BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Cum au reuşit fiii unui miner să creeze unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume

    Crescuţi într-o familie modestă, fraţii Karl şi Theo Albrecht şi-au depăşit condiţia şi au pus bazele lanţului de retail alimentar Aldi, transformat într-un imperiu financiar cu venituri anuale de peste 30 de miliarde de euro.
     
    Karl Albrecht, născut pe 20 februarie 1920, şi Theo Albrecht, născut pe 28 martie 1922, au crescut într-o familie de condiţie umilă, în oraşul industrial Essen, din Renania de Nord, Germania. Tatăl lor era miner, dar după ani de muncă sub pământ a contractat emfizem şi a trebuit să renunţe la această meserie, aşa că s-a angajat într-o brutărie.

    Familia a fost obligată să găsească un alt mod de a se întreţine, aşa că a decis să deschidă un mic magazin alimentar pentru a putea trăi decent. Fiii familiei Albrecht erau determinaţi să nu se facă mineri, ca tatăl lor. O perioadă, Theo a rămas să lucreze în magazinul familiei şi a învăţat comerţul cu alimente, în timp ce Albrecht a învăţat arta delicateselor. Cei doi fraţi au luptat şi în al Doilea Război Mondial.

    După război, s-au întors în Essen, unde au preluat conducerea micului business de familie şi au decis să îl extindă prin deschiderea mai multor filiale.

    Ideea lor s-a bazat pe faptul că muncitorii din regiunea industrială Ruhr nu erau atraşi de magazinele de lux, ci îşi doreau mărfuri accesibile pe care le puteau cumpăra zilnic. Fraţii au început să îşi extindă afacerea în Ruhr în anii ’40. Până în anul 1954 au deschis 50 de filiale, păstrând sloganul businessului: „Cea mai bună calitate la cel mai mic preţ”.

    Până la acel moment, cei doi fraţi reuşiseră să îşi câştige o reputaţie destul de puternică în rândul furnizorilor. Amândoi erau cunoscuţi pentru stilul lor nemilos de negociere şi pentru dexteritatea cu care îi convingeau pe furnizori să le dea cea mai bună ofertă pentru a-şi menţine cele mai mici preţuri în magazinele Aldi. De asemenea, îşi câştigaseră o reputaţie pentru economia pe care o făceau pentru magazinele lor – de pildă, stingeau întotdeauna luminile dintr-o cameră pentru a avea facturi mai mici, nu îşi făceau niciodată publicitate şi de multe ori nu foloseau nici măcar rafturi.

    Numele lanţului de magazine Aldi, ales oficial în 1961, a fost creat din primele litere ale numelui Albrecht şi primele litere din cuvântul discount.
    Karl Albrecht şi-a permis un singur lux, acela fiind golful. Această pasiune l-a determinat să construiască în sudul Germaniei, în anul 1976, un hotel destinat iubitorilor de golf, ridicându-şi de asemenea propria vilă, aşezată astfel încât sa fie conectată la traseul de golf al hotelului.

    Theo Albrecht, pe de altă parte, era un împătimit al jocurilor de noroc. După ce a strâns o datorie de aproximativ 3,5 milioane de euro, în 1971 a fost răpit de un avocat şi ţinut ostatic timp de 17 zile până a plătit datoria. Mai târziu s-a aflat că cerut o scutire la plata impozitului susţinând că a fost o cheltuială de afaceri.

    La sfârşitul anilor ’60, cei doi fraţi şi-au împărţit imperiul financiar, împărţind businessul în Aldi Nord, condus de Theo, şi Aldi Süd, condus de Karl. În acea perioadă, Aldi începuse să devină foarte cunoscut în Germania, iar magazinele companiei începuseră să primească şi clienţi bogaţi, dornici să profite de reducerile lanţului de retail.

    Karl Albrecht a murit în anul 2014, la vârsta de 94 de ani, lăsând în urmă o avere estimată la 18,4 miliarde de euro. Fratele său, Theo, a murit în 2010, la vârsta de 88 de ani.

    În prezent, Aldi operează 3.230 de filiale în Germania, cu o echipă de 50.000 de angajaţi. De asemenea, are sucursale în toată Europa, în Australia şi în Statele Unite, ceea ce duce la o cifră de afaceri globală de pste 30 de miliarde de euro la nivelul întregului grup; Aldi Nord a înregistrat anul trecut venituri de 13 miliarde de euro, iar Aldi Süd, de 17,3 miliarde de euro, potrivit site-ului Statista.com. Compania susţine că 87% dintre nemţi fac cumpărături la Aldi în mod regulat. 

  • SNSPA, precizări legate de veniturile pe care le-a încasat Alexandru Cumpănaşu

    „Alexandru Cumpănaşu nu a fost cadru didactic titular şi nici profesor asociat al SNSPA. Veniturile menţionate în declaraţia de avere au fost obţinute de Alexandru Cumpănaşu în calitate de expert în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului pentru creşterea calităţii serviciilor publice şi sprijinirea dezvoltăriila nivel local” (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Direcţia pentru Descentralizarea Administraţiei Publice, în parteneriat cu SNSPA”, informează reprezentanţii Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, în cadrul proiectului, şi-au desfăşurat activitatea aproximativ 180 de experţi.

    În declaraţia de avere publicată pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC), Alexandru Cumpănaşu figurează cu un salariu anual de 66.762 lei de la SNSPA.

    BEC a sesizat Parchetul General în privinţa mai multor candidaţi la alegerile prezidenţiale, în contextul în care în urma verificărilor, instituţia a constatat elemente de similitudine în semnăturile depuse de către aceştia. Printre candidaţi se numără Alexandru Cumpănaşu şi Viorel Cataramă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de săraci sunt săracii României. Ţara noastră înregistrează cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană între veniturile mari şi cele mici

    Românii înregistrează cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană între veniturile mari şi cele mici, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
     
    Astfel, potrivit sursei citate, veniturile celor mai bogaţi 10% dintre români sunt de aproape şase ori mai mari decât ale celor mai săraci 10% dintre ei.

    În întreaga Uniune Europeană acest raport este de 3,76.

    În Cehia şi Slovacia, raportul este 2,83%, în Slovenia – 2,96%, în Finlanda – 3%, în Bulgaria – 5,22%, în Letonia – 5,29% şi în Lituania – 5,5%.
    România are un raport de 5,83% între cei mai bogaţi şi cei mai săraci 10% dintre cetăţeni.

    Potrivit infograficului, cei 10% români cu cele mai mari venituri câştigă anual peste 6.928 euro, în timp ce acei 10% cu cele mai mici venituri au un venit anual de maxim 1.189 euro, respectiv 3,25 euro pe zi.

    “Între 2010 şi 2015, tendinţa a fost ca decalajele să se accentueze. După o scurtă perioadă de reducere (2016-2017), raportul dintre cele mai mari şi cele mai mici venituri a crescut din nou, în 2018. Aceasta înseamnă că veniturile mari au crescut mai accentuat decât cele mici”, precizează sursa citată.

  • ‘Jupanul’ pe mosia DRDP Timisoara, Cristian Ispravnic, mai smecher decat seful sau, ministrul Transporturilor. Sfideaza legea, isi tine ‘la secret’ veniturile in declaratia de avere, dar si rapoartele de activitate

    TIMISOARA. Parasutat de PSD de la Arad direct in fruntea DRDP Timisoara, socotindu-se pe cai mari, sfideaza legea cu tupeu. Seful Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara, Cristian Ispravnic, se considera mai presus decat seful sau, Razvan Cuc, ministrul Transporturilor. Cum anume, va explicam in cele ce urmeaza.

    Acesta isi ascunde cu tupeu veniturile, incalcand grav legea care il obliga sa isi publice intreaga avere, an de an, fiind platit din bani publici. Si nu vorbim doar de veniturile pe care le obtine de la DRDP Timisoara, ci si cele incasate din pozitia de consilier judetean la Arad, functie din care nu s-a remarcat cu absolut nimic, fiind considerat un ilustru necunoscut printre colegii sai si mai ales printre cei pe care ii reprezinta din acest fotoliu caldut.

    In ultima declaratie de avere postata pe site-ul DRDP Timisoara, veniturile lui Cristian Ispravnic sunt secretizate. La propriu.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Bogdan Dumitrescu, profesor ASE: OUG 114 a generat scăderea cu 50% a veniturilor Pilonului II. „Noile comisioane par nerezonabile“

    „Din perspectiva nivelului general de risc asumat de administratori, legarea comisionului de administrare de nivelul randamentului real ar putea avea drept consecinţă nedorită o sporire a gradului de risc al portofoliilor administrate. Din această perspectivă, varianta anterioară în care nivelul comisionului de admi­nistrare era fix apare drept superioară“, spune Bogdan Dumitrescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cei mai bine plătiti bugetari din România. Venituri de invidiat, trai fără probleme

    Sătmăreanul Attila Varga, judecător la Curtea Constituţională a declarat pentru 2018 venituri aproximative de 7.800 de euro pe lună. Fost parlamentar UDMR de Satu Mare, Varga primeşte pe lângă salariu şi indemnizaţie şi o pensie de circa 100.000 de lei de la Casa de Pensii Satu Mare.

    Judecătorul CCR Attila Varga a declarat pentru 2018 venituri de aproximative de 35.325 lei pe lună. Varga, conform propriei declaraţii, primeşte 282.732 lei, cu titlul de salariu de la CCR şi o indemnizaţie de 41.173 lei, de la Universitatea “Spientia” din Cluj, unde este conferenţiar universitar. Pe lângă veniturile salariale şi indemnizaţie, în ultimele trei luni ale anului trecut, judecătorul sătmărean a încasat şi circa 100.000 de lei, cu titlul de pensie de serviciu, de la Casa Judeţeană de Pensii. Luând în considerare şi pensia de serviciu, Attila Varga a câştigat peste 7.800 euro/lună.

    Pe lângă veniturile băneşti, Varga a declarat şi produse alimentare, ulei, făină, zahăr şi cartofi, de pe terenurile deţinute şi tablouri în valoare de 12.000 de euro.

    Iar potrivit unei analize făcute de cei de la ziare.com, judecătorul sătmărean este unul cu “venituri modeste” printre colegii săi. Judecătorul CCR Marian Enache are venituri lunare de peste 15.000 de euro pe lună, din salariu şi alte patru pensii şi indemnizaţii. Şi judecătorul Valer Dorneanu duce acasă peste 13.000 de euro lunar. Daniel Morar are şi el venituri de peste 12.000 de euro, scrie presasm.ro

  • O angajată în corporaţie cu un salariu anual de 50.000 de dolari pe an a renunţat la job în urma unui accident. Acum câştigă de cinci ori mai mult ca freelancer

    Helene Sula, specialist în digital marketing, blogger şi fondatorul Helene In Between are o poveste cu potenţialul de a inspira mulţi angajaţi din corporaţie dornici de o schimbare. În 2015, ea lucra ca specialist în comunicare în zona de marketing pentru o companie de dimensiuni mijlocii, job care îi aducea câştiguri de 50.000 de dolari anual. Acum ea câştigă 250.000 de dolari ca freelancer în zona de digital marketing şi marketing.

    Un accident în care şi-a rupt piciorul a determinat-o să îşi lanseze propriul blog. Chiar dacă iniţial acesta era un hobby, câţiva ani mai târziu a devenit principala ei sursă de venit. După accident, a avut o perioadă de recuperare de câteva luni în care nu a putut să se deplaseze înspre serviciu, astfel că a început să scrie pentru propriul site. „Acesta a început mai ales ca un blog de lifestyle şi o modalitate prin care eu să împărtăşesc ceea ce simt. Dar s-a transformat rapid în ceva din care am vrut să fac bani”, spune ea într-un interviu acordat Business Insider.
    În timp ce Sula îşi menţinea activitatea pentru blogul personal, s-a întors la muncă, dar cu un obiectiv diferit faţă de cel de dinaintea accidentului: să construiască un plan de business pentru propria afacere. „Am creat un plan care includea mai multe linii de venituri şi care ajuta la un echilibru mele în cazul în care una dintre acestea nu mai funcţiona”, explică ea.

    În prezent, principalele sale activităţi generatoare de venituri sunt:
    – cursuri online (65%): primul ei curs, Instagram for Succes şi site-ul care presupune plata unui abonament, Blogg Boss Babe, aduc cei mai mulţi bani;
    – affiliate marketing (15%) – pe site-urile sale, promovează şi alte afaceri;
    – anunţuri publicitare online (12%): cu 300.000 de utilizatori pe site-ul ei, publicitatea reprezintă o sursă importantă de venituri;
    – altele (8%): vânzări de cărţi online, sesiuni de coaching şi postări sponsorizate.

    Antreprenoarea a cheltuit mai puţin de 100 de dolari pe faza iniţială de dezvoltare a afacerii, folosind cunoştinţele dobândite anterior. A început să îşi vândă cursurile cu 87 de dolari, iar în prezent le vinde cu 227 de dolari.
    În ceea ce priveşte site-ul pe bază de abonament, Blogg Boss Babe, antreprenoarei i-au luat aproximativ şase luni pentru a face designul de la zero, planificând conţinutul de care are nevoie pentru un an întreg. În prezent, abonamentul pentru site-ul său costă 37 de dolari.
    Cu veniturile sale curente, ea a reuşit să îşi îndeplinească visul de a se muta în Germania împreună cu soţul ei şi cu cei doi câini în 2016. În prezent, este convinsă că „cerul este limita”: „Blogul şi cursul meu au generat câştiguri de 250.000 de euro anul trecut şi sper să ajung la jumătate de milion de euro până în 2020”, a spus ea în interviul acordat Business Insider.

  • Cum au reuşit doi tineri din România să transforme 500 de lei în 400.000 de euro

    „Acum opt ani am plecat împreună cu soţul meu în Anglia cu speranţa că putem facem ceva care să ne împlinească, însă lucrurile nu au mers în favoarea noastră şi eu am decis să ne întoarcem în ţară. Eram gravidă deja cu primul copil, Maria, şi nimeni nu mă angaja. Dar am conştientizat că sunt prea capabilă pentru a lucra peste hotare, contribuind la creşterea economică a altor ţări, astfel că m-am gândit să fac ceva în ţara mea”, povesteşte Raluca Ciucanu, cofondator al businessului. Împreună cu soţul ei, ea a înfiinţat Maria’s Ladybugs, a cărei activitate de bază este realizarea manuală a bijuteriilor din aur, argint sau alte metale preţioase şi semipreţioase.

    Raluca Ciucanu spune că a decis să înfiinţeze un business nişat pe produse realizate manual pentru că mereu a avut o pasiune pentru acestea, iar pentru a putea începe activitatea a investit 500 de lei, bani cu care a plătit prima comandă de materii prime – pietre semipreţioase, argint, şnururi.

    „Primii clienţi au fost prietenii noştri, apoi încet-încet m-am dezvoltat cu ajutorul reţelelor de socializare precum Facebook sau Instagram. Nu avem un site dedicat brandului Maria’s LadyBugs, ci vindem produsele doar prin intermediul reţelelor sociale, precum Facebook şi Instagram. Vrem să păstrăm latura umană, să fim mai aproape de clienţi şi consider că aceste reţele mă ajută să menţin o relaţie mai apropiată de aceştia. Eu mă ocup de pagina de Instagram şi de Facebook a businessului.”

    Totuşi, pentru a câştiga mai multă notorietate şi pentru că unii clienţi au nevoie să vadă şi să probeze produsele înainte de achiziţionare, reprezentanţii brandului au deschis un magazin tip insulă în cadrul în mallului Shopping City din Piatra Neamţ  unde clienţii pot vedea şi proba bijuteriile realizate sub brandul Maria’s Ladybugs. „Ca punct de desfacere avem o insulă în mallul Shopping City din Piatra Neamţ, dar 98% din cifra de afaceri este generată de vânzările online. Mediul online reprezintă o piaţă foarte puternică dacă îi descoperi secretele”, este de părere antreprenoarea.

    Dacă la început numărul comenzilor era mic iar bijuteriile erau realizate doar de Raluca Ciucanu, în timp businessul a început să prindă amploare şi să înregistreze comenzi din toate colţurile ţării, iar antreprenoarea a început să dezvolte o echipă de angajaţi, formată în prezent din 20 de persoane.

    De altfel, construirea echipei nu a fost un lucru uşor de realizat, adaugă fondatorii brandului de bijuterii, având în vedere că piaţa forţei de muncă se luptă cu un deficit de lucrători, care va creşte de la 308.000 de persoane în 2019 la 549.000 în 2023, în cea mai mare parte din cauza migraţiei şi marginalizării sociale, potrivit datelor din piaţă. Materiile prime folosite la confecţionarea bijuteriilor sub brandul Maria’s Ladybugs sunt achiziţionate de la furnizori locali, spune antreprenoarea, unul dintre motivele pentru care a ales să colaboreze cu companii care îşi desfăşoară activitatea în România fiind dorinţa de a ajuta mediul de business local.

    „Cred că dacă antreprenorii români ar colabora mai mult unul cu altul mediul de business ar câştiga mai multă valoare şi astfel ne şi putem ajuta reciproc. Consider că este loc pe piaţă pentru toată lumea şi colaborările ne pot ajuta pe toţi să ne dezvoltăm sustenabil.”

    Fiind un business nişat pe produse handemade, 80% din bijuteriile realizate sub brandul Maria’s Ladybugs sunt făcute la comandă, 15% sunt inspirate de pe diferite site-uri şi din viaţa de zi cu zi, iar 5% sunt bijuterii create de angajaţii companiei, a mai spus Raluca Ciuncanu. În ceea ce priveşte profilul clienţilor, antreprenoarea spune că aceştia fac parte dintr-un spectru foarte larg, astfel că în portofoliul de clienţi al companiei se regăsesc clienţi de la nou-născuţi la persoane de 80 de ani.

    „Profilul clienţilor noştri este foarte vast, nu ne-am nişat pe un anumit segment, ne dorim clienţi de la cei mai simpli până la cei mai sofisticaţi. Cei mai mici clienţi ai noştri sunt nou-născuţii, iar cei mai în vârstă purtători de gărgăriţe au 80 de ani. Avem colaborări cu ONG-ul MagiCamp, cu corporaţii care cu ocazii precum ziua de 8 martie oferă angajaţilor mici atenţii. Sunt şi vedete autohtone care ne poartă şi ne recomandă. Prin colaborarea cu MagiCamp brăţările noastre se vor vinde în cadrul magazinelor DM din ţară.”

    După opt ani de activitate pe piaţa locală, compania Maria’s Ladybugs a înregistrat în 2018 afaceri de 400.000 de euro, în creştere cu 21% faţă de anul 2017, când businessul avea afaceri de 330.000 de euro. De altfel, ea spune că anul acesta nu are planuri de extindere a businessului, ci se va concentra să menţină nivelul de calitate şi standardele la care a ajuns compania în cei opt ani de activitate pe piaţa locală. „Pentru anul în curs aşteptăm o cifră de afaceri cel puţin la fel de mare ca cea înregistrată anul trecut. Toţi banii sunt reinvestiţi în tot felul de utilaje pentru că vrem să fim în actualitate cu tot ce apare nou pe piaţă. Nu este uşor să te menţii la un nivel înalt şi să ai aceeaşi plăcere pentru muncă şi acelaşi respect cuvenit clienţilor. Nu avem în plan să ne dezvoltăm extern, cel puţin nu anul acesta.”

  • Scandal fără precedent pentru Walt Disney: O fostă angajată a companiei acuză colosul că îşi umflă cu miliarde de dolari veniturile anuale

    O fostă contabilă a companiei Walt Disney susţine că a devenit whistleblower şi că a împărtăşit cu autoritatea de supraveghere financiară americană (SEC), informaţii referitoare la faptul că gigantul American şi-ar fi umflat rapoartele de venituri timp de mai mulţi ani, potrivit MarketWatch.

    Sandra Kuba, fost analist financiar senior în departamentul de operaţiuni cu venituri al Disney şi care a lucrat în companie timp de 18 ani, acuză că angajaţii din segmentul de business parcuri şi resorturi au raportat în mod sistematic venituri mai mari chiar şi cu miliarde de dolari, exploatând o eroare din software-ul de contabilitate al companiei.

    Kuba susţine că s-a întâlnit deja cu oficialii SEC de mai multe ori pentru a discuta acuzaţiile.

    Un purtător de cuvânt al Disney a declarat pentru sursa citată că gigantul a revizuit acuzaţiile fostei angajate şi că acestea nu ar avea o bază reală.

    Declaraţiile făcute de Kuba către SEC subliniază mai multe moduri în care angajaţii ar fi umflat veniturile companiei, inclusive prin înregistrarea unor sume fictive de venituri din partide de golf care au fost de fapt gratuite sau din servicii care erau de fapt promoţii.

    O altă metodă subliniată de Kuba în acuzaţiile ei era prin intermediul unor carduri cadou înregistrate în venituri cu 500 de dolari, când de fapt clienţii plateau doar 395 de dolari pentru el prin intermediul unui discount.

    Tot în ceea ce priveşte cardurile cadou, Kuba spune că angajaţii înregistrau câteodată de două ori cardurile cadou, prima dată când clienţii le cumpărau şi a doua oară când le utilizau.

    În declaraţiile sale către SEC, Kuba mai spune că erorile software-ului de contabilitate au făcut ca manipularea să fie dificil de urmări, deşi consecinţele ar putea fi semnificative. Într-un singur an contabil, 2008-2009, veniturile anuale ale Disney ar fi fost supraestimate cu 6 miliarde dolari, susţine Kuba.

    Segmentul de parcuri şi resorturi al Disney a raportat venituri totale de 10,6 miliarde dolari în 2009, potrivit datelor SEC.

    Kuba a declarat pentru sursa citată că a raportat pentru prima data că ar fi observat ceva în neregulă către management în 2013. A spus că nimeni nu i-a răspuns atunci. Mai târziu, i-a a ajuns cu îngrijorările la un executive senior în 2016, iar departamentul de audit intern al Disney a contactat-o însă o singură data fără ca discuţiile să se concretizeze.

    Ea spune că a discutat cu SEC prima data în august 2017. O lună mai târziu a fost concediată de Disney.

    În octombrie 2017, Kuba a denunţat la Departamentul Siguranţei în Muncă şi al Sănătăţii modul în care a fost concediată.

    Răspunsul Disney a fost că acel contract a fost terminat pentru că „ea a dat dovadă de un tipar de plângeri împotriva colegilor fără motive reale, într-o manieră nepotrivită, disruptivă şi cu rea credinţă”.

     

     

  • Grupul Lenovo, afaceri de 12,5 mld. dolari în trimestrul II

    Veniturile înainte de impozitare s-au dublat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 240 de milioane de dolari, cu 127 de milioane mai mult. Venitul net a crescut cu 85 de milioane de dolari, atingând suma de 162 de milioane de dolari. 
     
    Divizia PC and Smart Devices (PCSD), una dintre cele două unităţi ale grupului IDG (Intelligent Devices Group), a înregistrat creşteri ale veniturilor de 12%, obţinând cel mai mare profit într-un prim trimestru fiscal. Venitul înainte de taxe a fost de 524 milioane de dolari, în creştere cu 98 de milioane de dolari. 
     
    La categria PC-urilor, volumul Lenovo a depăşit cu peste 13 puncte cota de piaţă aflată şi ea în creştere, atingând astfel un record pentru PC-uri: o cotă de piaţă de 24,9%. Altfel spus, unul din patru PC-uri din lume este un PC Lenovo – fapt ce consolidează poziţia companiei de număr unu mondial pe piaţa PC-urilor.
     
    A doua divizie a IDG, Mobile Business Group (MBG), a avut de asemenea un trimestru profitabil, crescându-şi veniturile înainte de impozitare cu 100 de milioane de dolari, pentru al patrulea trimestru consecutiv. 
     
    Divizia Data Center Group (DCG) a continuat să îmbunătăţească profitabilitatea comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru al optulea trimestru consecutiv. Veniturile au crescut cu peste 80% de la an la an, iar businessul Software Defined Infrastructure (SDI) a continuat să crească la o rată de două cifre de la an la an.
     
    În România, subsidiara grupului chinez a avut o cotă de peste 25% la nivelul întregului an 2018, păstrând prima poziţie de pe piaţa locală de computere.
     
    Vânzările de computere de pe piaţa din România au stagnat la aproximativ 700.000 de unităţi în 2018 datorită unei achiziţii de peste 10.000 de desktop-uri realizată de o entitate din sectorul public, contract care a salvat practic piaţa de la o scădere.