Tag: europa

  • După asaltul asupra Uber, Europa iese la atac împotriva Airbnb: Cele mai mari 10 capitale europene cer ajutor Uniunii Europene pentru a interzice sau reglementa serviciul

    Zece dintre cele mai mari capitale europene au cerut ajutor de la Uniunea Europeană în bătălia împotriva serviciului de home-sharing Airbnb şi a altor site-uri de acest gen, motivând că aceaste platforme perturbă piaţa imobiliară, potrivit The Guardian.

    Într-o scrisoare comună, Amsterdam, Barcelona, Berlin, Bordeaux, Bruxelles, Cracovia, Munchen, Paris, Valencia şi Vienna au transmis că „creşterea explozivă” a platformelor de închiriere pe termen scurt la nivel global reprezintă o temă ce trebuie abordată neapărat de următorii comisari europeni.

    În aprilie, avocatul general al Curţii Europene de Justiţie a luat în considerare ideea ca sub legislaţia UE Airbnb să fie considerat furnizor digital de informaţii, şi nu agent imobiliar tradiţional.

    Statutul, confirmat de instanţă, ar permite Airbnb şi altor platforme similare să opereze liber în blocul european.

    „Oraşele europene cred că locuinţele trebuie să fie folosite în principal pentru a locui în ele. Mulţi suferă de pe urma unei penurii de locuinţe. Când casele pot fi închiriate turiştilor, ele dispar din piaţa imobiliară tradiţională”, scriu oraşele europene, într-o declaraţie lansată de consiliul oraşului Amsterdam.

     

  • Ce înseamnă „Japonizarea” Europei şi ce crede grupul bancar ING că e de făcut

    Creşterea economică anemică din zona euro, corelată cu inflaţia, demonstrează că Europa se confruntă deja cu propria „Japonizare”, iar ieşirea din această zonă nu este una uşoară dacă urmărim parcursul Japoniei, atrage atenţia grupul olandez ING, citat de Bloomberg.

    Situaţia Europei este similară cu cea a Japoniei în anii 90. Într-un raport publicat luni, ING atrage atenţia asupra listei de similitudini precum creşterea datoriilor guvernamentale, creditele neperformante, îmbătrânirea populaţiei şi relaxarea politicilor monetare.

    În timp ce răspunsul Japoniei la o astfel de criză a fost unul întârziat, naţiunea niponă s-a confruntat şi cu un orizont de timp nefavorabil. Încercările de a readuce atunci economia la viaţă au fost spulberate de criza financiară asiatică din 1997-1998, urmată de prăbuşirea bulei dot-com şi apoi de criza financiară din 2008.

    În prezent, cu tensiunile comerciale la cote înalte şi cu BCE care anunţă că ar putea reduce dobânda de referinţă şi că ar putea relua programul de achiziţie de acţiuni, zona euro ar putea împărtăşi aceeaşi soartă.

    „Fără un impuls puternic este dificil să scapi din această zonă cu creşteri economice slabe, inflaţie scăzută, respectiv dobânzi foarte mici. Creşterile economice ar putea încetini brusc, iar autorii politicilor monetare ar putea să nu aibă destule instrumente la dispoziţie”, atrag atenţia Carsten Brzeski şi Inga Fechner, economişti în cadrul ING.

    După exemplul japonez, Europa ar putea avea nevoie în curând de impulsuri fiscale majore şi de majorarea vârstei de pensionare pentru a preveni piaţa muncii din a se micşora.

     

     

  • Ce se întâmplă cu gigantul retailer Metro: Miliardarul ceh din spatele Europa FM şi Sparta Praga a pus pe masă aproape 6 miliarde de euro. Răspunsul nemţilor

    Un vehicul de investiţii controlat de miliardarul ceh Daniel Kretinsky, proprietarul Europa FM, s-a oferit să cumpere retailerul german Metro Group într-o tranzacţie de 5,8 miliarde euro, potrivit Financial Times.

    În cadrul tranzacţiei, EP Global Commerce, vehiculul controlat de Kretinsky şi de omul slovac de afaceri Patrik Tkac, ar plăti 16 euro per acţiune.

    Managementul Metro a transmis că oferta „subevaluează substanţial” retailerul german. Consiliul de supraveghere al companiei va face o declaraţie oficială completă odată ce documentul cu oferta nesolicitată este valabil.

    Cu toate acestea, Haniel Finance Deutschland, un vehicul care deţine 15% din Metro, este deja de acord cu oferta.

    Dacă părţile s-ar înţelege, ar reprezenta încă un pas al miliardarului ceh înspre Vestul Europei, după ce Kretinsky, preşedintele clubului de fotbal Sparta Praga, a cumpărat anul trecut o participaţie în cotidianul francez Le Monde prin vehiculul Czech Media Invest.

    Kretinsky este cunoscut în special pentru tranzacţiile cu active din energie în Germania, Italia şi Marea Britanie, prin intermediul EPH, un grup fondat de el în 2009.

    Oferta vine după ce EP Global Commerce şi-a construit treptat o participaţie în Metro începând cu august 2018, de 10,9% în prezent. Într-o declaraţie, EP Global Commerce a anunţat că şi-a securizat peste 31% din acţiunile Metro prin opţiuni şi angajamente irevocabile.

    „Metro trebuie să îşi redobândească capacitatea de a se adapta la mediul schimbător din piaţă. Pentru asta este nevoie de o serie de iniţiative în organizaţie, business şi procese”, a transmis EP Global Commerce.

    Acţiunile grupului german Metro au crescut cu 45% în ultimul an şi au închis şedinţa de vineri la 15,55 euro per acţiune, ceea ce înseamnă că oferta nu este una de nerefuzat.

    Metro a generat venituri globale de 36,5 miliarde euro în anul fiscal 2018, o scădere cu 1,6% faţă de anul anterior, în timp ce profitul înainte de taxe a scăzut cu 10,9% la 568 milioane euro.

     

     

     

  • Europa va fi afectată de un val de caniculă. Temperaturile vor atinge şi 40 de grade Celsius

    În regiunile nordice ale Spaniei, temperaturile ar putea chiar să depăşească pragul de 40 de grade Celsius. Un val de aer fierbinte din Africa de Nord este motivul creşterii temperaturilor.

    Astfel, localităţi precum Madrid, Paris, Frankfurt sau Berlin ar putea să înregistreze temperaturi de peste 32 de grade timp de mai multe zile consecutive. Aceste temperaturi afectează în principal copiii şi persoanele în vârstă.

    „Cu toate că va fi de scurtă durată, acest val de caniculă se va face remarcat prin intensitatea sa”, anunţă Météo France.

    Meteorologii au avertizat la începutul acestei luni că valurile de căldură vor deveni un fenomen obişnuit vara aceasta în Europa. Potrivit Agenţiei Europene pentru Mediu, 2018 a fost unul dintre cei mai călduroşi trei ani din istoria înregistrărilor meteo din Europa.

  • Cioloş: Candidez pentru şefia grupului Înnoim Europa, dar rămân activ şi în politica din ţară

    „Da, confirm. Şi confirm şi faptul că voi rămâne activ în politica din ţară pentru că obiectivul nostru principal ca Alianţă rămâne să câştigăm guvernarea anul viitor”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dacian Cioloş.

    Grupul ALDE a anunţat, într-un mesaj pe Twitter, că se va numi „Înnoim Europa”. Ulterior Dacian Cioloş a precizat într-o postare pe Facebook că Alianţa USR-PLUS este pregătită ca alături de ALDE, En Marche să ajute la construirea unei Europe puternice şi moderne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Bittman, despre UE: „Europa e un conglomerat de fugiţi de acasă”

    „Europa e un conglomerat de fugiţi de acasă. Peste un an s-ar putea să nu mai existe Uniunea Europeană. Planul meu ar fi să scrie pe paşaportul meu: Dan Bittman, cetăţean european, nu român, nu ungur, nu iugoslav. Aici s-a pierdut startul, în Europa. Americanii sunt americani pentru că toţi au paşaport american. Şi sunt chinezi, români, bulgari. Aşa am fi fost toţi într-o barcă.

    Altfel, de ce să trag eu pentru polonez? Să plătesc eu taxe aici în ţară? Sau muncitorul meu se duce frumos afară şi-i plăteşte taxe francezului, neamţului, spaniolului, nu mie. Nu-mi plăteşte mie aici. Că de-aia şi aici e o discuţie, cu diasporă, cu nediasporă…“, a declarat solistul.  

    În urmă cu mai multe luni, Bittman a fost aspru criticat pentru declaraţiile sale privind munca românilor din diaspora. Apostrofat în urma odelor pe care le-a făcut primarului PSD din Sectorul 5, Dan Bittman l-a apostrofat pe un critic, spunându-i să se ducă în Spania la căpşuni.  

    Bittman a prezentat un eveniment organizat de primarul sectorul 5, care ar fi costat 700.000 de euro. Valul de revoltă a ajuns şi pe internet, acolo unde Dan Bittman a replicat astfel: „Vaaaai da ştii ce ruşine îmi e??!!! Muncesc cinstit şi un prost ca tine îmi spune să mi fie ruşine,du te n Spania la căpşuni şi fii demn”, a scris Dan Bittman pe contul său de socializare.  

    Acum, la TVR1, Bittman a vorbit despre comentariile negative primite atunci: „Toată ura îndreptată atunci spre mine a fost una plătită. M-am uitat şi eu printre comentariile de atunci şi am observat că majoritatea erau de pe conturi false.“ scrie gazetaromaneasca.ro

  • Povestea cu final nefericit a lui Lajos Simicska, eminenţa cenuşie din spatele succesului lui Viktor Orbán

    Împreună, Viktor Orbán şi Lajos Simicska au remodelat peisajul politic şi economia Ungariei, creând ceea ce Orbán a numit mai târziu un „stat iliberal“. Acest nou sistem, construit pe capturarea instituţiilor statului şi pe corupţie neîngrădită, va întări moştenirea lăsată de Orbán în politica maghiară zeci de ani de-acum încolo, scrie Rényi Pál Dániel într-o analiză publicată pe portalul de ştiri 444.hu despre cum au ajuns la putere premierul Ungariei, Viktor Orbán, şi partidul său, Fidesz. Această poveste de loialitate şi trădare îl are ca personaj principal pe Lajos Simicska, arhitectul-şef al acestui sistem. În Gazdagret, una dintre numeroasele suburbii ale Budapestei, există o casă aflată la doar câţiva paşi distanţă de autostrada care duce spre Austria. Situată într-un cartier modest, casa în sine nu iese cu nimic în evidenţă. A fost construită cândva în anii 1970. Tipic, geamurile din faţă sunt acoperite cu perdele pentru a bloca vederea de pe şosea. Însă în ultimul deceniu, această casă aparent obişnuită a jucat un rol esenţial în modelarea viitorului Ungariei. După ce Viktor Orbán şi partidul său au câştigat majoritatea parlamentară în 2010 şi au început transformarea Ungariei, cele mai importante decizii politice şi de afaceri ale ţării au fost luate între zidurile acestei case cu două etaje.
    Până în 2014, casa din strada Radóc numarul 8 a găzduit întâlniri ale celor mai bogaţi şi mai influenţi oameni din Ungaria – miliardari, miniştri, secretari de stat şi oficiali de partid de nivel înalt. În weekenduri, vederea dubelor Audi şi Volkswagen, cu numere ale vreunei instituţii de stat, blocând strada îngustă nu era ceva neobişnuit. Oaspeţii – cum ar fi János Lázár, fostul lider al grupului parlamentar Fidesz, care mai târziu a devenit şeful de cabinet al primului-ministru, şi Antal Rogán, ministrul responsabil de comunicarea guvernamentală – de multe ori trebuia să aştepte câteva ore până să îl întâlnească pe stăpânul casei. Vizitatorii trebuia să-şi lase telefoanele la intrare şi erau obligaţi să treacă prin detectoare de metale.
    Casa nu a fost niciodată o locaţie oficială guvernamentală, dar a fost un loc în care s-au luat decizii importante: ce firmă de construcţii austriacă, germană sau maghiară va câştiga achiziţii publice, cine va primi contracte de publicitate de la stat şi chiar şi decizii privind numirile în funcţii publice. Casa i-a aparţinut lui Lajos Simicska, primul trezorier al Fidesz. 
    Timp de zeci de ani, Simicska a fost cea mai influentă şi temută persoană din culisele financiare din Ungaria, eminenţa cenuşie a politicilor maghiare. Victoria Fidesz din 2010 l-a făcut rapid cel mai puternic jucător politic şi financiar din Ungaria.
    Până în 2014, Simicska şi Orbán au condus Ungaria împreună. Aceşti doi bărbaţi au construit fundaţia unui stat modern monopartid. Orbán se asigura că primesc voturi şi conducea în politică, în timp ce Simicska oferea ajutor financiar şi economic. După ce Fidesz a câştigat majoritatea parlamentară pentru a doua oară, în 2014, relaţia dintre cei doi s-a stricat până la nivelul la care nimic nu mai putea fi reparat. Orbán a decis că trebuie să-l scoată pe Simicska din peisaj. Ultimii trei ani din politica maghiară au fost despre războiul lor. Începând cu mijlocul anilor ’90, Simicska şi Orbán au început să construiască un sistem precis, bazat pe finanţarea partidelor corupte folosind o reţea obscură de companii, proiectată să transfere fonduri publice în mâini private. Simicska a fost creierul din spatele pactelor de coaliţie infame, al înţelegerilor secrete de formare a cartelurilor politice şi a afacerilor oculte dintre Fidesz şi MSZP, succesorul partidului comunist, pentru împărţirea contractelor cu statul.
    Rolul esenţial al lui Simicska în victoria Fidesz din 2010 este incontestabil. Între anii 2010 şi 2014, el a controlat, practic, agenda legislativă prin proiectele depuse de membrii individuali ai parlamentului. De-a lungul anilor, companiile sale de construcţii şi mass-media au generat un profit de peste 35 de milioane de euro. Conflictul neaşteptat, dar inevitabil, dintre Orbán şi Simicska a venit în lunile de după alegerile din 2014. Insultat şi trădat, Simicska a promis răzbunarea împotriva premierului şi le-a spus prietenilor şi patronilor că îl va doborî pe Orbán. Dar eforturile sale de trei ani au eşuat atunci când Fidesz a câştigat pentru  treia oară alegerile naţionale, în 2018. Simicska avea să piardă tot.
    Simicska şi Orbán au studiat la aceeaşi liceu din fosta capitală medievală Székesfehérvár. Armata au făcut-o tot împreună, după care s-au dus la acelaşi colegiu special, Colegiul Bibó István din cadrul Facultăţii de Drept ELTE, unde Fidesz a fost înfiinţat în 1988. Acolo au fost studenţi şi preşedintele parlamentului László Kövér, şi preşedintele ţării János Áder, dar şi alţi oficiali ai viitorului Fidesz. Într-un interviu din tinereţe, Orbán l-a descris pe Simicska ca fiind cea mai strălucită minte a Fidesz. Lajos, un student foarte capabil, dar rebel şi impulsiv, a fost exmatriculat din liceu. În timpul facultăţii, el era celebru pentru capacitatea sa de a bea cantităţi impresionante de alcool. În ciuda faptului că nu au jucat fotbal împreună, Lajos a influenţat profund abordarea lui Orbán faţă de politică. Simicska nu a fost niciodată popular printre cei care au condus Fidesz, partid în care legăturile care unesc eşaloanele superioare au fost făurite pe terenul de fotbal. Participarea sa la procesul de luare a deciziilor a avut loc prin intermediul lui Orbán. Orbán a crescut în Alcsútdoboz, un sat de 1.500 de locuitori în Ungaria rurală. Tatăl sau, Győző Orbán, a fost membru al Partidului Comunist, iar Viktor a fost membru al Ligii Tinerilor Comunişti. Simicska însă a fost puternic influenţată de sentimentele anticomuniste ale părinţilor săi.
    Prietenia lor s-a adâncit în anii de armată, unde ambii au fost sancţionaţi disciplinar: Orbán pentru că a urmărit meciurile din Cupa Mondială din 1982 şi Simicska pentru că a făcut comentarii contra partidului. Atunci, declaraţiile anticomuniste ale lui Simicska i-au lăsat o impresie profundă lui Orbán. În primele zile ale lui Fidesz, politicile partidului au fost formate de două grupuri. Simicska (şi oameni care gândeau ca el) vedeau în partid o investiţie pentru a-şi realiza ambiţiile de îmbogăţire şi putere. Alţii, cum ar fi János Áder şi László Kövér, au avut viziuni mai politice, punând pe piedestal „revoluţionarii“ imperiului austro-ungar. Orbán a înţeles importanţa ambelor abordări. Partidului tânăr avea să-i fie uşor, pentru că trebuia să înfrunte partidul socialist, care avea deja o reţea solidă de active imobiliare, funcţionari şi legături. Orbán şi Simicska au realizat că partidului îi trebuia o bază financiară.
    Anii următori s-ar dovedi a fi vitali pentru Fidesz. După primele alegeri libere ale celei de-a treia republici Ungare, Fidesz a obţinut 9% din voturi şi a intrat în parlament, dar era doar a doua forţă liberală după SZDSZ, Alianţa Democraţilor Liberi. Înţelegând oferta excesivă de partide de stânga, Orbán şi Simicska au decis să aducă Fidesz la mijloc.
    Simicska a lucrat iniţial pentru Fidesz în calitate de consilier juridic. El era relativ necunoscut publicului larg când Orbán i-a cerut ulterior să devină trezorierul Fidesz. În secret, Simicska a negociat un acord cu Forumul Democrat Maghiar (MDF), partidul conservator de guvernământ. Ca parte a acestei înţelegeri, a fost introdus un proiect de lege pentru a oferi partidelor nou formate proprietăţi imobiliare pe care le-ar putea vinde mai târziu. Proiectul de lege a fost justificat prin faptul că partidul socialist maghiar avea un „avantaj competitiv“ faţă de partidele mai noi.
    Principalii beneficiari ai proiectului de lege au fost MDF şi Fidesz. Ambele au primit câte o jumătate de clădire ca sediu de partid. Ulterior, imobilul a fost vândut pentru echivalentul a 3 milioane de euro. Cu bani în mână, Simicska avea acum resursele necesare pentru a construi o reţea de companii care să pună bazele imperiului de afaceri al Fidesz. La începutul anilor ’90, echipa Orbán-Simicska a făcut tot ce-i stătea în putere pentru a consolida financiar Fidesz şi pentru a construi o infrastructură de partid. Această atitudine de jaf i-a îndepărtat pe alegătorii de stânga şi pe liberali, dar a arătat clar că Orbán şi Simicska erau singurii care înţelegeau politica modernă din Ungaria. După un scandal imobiliar izbucnit în presă, cei doi au lucrat la stabilirea propriului imperiu mediatic.
    În 1994, Simicska a preluat controlul Mahir, o companie de publicitate valoroasă de stat, printr-o procedură de achiziţii publice. De asemenea, el a obţinut controlul asupra Hirlapkiadó, una dintre cele mai mari companii de edituri din Ungaria, care deţinea drepturile de publicare a unui ziar maghiar important. Simicska a format o alianţă cu Gábor Liszkay, pe atunci CEO al Hirlapkiadó, pentru a obţine drepturile de publicare ale companiei pe cinci ani.
    Operaţiunile lui Simicska aproape că au distrus Fidesz. În ciuda succesului iniţial după tranziţia democratică a Ungariei, popularitatea partidului a scăzut la un nivel istoric. Fidesz a obţinut doar 7% din voturi în alegerile din ’94, puţin peste pragul de intrare în parlament. Gábor Fodor, unul dintre fondatori, a plecat să continue politica liberală la SZDSZ, la fel ca István Hegedűs şi Zsuzsa Szelényi. Însă Orbán a avut încredere în planurile directorului său financiar.
    Simicska, care nu era popular printre membrii de bază ai Fidesz, a căutat întotdeauna aliaţi. El l-a invitat pe Szilárd Kövér, fratele unui dintre liderii Fidesz László Kövér, să intre în boardul Mahir. În ciuda faptului că şi-a făcut o mulţime de adversari cu afacerile sale dubioase, cu această mişcare, Simicska l-a adus de partea sa pe László Kövér, unul dintre cei mai importanţi confidenţi ai lui Orbán.
    După cum revista maghiară Élet és Irodalom a descoperit cinci ani mai târziu, echivalentul a aproximativ 3 milioane de euro obţinuţi prin afacerea cu sediile centrale s-au dus într-o companie minieră controlată anterior de tatăl lui Orbán. Cu ideologul-şef László Kövér implicat în afacere, nimeni nu a îndrăznit să critice nimic. Simicska a fost protejat de oficialii Fidesz la nivel înalt. În 1994, Orbán şi Simicska au preluat controlul asupra finanţelor partidului şi şi-au consolidat complet puterea.
    Din 1994, Orbán a fost ocupat cu realizarea transformării conservatoare a partidului. Principalul partid liberal, SZDSZ, a format coaliţie cu MSZP, partidul de guvernământ. Pentru a se repoziţiona, Fidesz s-a concentrat asupra ocupării dreptei politice după declinul Forumului Democrat Maghiar. În timp ce Orbán făcea turul ţării, împărtăşind noile sale idei, Simicska a început să construiască finanţele şi mijloacele de propagandă ale partidului.
    Între 1995 şi 1997, Simicska şi colegii săi au vândut 16 societăţi unor persoane care nu existau. Cu ajutorul acestor companii fantomă, ei au evitat plata a 1 milion de euro în impozite, făcând disponibile fonduri pentru înfiinţarea primului cotidian al  Fidesz, Napi Magyarország.
    Datorită dedicării şi muncii lui Orbán, Fidesz a câştigat alegerile generale din 1998. Simicska a lucrat la extinderea canalelor de publicitate ale partidului. Un confident de-ai săi a fost numit director al Postabank, o bancă de stat, care a achiziţionat imediat drepturile de publicare a Magyar Nemzet, cel mai mare cotidian. Ei au plătit echivalentul a 3.000 de euro pentru a finaliza tranzacţia. Folosind bani din fondurile private ale partidului, au fondat şi o nouă revistă, Heti Válasz.
    Doi confidenţi de-ai lui Simicska au fost invitaţi să conducă Magyar Nemzet: prietenul de colegiu şi avocatul Tibor Győri şi Gábor Liszkay. Cei mai mari 10 clienţi ai lor au fost toţi companii de stat, cu compania de jocuri de noroc deţinută de statul Szerencsejáték Zrt. şi cabinetul primului-ministru fiind facturate pentru mai mult de 1 milion de euro pentru publicitate.
    Veţi putea citi a doua parte a poveştii lui Lajos Simicska în următoarea ediţie a revistei. 

  • Europa trebuie să scoată din buzunar cu peste 50 de miliarde de dolari mai mult pentru tehnologia 5G, după decizia lui Donald Trump de a interzice echipamentele de telecomunicaţii chineze

    Statele Unite au adăugat Huawei Technologies, cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume, pe lista neagră a comerţului în luna mai, determinând şi alţi giganţi globali ai tehnologiei să reducă legăturile cu compania chineză, mai informează Reuters.
     
    Washingtonul susţine că echipamentul Huawei poate fi folosit de Beijing pentru spionaj, ceea ce compania a negat în mod repetat.
     
  • Care sunt cele mai bune plaje din Europa în 2019 şi ce plajă din România este inclusă în acest top

    Şi România se poate lăuda cu o plajă în acest clasament, respectiv cea de la Mamaia.
     
    Iată care sunt cele mai bune plaje din Europa:
     
    1. Plaja Pasjaca, Croaţia
     
    2. Plaja Nerja, Spania
     
    3. Plaja Nugal, Croaţia
     
    4. Plaja Porthminster, Anglia
     
    5. Insula Sf. Nicolae, Muntenegru
     
    6. Cala Sa Boadella, Spania
     
    7. Capul Drastis, Grecia
     
    8. Plaja Saleccia, Corsica
     
    9. Plaja Bestouan, Franţa
     
    10. Plaja Numana Alta, Italia
     
    11. Plaja Vlychos, Grecia
     
    12. Plaja Mamaia, România
     
    13. Plaja Bolonia, Spania
     
    14. Plaja Positano, Italia
     
    15. Plaja Cala Pregonda, Spania
  • TomTom: Bucureşti, locul 3 în Europa şi 11 în lume la aglomeraţia din trafic

    Capitala României se află pe locul 11 la nivel global, în coborâre cu un loc faţă de 2017. 
     
    Statisticile colectate arată că bucureştenii petrec cu 48% timp suplimentar în trafic în fiecare zi, în condiţiile în care media din Moscova ajunge la 57%, iar cea din Instanbul la 53%. Alte oraşe aglomerate din Europa sunt  Saint Petersburg (47%), Kiev (46%) Bruxelles (37%), Londra (37%) şi Paris (36%). 
     
    În Bucureşti, cele mai aglomerate perioade ale zilei sunt dimineaţa, când şoferii pierd în trafic cu 89% mai mult timp, şi seara, cu o medie de 94%. În general, bucureştenii pierd aproape 30 de minute blocaţi în trafic, dimineaţa şi seara.