Tag: Asia Centrală

  • Ce avem de făcut ca să nu murim de foame la bătrâneţe

    Instituţia propune ca guvernele să găsească şi alte surse de finanţare a pensiilor în afară de taxarea muncii, care va fi insuficientă ca resursă pentru pensiile generaţiilor viitoare. Raportul “Piramida inversată: problemele sistemelor de pensii în Europa şi Asia Centrală” examinează eficienţa limitată a celor două soluţii încercate până acum: generarea unor venituri fiscale suplimentare, din varii surse (dar multe ţări europene au deja poveri fiscale mari) şi creşterea numărului de contributori (dar imigraţia ca soluţie de moment creează de fapt noi generaţii de viitori pensionari).

    Soluţia avansată de Banca Mondială este, în schimb, ca veniturile acumulate pentru pensii să fie limitate, ca în anii ’70, la perioada când cetăţenii nu vor mai putea să lucreze, de obicei ultimii 15 ani din viaţă, faţă de situaţia din prezent, când media anilor acoperiţi de pensii este de 18 ani pentru bărbaţi şi 23,5 ani pentru femei. Prin urmare, fiecare individ ar trebui să încerce să iasă la pensie cât mai târziu, reiese din raport; cât despre ceea ce depăşeşte aceste sume, ele ar trebui să fie asigurate de indivizi prin economii făcute de-a lungul vieţii.

    “Sistemele de pensii nu mai pot asigura beneficii tot mai generoase unui număr tot mai mare de pensionari. Creşterea speranţei de viaţă, declinul drastic al fertilităţii şi amplificarea emigraţiei au afectat accesul la sistemele de pensii”, afirmă Ana Revenga, vicepreşedinte în cadrul Băncii Mondiale responsabilă cu reducerea sărăciei şi management economic. “Sistemele publice de pensii va trebui să pună pe primul plan asigurarea pensiilor de bază, însoţită de măsuri de încurajare a unei ieşiri mai târziu la pensie şi a constituirii de economii pe cont propriu de către fiecare individ”,  susţine Revenga.

  • Aşa a sărăcit Estul: cum stăm cu creditarea

    Totuşi, “există un anumit nivel de rezistenţă în cele mai multe dintre băncile regiunii, care au beneficiat de rate de adecvare a capitalului de peste 10% la finele lui 2011”, precizează instituţia. Dezintermedierea financiară a avut şi ea un rol însemnat în anemierea creditării, printre ţările cu cele mai mari reduceri ale expunerii băncilor străine în perioada iunie 2011-iunie 2012 fiind România (18 mld. dolari, reprezentând 9% din PIB), Serbia (5,4 mld., 12,8% din PIB) şi Bulgaria (4,6 mld., 8,8% din PIB).

  • Ştiţi ce să faceţi în caz de dezastru?

    Sprijinirea familiilor afectate de catastrofe necesită acţiuni imediate, cuprinzătoare şi colaborative. Nevoia de adăposturi de calitate şi de locuinţe persistă luni şi ani de zile, mult timp după ce organizaţiile umanitare şi-au încheiat activitatea de ajutorare imediată. Programul de Răspuns la Dezastre al Habitat for Humanity se concentrează pe nevoia de locuinţe care apare în urma dezastrelor naturale. în acelaşi timp, prin proiectarea şi punerea în aplicare a mecanismelor de prevenire şi adaptare, comunităţile pot fi mai bine pregătite în situaţia unor dezastre previzibile şi pot face faţă mai bine schimbărilor care survin în urma acestora. Habitat for Humanity integrează iniţiativele de reducere a riscurilor la dezastre în suita sa de programe de locuire.

    Habitat for Humanity Europa şi Asia Centrală lucrează în scopul creşterii gradului de pregătire în caz de calamităţi, de atenuare a efectelor, precum şi a capacităţilor de răspuns şi recuperare în regiune. Activitatea Habitat s-a concentrat pe consolidarea programelor de răspuns la dezastre în 4 ţări: Armenia, România, Tajikistan şi Kyrgyzstan. Această iniţiativă a fost posibilă cu sprijinul Fundaţiei Stavros Niarchos (www.SNF.org).

    Pe 10 mai, training-ul va fi precedat de un “Power Breakfast”, o discuţie cu partenerii şi sponsorii actuali şi potenţiali ai programelor de Răspuns la Dezastre din România, pe tema abordărilor eficiente de reducere a riscurilor dezastrelor şi a îmbunătăţirii acţiunilor de răspuns.
    La training vor participa Kip Scheidler, senior director of disaster response al Habitat for Humanity International, precum şi reprezentanţi ai biroului Europe and Central Asia şi ai programelor naţionale din Armenia, România, Tajikistan şi Kyrgyzstan.

    Fundaţia Stavros Niarchos (www.SNF.org) este una dintre cele mai importante organizaţii filantropice din lume, sprijinind financiar activităţi din artă şi cultură, educaţie, sănătate, medicină şi asistenţă socială. Fundaţia finanţează organizaţii şi proiecte care au la bază o conducere puternică şi un management sigur şi care preconizează că vor avea un impact social pozitiv, de amploare şi de durată. Fundaţia urmăreşte, de asemenea, să sprijine proiecte care facilitează formarea de parteneriate public-privat, ca mijloace eficiente de deservire a bunăstării publice.

    Habitat for Humanity Internaţional este o organizaţie mondială creştină şi non-profit, care urmăreşte să transforme dragostea lui Dumnezeu în acţiune, unind oamenii pentru a construi case, comunităţi şi speranţe. Din 1976, Habitat a ajutat peste 500.000 de familii, construind şi renovând locuinţe, susţinând politicile de locuire corectă şi echitabilă şi asigurând instruire şi acces la resurse, pentru a ajuta familiile să-şi îmbunătăţească condiţiile de trai. Aproximativ 17.000 dintre aceste familii se află în Europa şi Asia Centrală, unde Habitat activează de la mijlocul anilor ’90. Habitat for Humanity România a ajutat, până în acest moment, peste 2.300 de familii, prin intermediul celor 7 filiale active ale sale din judeţele: Bihor, Cluj, Bacău, Dolj, Argeş, Prahova şi Suceava.