boli.

    Studiul a început în anul 2015, atunci când oamenii de ştiinţă de la Institutul de Cercetare Scripps  şi Mayo, au indentificat această nouă clasă de medicamente. Într-un studiu publicat în revista Anging Cell, aceştia au descris modul în care medicamentele senolitice au prelungit durata de viaţă a şoarecilor, îmbunătăţindu-le sănătatea vasculară.

    Oamenii de ştiinţă au ştiut cu mult înainte că anumite procese influenţează îmbătrânirea corpului la nivel celular. Aceste modificări includ inflamaţiile, modificări ale ADN-ului, leziuni ale celulelor sau disfuncţii ale celulelor senescente.

     

  • Situaţie DRAMATICĂ: În anul 2060 România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin

    Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin în 2060. Care este speranţa de viaţă şi unde trăiesc cei mai mulţi români

    Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

    La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce va trebui să muncim până la 85 de ani?

    Multe companii încă ţin de un proces cu două etape privitor la pensionare: angajaţii trebuie să renunţe la locurile de muncă bine plătite la vârsta de 60 de ani, putând mai apoi lucra pentru plăţi mai mici încă cinci până la 10 ani. Aproximativ 23% din japonezii cu vârste de 65 de ani sau peste lucrau în 2016, cel mai ridicat nivel din rândul ţărilor G7 şi peste nivelul de 19% înregistrat în SUA, potrivit OCDE.

    Totuşi, mulţi dintre angajaţii mai în vârstă ocupă poziţii apropiate de salariul minim.

    „Realitatea este că firmele nu vor face niciun pas în acest sens dacă cineva nu le presează şi le spune că este o decizie bună pentru businessul lor“, arată Nobushiro Maeda, analist la Nippon Life Insurance. 

  • De ce va trebui să muncim până la 85 de ani?

    Multe companii încă ţin de un proces cu două etape privitor la pensionare: angajaţii trebuie să renunţe la locurile de muncă bine plătite la vârsta de 60 de ani, putând mai apoi lucra pentru plăţi mai mici încă cinci până la 10 ani. Aproximativ 23% din japonezii cu vârste de 65 de ani sau peste lucrau în 2016, cel mai ridicat nivel din rândul ţărilor G7 şi peste nivelul de 19% înregistrat în SUA, potrivit OCDE.

    Totuşi, mulţi dintre angajaţii mai în vârstă ocupă poziţii apropiate de salariul minim.

    „Realitatea este că firmele nu vor face niciun pas în acest sens dacă cineva nu le presează şi le spune că este o decizie bună pentru businessul lor“, arată Nobushiro Maeda, analist la Nippon Life Insurance.