BusinessMagazin

Tag: pensionari

  • Lia Olguţa Vasilescu: Actuala guvernare are de gând să crească vârsta pensionării. Este doar una dintre rele

    „Şi mie mi s-a solicitat de la Comisia Europeană creşterea vârstei de pensionare la 68 de ani. Am spus că e imposibil, deoarece Romania are o speranţă de viaţă cu 8 ani sub media Uniunii Europene. Noi suntem la 74, Franţa la 82, de exemplu.

    Aşa că am menţinut vârsta de pensionare din vechea lege şi în cea noua, corectând şi inechităţile care se vor rezolva doar după recalcularea tuturor pensiilor, recalculare pe care actuala guvernare nu se grăbeşte să o înceapă. Acum pricep şi de ce vor modificarea noii legi a pensiilor, înainte să înceapă aplicarea ei. Au de gând să crească vârsta de pensionare. Şi e doar una din relele care se pot întâmpla”,a scris Olguţa Vasilescu, marţi, într-o postare pe Facebook.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că o nouă Lege a pensiilor ar fi necesară, deoarece mulţi pensionari şi şefi de instituţii publice au semnalat inechităţi în legea actuală. Şeful statului susţine că Guvernul Orban va face o analiză în acest sens.

    Şi vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că Guvernul pregăteşte o Lege a pensiilor care să introducă sistemul contributivităţii, însă Legea în vigoare va fi respectată, astfel că pensiile vor creşte de la 1 ianuarie 2020.

  • Pensionarii sunt în pericol: Pensiile scad cu până la 10% în ţări precum Olanda, Danemarca şi Marea Britanie, iar dobânzile negative fac ravagii

    Planurile de pensii ale cetăţenilor sunt afectate de dobânzile negative din Europa şi din lume, ceea ce afectează progresiv banii încasaţi de pensionari în ţări precum Olanda, Danemarca, Marea Britanie sau Rusia, potrivit FT.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit pentru atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.

    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii.

    În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe comapanii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţia, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Una dintre problemele comune în toate aceste situaţii este cea a randamentelor scăzut din obligaţiuni.

    Obligaţiunile s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de bune.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri au fost nevoiţi să caute aceste câştiguri în acţiuni sau alte clase de active mai riscante, precum imobiliare şi private equity.

    Pieţele financiare optimiste au asigurat până acum randamente sănătoase pentru planurile de pensii. Totuşi, din cauza dezavantajelor prezentate de astfel de active pe termen lung, perspectivele de randament în perioada următoare generează anxietate.

    „Le-a luat foc casa. Iar dobânzile ar putea continua să scadă. Chiar dacă le-a luat foc casa, a fost afectat până acum primul etaj. Dar noi credem că ar putea afecta la fel de bine şi al doilea şi al treilea etaj”, spune Alex Veroude, chief investment officer în cadrul Insight Investment, care gestionează banii mai multor fonduri de pensii.

    Pe lângă faptul că aceste evoluţii afectează pensionarii simpli ca olandezul Jansen, oameni care şi-ar putea vedea pensiile tăiate, acestea au un impact şi în economie.

    Dacă oamenii economisesc mai mult din salarii pentru pensie, creşterea economică ar putea resimţi o scădere a consumului – opusul intenţiei băncilor centrale atunci când reduc dobânzile.

    Cel mai recent, banca centrală suedeză a atras atenţia cu privire la un astfel de potenţial pericol, atunci când a anunţat că va creşte dobânzile până la finalul anului pentru a ajunge înapoi la dobândă zero. Swedish Riksbank a spus că „dacă dobânzile nominale negative sunt percepute ca o stare permanentă, comportamentul agenţilor se poate schimba şi pot apărea efecte negative”.

    Ar putea exista chiar şi consecinţe sistemice. Luna trecută, FMI a avertizat în raportul anual de stabilitate financiară globală că graba fondurilor de pensii către active „ilichide” va afecta „rolul tradiţional pe care îl joacă acestea în stabilizarea pieţelor pe parcursul perioadelor de stres”, în contextul în care vor avea mai puţini bani la îndemână pentru a investi în active ieftine.

    Însă dobânzile negative nu au fost mereu prin preajmă. Christopher Ailman, chief investment officer al Calstrs – fondul de pensii al profesorilor din California, SUA, cu active de 238 miliarde dolari – îşi aminteşte că la finalul anilor 70 când şi-a luat diploma de business, conceptul de randamente sau câştiguri sub zero părea o calomnie.

    „La şcoală în cărţi scria că nu există dobânzi negative. Dar uite unde suntem”, spune Ailman.

    În mijlocul crizei financiare, mai multe bănci centrale au lucrat cu instrumente neconvenţionale pentru a stimulta economia globală odată ce dobânzile au atins nivelul zero. În primă fază, aceste măsuri au reprezentat programe de achiziţie de obligaţiuni în valoare totală de mii de miliarde de dolari, însă în 2009 banca centrală a Suediei a fost prima care s-a confruntat cu dobânzile negative.

    Mai târziu această evoluţie s-a repliat în Japonia şi restul Europei, iar goana după obligaţiuni şi titluri de stat a dus la randamente mai scăzute pe aceste active.

    Îngrijorările din ce în ce mai presante cu privire la starea economiei globale, o inflaţie supusă şi anticiparea unei politici monetare şi mai relaxate, au generat în prezent un total al datoriei cu randament negativ de circa 13.000 miliarde dolari.

    Planurile de pensii investesc într-o gamă largă de active, însă în contextul în care multe dintre pieţele de capital au ajuns la maxim istoric, perspectivele de câştig se diminuează.

    AQR Capital Management estimează că pe un portofoliu clasic de 60% acţiuni – 40% obligaţiuni, ar putea obţine un randament de doar 2,9% în mede ajustat cu inflaţia, pentru următorul deceniu, în comparaţie cu un randament mediu de 5% din 1900.

    Şi în vest, managerii fondurilor de pensii se confruntă cu aceste probleme. Perspectivele industriei sunt mai neclare ca niciodată pentru PKA, fondul de pensii din Danemarca.

    „În anumite ţări sistemul de pensii nu poate supraieţui dacă nu se schimbă lucrurile. Ori contribuie cu mai mulţi bani, ori se reduc din beneficii”, spune Peter Damgaard Jensen, şeful PKA.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

  • Pensionarii sunt în pericol: Pensiile scad cu până la 10% în ţări precum Olanda, Danemarca şi Marea Britanie, iar dobânzile negative fac ravagii

    Planurile de pensii ale cetăţenilor sunt afectate de dobânzile negative din Europa şi din lume, ceea ce afectează progresiv banii încasaţi de pensionari în ţări precum Olanda, Danemarca, Marea Britanie sau Rusia, potrivit FT.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit pentru atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.

    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii.

    În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe comapanii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţia, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Una dintre problemele comune în toate aceste situaţii este cea a randamentelor scăzut din obligaţiuni.

    Obligaţiunile s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de bune.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri au fost nevoiţi să caute aceste câştiguri în acţiuni sau alte clase de active mai riscante, precum imobiliare şi private equity.

    Pieţele financiare optimiste au asigurat până acum randamente sănătoase pentru planurile de pensii. Totuşi, din cauza dezavantajelor prezentate de astfel de active pe termen lung, perspectivele de randament în perioada următoare generează anxietate.

    „Le-a luat foc casa. Iar dobânzile ar putea continua să scadă. Chiar dacă le-a luat foc casa, a fost afectat până acum primul etaj. Dar noi credem că ar putea afecta la fel de bine şi al doilea şi al treilea etaj”, spune Alex Veroude, chief investment officer în cadrul Insight Investment, care gestionează banii mai multor fonduri de pensii.

    Pe lângă faptul că aceste evoluţii afectează pensionarii simpli ca olandezul Jansen, oameni care şi-ar putea vedea pensiile tăiate, acestea au un impact şi în economie.

    Dacă oamenii economisesc mai mult din salarii pentru pensie, creşterea economică ar putea resimţi o scădere a consumului – opusul intenţiei băncilor centrale atunci când reduc dobânzile.

    Cel mai recent, banca centrală suedeză a atras atenţia cu privire la un astfel de potenţial pericol, atunci când a anunţat că va creşte dobânzile până la finalul anului pentru a ajunge înapoi la dobândă zero. Swedish Riksbank a spus că „dacă dobânzile nominale negative sunt percepute ca o stare permanentă, comportamentul agenţilor se poate schimba şi pot apărea efecte negative”.

    Ar putea exista chiar şi consecinţe sistemice. Luna trecută, FMI a avertizat în raportul anual de stabilitate financiară globală că graba fondurilor de pensii către active „ilichide” va afecta „rolul tradiţional pe care îl joacă acestea în stabilizarea pieţelor pe parcursul perioadelor de stres”, în contextul în care vor avea mai puţini bani la îndemână pentru a investi în active ieftine.

    Însă dobânzile negative nu au fost mereu prin preajmă. Christopher Ailman, chief investment officer al Calstrs – fondul de pensii al profesorilor din California, SUA, cu active de 238 miliarde dolari – îşi aminteşte că la finalul anilor 70 când şi-a luat diploma de business, conceptul de randamente sau câştiguri sub zero părea o calomnie.

    „La şcoală în cărţi scria că nu există dobânzi negative. Dar uite unde suntem”, spune Ailman.

    În mijlocul crizei financiare, mai multe bănci centrale au lucrat cu instrumente neconvenţionale pentru a stimulta economia globală odată ce dobânzile au atins nivelul zero. În primă fază, aceste măsuri au reprezentat programe de achiziţie de obligaţiuni în valoare totală de mii de miliarde de dolari, însă în 2009 banca centrală a Suediei a fost prima care s-a confruntat cu dobânzile negative.

    Mai târziu această evoluţie s-a repliat în Japonia şi restul Europei, iar goana după obligaţiuni şi titluri de stat a dus la randamente mai scăzute pe aceste active.

    Îngrijorările din ce în ce mai presante cu privire la starea economiei globale, o inflaţie supusă şi anticiparea unei politici monetare şi mai relaxate, au generat în prezent un total al datoriei cu randament negativ de circa 13.000 miliarde dolari.

    Planurile de pensii investesc într-o gamă largă de active, însă în contextul în care multe dintre pieţele de capital au ajuns la maxim istoric, perspectivele de câştig se diminuează.

    AQR Capital Management estimează că pe un portofoliu clasic de 60% acţiuni – 40% obligaţiuni, ar putea obţine un randament de doar 2,9% în medie ajustat cu inflaţia, pentru următorul deceniu, în comparaţie cu un randament mediu de 5% din 1900.

    Şi în vest, managerii fondurilor de pensii se confruntă cu aceste probleme. Perspectivele industriei sunt mai neclare ca niciodată pentru PKA, fondul de pensii din Danemarca.

    „În anumite ţări sistemul de pensii nu poate supraieţui dacă nu se schimbă lucrurile. Ori contribuie cu mai mulţi bani, ori se reduc din beneficii”, spune Peter Damgaard Jensen, şeful PKA.

     

     

     

  • Pentru fiecare angajat în sectorul privat din România există 1,6 pensionari

    Pentru fiecare angajat în sectorul privat din România există 1,6 pensionari plus angajaţi în sectorul public, ceea ce reprezintă cea mai mare povară socială din UE, a scris analistul Iancu Guda, joi, pe blogul personal.

    Potrivit specialistului, această situaţie este cauzată de supradimensionarea aparatului public atât din perspectivă numărului cât şi al salariilor aferente şi subdimensionarea antreprenoriatului românesc.

    România înregistrează două extreme negative în UE — cel mai mic număr de companii /1000 de locuitori (26) şi cel mai mare număr de angajaţi în sectorul public din total salariaţi (24%).

    “Recent, s-a adoptat legea pensiilor care va duce aproape la dublarea pensiei medii în următorii 3 anI, dar nimeni nu explică cum şi cine o să plătească aceste pensii”, mai scrie Guda.

     

  • Veţi dori şi veţi plăti să nu ieşiţi la pensie!

    Nu ştiu cât va fi pensia atunci, dar sunt sigur că generaţia corporatiştilor va dori să lucreze şi după pensie.
    Primul motiv este că banii din pensie plus economiile acumulate nu vor fi suficienţi pentru menţinerea nivelului de trai cu care erau obişnuiţi. De la 1.500-2.000 de euro pe lună, să cobori la 500-600 de euro va fi foarte greu de acceptat şi de rezistat.
    Adio city-breakuri, adio ieşiri la masă în oraş, adio Untold şi Summer Well.
    În al doilea rând, menţinerea în activitate îi va ajuta să nu cadă din punct de vedere psihic şi al sănătăţii, aşa cum s-a întâmplat cu bunicii şi părinţii lor. Aceştia au avut neşansa ca societatea, economia, companiile să nu mai aibă nevoie de ei, pentru că intra în muncă o generaţie mai numeroasă şi mai învăţată, cu o determinare şi o energie mult mai mari.
    Acum lucrurile s-au schimbat radical, pentru că ce vine din urmă din punct de vedere numeric va fi insuficient pentru a ţine economia, businessul şi companiile în picioare.
    În noile generaţii sunt mai puţini oameni, au o altă cultură, aceea de a experimenta şi de a se plimba dintr-un job în altul în speranţa că vor găsi slujba ideală, care să le aducă fericirea.
    Automatizarea, robotizarea, inteligenţa artificială nu vor putea să înlocuiască toate joburile, aşa că vor mai rămâne slujbe disponibile.
    Companiile se vor confrunta cu lipsă de oameni, cum începe să se întâmple de pe acum, şi vor pune presiune pe autorităţi să găsească soluţii. S-ar putea să prefere să-i menţină în muncă pe cei care ies la pensie.
    Dacă statul, partidele şi liderii politici ar fi deştepţi, ar trebui să se gândească de pe acum să vină în întâmpinarea acestui trend şi să ofere avantaje fiscale celor care vor prefera să nu iasă la pensie şi vor dori să lucreze în continuare. De la 65 de ani mai poţi să lucrezi încă 10 ani fără probleme, având în vedere că speranţa de viaţă creşte.
    Statul ar trebui să-i încurajeze pe oameni să nu iasă la pensie pentru că ar trebui în primul rând să le plătească pensiile, în condiţiile în care din urmă nu are cine să muncească pentru aceste plăţi, iar în al doilea rând ar scuti cheltuieli mari de sănătate, pentru că ieşirea la pensie ar duce la o cădere a organismului şi fizic, şi psihic.
    Spre exemplu, statul ar trebui să-i scutească de impozit şi de o parte din taxele sociale pe cei care vor să muncească după vârsta de pensionare.
    În acest fel, nu ar mai trebui să plătească pensiile şi nici cheltuieli de sănătate, iar cei rămaşi în muncă vor beneficia de o creştere salarială netă de peste 30%.
    Dacă se va întâmpla acest lucru, foarte mulţi pensionari vor „plăti” să rămână să muncească în continuare.
    Dacă din 100.000 ar rămâne între 50.000 şi 70.000 de oameni să lucreze în continuare, situaţia bugetară şi din business s-ar schimba radical.
    Companiile vor face investiţii în continuare şi nu îşi vor închide operaţiunile din lipsă de oameni.
    Oamenii, când ies la pensie, încep să se închidă în ei, nu au activitate, nu au cu cine să se întâlnească şi ce să facă, nepoţii încep să crească şi nu mai au nevoie de bunici, iar în ochii societăţii sunt un fel de paria.
    Din acest motiv se gândesc prea devreme la sfârşitul vieţii, iar acest lucru îi distruge psihic. Dacă societatea le mai dă încă zece ani de activitate, cu posibilitatea unor câştiguri mult mai mari, vor dori să muncească în continuare, vor fi dispuşi chiar să schimbe joburile şi să înveţe lucruri noi, numai să rămână activi.
    În acest fel nu mai devin o povară şi pentru copiii lor.
    În mod cert, este mult prea devreme să aducem în discuţie pensia, dar zece ani trec repede şi dacă nu se discută de pe acum această problemă a unor joburi şi după împlinirea vârstei de pensionare, când se va întâmpla acel lucru va fi mult prea târziu.

  • Viitorii pensionari ai României controlează 16% din Banca Transilvania, adică au investiţii de 1,9 mld. lei

    Spre comparaţie, la final de decembrie 2018 investiţia acestora, prin intermediul Pilonului II, era de 1,4 miliarde de lei, adică o deţinere de 14,05%. La BRD Soc Gen, Pilonul II are 870 milioane de lei, adică o participaţie de 10%, în urcare în S1/2019 de la 7,6%.

    Viitorii pensionari ai României au 15,8% din Banca Transilvania prin intermediul fondurilor de pensii private obligatorii Pilon II şi au astfel investiţii de 1,9 miliarde de lei la S1/2019 la cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursa românească, potrivit calculelor realizate de ZF din rapoartele semestriale.
    Spre comparaţie, în decembrie 2018 fondurile Pilon II aveau 1,4 miliarde de lei investite la cea mai mare bancă din România şi aveau o participaţie de 14,05% din capitalul social, potrivit datelor agregate de ZF.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • De ce e avantajos să-ţi schimbi frigiderul vechi cu unul mai nou

    Combine frigorifice
     
    Gândeşte-te la frigider ca la un electrocasnic de bază în orice casă, care funcţionează în mod continuu. Inovaţiile tehnologice au avansat foarte mult şi, dacă încă avem încredere în vechiul nostru frigider sau în vechea noastră combină frigorifică, pierdem multe lucruri utile pe care ni le poate aduce un electrocasnic nou. 
     
    Indiferent că sunt frigidere sau combine frigorifice, aceste electrocanice funcţioneză 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Este unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică din casă. De aceea e fundamental să avem un model cât mai nou şi mai eficient. Economia făcută merită, dacă stai să calculezi câţi ani beneficiezi de acest electrocasnic.
     
    Combine frigorifice – oferte
     
    Dată fiind oferta de pe piaţă, în ziua de azi, în general, ai de ales între trei tipuri de combină frigorifică: A+, A++ şi A+++. Un frigider eficient consumă zilnic mult mai puţin curent electric, este mai respectuos cu mediul înconjurător şi ne aduce economie la factura de curent electric. Este, fără îndoială, o investiţie pe termen lung care merită efortul. Un frigider sau o combină frigorifică A+++ ne costă jumătate din factura pe care ne-o aduce un electrocasnic A+. Calculează-ţi factura la curent electric şi împarte-o la doi în fiecare lună, pentru a vedea diferenţa.
     
     
    Un alt avantaj al unor frigidere sau combine frigorifice noi este pleiada de tehnologii specifice noilor modele: de la No Frost la Full Skin Condenser şi de la Multi Air Flow la Fast Freeze Zone, tehnologii care depinde de cât de nou este modelul, dar şi de brand-ul noului aparat electrocasnic.
     
    Mentenanţa unui frigider nou este mult mai simplă decât a unui model vechi. Sigur că-ţi aminteşti momentele când părinţii tăi dedicau mai multe zile golirii frigiderului, pentru a-l pregăti pentru dezgheţare şi decongelare. Astăzi, însă, odată cu noile modele de frigidere şi combine frigorifice, acest lucru rămâne doar o amintire. De exemplu, tehnologia No Frost evită formarea gheţii în interior. 
     
    Combine frigorifice – oferte
     
    Mirosuri neplăcute? Tot o amintire. Există frigidere şi combine frigorifice care au o soluţie şi pentru acestea. De exemplu, tehnologia airFresh cu carbon activ absoarbe şi neutralizează posibilele puternice mirosuri din frigider. Nu mai trebuie golit frigiderul pentru a căuta sursa mirosurilor puternice şi neplăcute din acesta.

  • Studiu INS: Câţi pensionari sunt în România

    În trimestrul I 2019, numărul mediu de pensionari a fost de 5,180 milioane persoane, în scădere cu 17.000 de persoane faţă de trimestrul precedent; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,680 milioane persoane, în scădere cu 8.000 de persoane.

    Pensia medie lunară, determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii a fost de 1.227 lei, în creṣtere cu 0,3% faṭă de trimestrul precedent.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.181 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 47,8% (comparativ cu 50,7% în trimestrul precedent); indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 98,6%.

    Comparativ cu trimestrul I al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 43.000 de persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 6.000 de persoane.

    Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 9,4% şi respectiv cu 10,2%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Proiect legislativ: Categoria de salariaţi care ar putea ieşi la pensie mai devreme cu 10 ani

    Propunerea legislativă, nr B88/2019,  pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede reducerea vârstei de pensionare cu până la 10 ani pentru un stagiu de cotizare de 30 de ani.

    Conform propunerii legislative, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare în condiţii deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de varstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare de la cel puţin 4 luni până la 10 ani.
     

  • ING: Peste 60% dintre români cred că vor lucra şi după vârsta de pensionare şi un procent apropiat spun că nu pot face economii pe mai mult de trei luni

    Aproximativ o treime dintre respondenţi a afirmat că nu ştiu când vor ieşi la pensie (29%) şi încă 11% consideră că vor continua să lucreze pentru tot restul vieţii. 
     
    În acelaşi timp, 43% dintre români sunt de părere că pensiile vor fi mai mici decât contribuţiile.