Într-un interviu pentru Kathimerini, Dijsselbloem a precizat însă că verdictul european în privinţa unei posibile reeşaloănări sau ştergeri a unei părţi din datoria publică a ţării nu va fi cunoscut decât în vara lui 2014 şi va depinde de capacitatea Greciei de a se încadra în ţintele fiscale şi de a ajunge la un buget echilibrat încă din acest an. El a îndemnat Atena să continue eforturile de reducere a datoriei, privatizările, reforma fiscală şi a cheltuielilor sociale, deşi Grecia se găseşte deja în al şaselea an de recesiune, iar şomajul a ajuns la 27,2%.
“Ne dăm seama că în ţări ca Grecia sau Portugalia, recesiunea e dureroasă şi dificilă pentru oameni, dar trebuie să ne uităm la fundamentele economice şi să vedem care este capacitatea zonei euro de la susţine ţările respective”, a comentat, evident descurajator, oficialul UE.
Tonul din interviu avea să se explice vineri, când a ieşit la iveală că oficialii UE-FMI-BCE fac presiuni pentru ca băncile comerciale din Grecia să-şi vândă rapid subsidiarele şi băncile afiliate deţinute în Europa de Sud-Est şi să renunţe la activităţile nebancare din Grecia.
Restructurarea băncilor, peste tot în Europa, a însemnat vânzări masive de active neesenţiale locale sau de peste mări şi ţări, însă în cazul băncilor greceşti, afacerile din Europa de Sud-Est numai neesenţiale nu sunt. În România, activele care ar urma să fie puse în joc sunt Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, însemnând în total 11,8% din activele sistemului bancar.
Leave a Reply