BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Activitatea economică în zona euro se menţine la limita dintre expansiune şi recesiune

    Indicele compozit (include şi producţia şi serviciile) Purchasing Manager’s Index (PMI) al IHS Markit, un indicator de încredere pentru o radiografie a economiei din zona euro, s-a situat la o valoare de 50,3 puncte în noiembrie, în scădere de la 50,6 puncte în luna octombrie.

    O valoare peste 50 de puncte simbolizează o expansiune a activităţii, în timp ce o valoare sub 50 reprezintă contracţie.

    Rezultatul pentru noiembrie al indicelui compozit a venit sub toate estimările dintr-un sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor, la mică distanţă de un minim al ultimilor şase ani din septembrie.

    PMI-ul pentru noiembrie indică un ritm de creştere a produsului intern brut (PIB) din zona euro de doar 0,1% pentru trimestrul al patrulea, spune IHS Markit în raport, mai slab decât creşterea de 0,2% din trimestrul precedent precum şi sub prognozele analiştilor de săptămâna trecută.

    „Se pare că creşterea încetineşte la ritmul unui melc în cel de-al patrulea trimestru. Prin urmare, lunile de iarnă vor un pic mai amare pentru creşterea din zona euro”, spune Bert Colijn de la ING.

    Totuşi, exporturile puternice şi cheltuielile publice şi private (consumul privat) au ajutat economia germană să evite o recesiune în trimestrul al treilea, au arătat alte date, deşi cea mai mare economie din Europa continuă să treacă printr-o perioadă dificilă.

    Condiţiile de business au continuat să se deterioreze în noiembrie, deşi mai lent decât în lunile precedente. PMI-ul pentru Germania a arătat că starea de spirit în rândul managerilor este încă sumbră.

    „Există semne că recesiunea industrială din Germania ar putea să fi trecut de punctul de minim. Dar PMI-ul ar putea de asemenea sugera doar că ritmul de contracţie (din industrie) încetineşte”, a spus şi Andrew Kenningham de la Capital Economics.

    În Franţa, activitatea de business a crescut uşor în noiembrie, în timp ce la nivelul zonei euro comenzile noi s-au situat uşor în teritoriul contracţiei pentru a treia lună consecutivă. Indicele afacerilor noi s-a cifrat astfel la 49,7 puncte, faţă de 49,6 puncte în octombrie.

    Totodată, indicele PMI pentru sectorul serviciilor din economia zonei euro a scăzut la 51,5 puncte în noiembrie, un minim al ultimelor 10 luni, sub toate estimările analiştilor. Posibilitatea continuării tendinţei e scoasă în evidenţă şi de faptul că societăţile din servicii au redus numărul angajărilor în noiembrie. Indicele privind aşteptările de business din acest sector a scăzut de asemenea la o valoare de 57,0 de la 57,4 puncte.

    În industria prelucrătoare s-au marcat totuşi şi vesti mai pozitive care ar putea indica o revenire a activităţii pe termen mediu, deşi PMI-ul a indicat o nouă contracţie, noiembrie fiind a zecea lună consecutivă. Valoarea indicatorului a crescut uşor la 46,6 puncte, peste estimări, de la 45,9 puncte în luna anterioară. Un sub-indice care măsoară producţia efectivă a crescut şi el la 47,1 puncte de la 46,6. Fabricile au redus de asemenea preţul bunurilor pentru a cincea lună consecutivă în noiembrie.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

  • Noul pol de incertitudine din zona euro: Datoria guvernamentală a Italiei este mai riscantă decât cea a Greciei pentru prima dată de la criza din 2008

    Grecia îşi pierde statutul de cel mai riscant debitor guvernamental din zona euro după ce randamentul pe titlurile de stat emise de guvernul elen a scăzut sub cel al titlurilor de stat emise de guvernul de la Roma, pentru prima dată de la criza financiară din 2008, potrivit FT.

    Obligaţiunile guvernamentale ale Greciei au fost căutate în 2019 de investitorii care vânau randamente ridicate, un trend care a continuat puternic după ce agenţia de rating Standard & Poorăs a îmbunătăţit perspectivele Atenei, acordând calificativul BB- la finalul lunii trecute.

    Totodată, şi obligaţiunile guvernamentale ale italienilor au fost apreciate vara aceasta, însă investitorii rămân parţial rezervaţi din cauza efectelor generate de tensiunile politice.

    Obligaţiunile greceşti şi-au menţinut valoarea joi, randamentul titlurilor de stat cu scadenţa la 10 ani menţinându-se la 1,10%, în timp ce randamentul pe titlurile de stat italiene cu scadenţa la 10 ani a crescut la 1,16%. Pe titlurile de stat, randamentele cresc atunci când preţurile scad.

    În ambele cazuri, randamentele rămân foarte scăzute după standarde istorice, însă piaţa obligaţiunilor din Grecia a cunoscut o revenire care le-a atras atenţia investitorilor.

    Randamentele pe titlurille de stat au crescut peste 30% la finalul anului 2011, înainte ca Atena să anunţe falimentul pe datorie, forţând creditorii privaţi să suporte pierderi. Investitorii au fost încurajaţi de o revenire relativ puternică a economiei Greciei în 2019, în contextul în care cea mai mare parte a zonei euro înregistrează o încetinire puternică iar Germania este la un pas de recesiune tehnică.

    Dimensiunea redusă a pieţei obligaţiunilor guvernamentale din Grecia – în contextul în care cea mai mare parte a datoriei statului există sub formă de împrumuturi cu dobândă mică de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – ceea ce înseamnă că există o presiune imediată mai scăzută asupra finanţelor guvernamentale, în comparaţie cu Italia care se bazează exclusiv pe pieţele financiare pentru a-şi refinanţa datoriile.

    „Cel mai important este să ne uităm la structura datoriei. Sunt foarte puţine cerinţe de capital care planează asupra Atenei pentru următorii cinci ani, în comparaţie cu Italia, unde ai un risc mult mai mare”, spune Chris Jeffery, strateg în cadrul Legal & General Investment Management.

    Chiar dacă Standard & Poorăs a îmbunătăţit rating-ul datoriei Greciei, aceasta rămâne în continuare în teritoriul „junk”. Totuşi, unii investitori pariază că perspectivele relativ stabile ale Greciei deschid drumul pentru revenirea la un rating de investiţii. Dacă ajunge iar la un rating de investiţii, Grecia ar putea fi inclusă în programul de achiziţie de datorii desfăşurat de Banca Centrală Europeană.

    Între timp, economia Italiei îşi menţine performanţa apatică. Deşi datoria Italiei are un rating mai bun, agenţia Standard & Poorăs estimează perspective negative.

    Deşi a fost format un nou guvern la Roma între partidul Democrat de centru-stânga şi Mişcarea 5 Stele (M5S), investitorii se tem de revenirea instabilităţii politice de anul trecut, când guvernul anterior nu a reuşit să respecte indicaţiile Uniunii Europene referitoare la nivelul deficitului bugetar.

     

     

  • S-a întors roata în zona euro: în timp ce locomotiva regiunii şi-a pierdut din suflu, codaşa acesteia prinde putere

    FMI a îndemnat Grecia şi partenerii săi să se pună de acord cu privire la reducerea ţintei fiscale a ţării pentru a susţine redresarea fragilă a economiei acesteia şi a creşte cheltuielile sociale.

    Economia zonei euro s-a întors cu susul în jos, scrie Financial Times. În timp ce Germania, motorul de creştere al regiunii, suferă cel mai dramatic declin al activităţii din industrie din mai mult de un deceniu, cadenţa fabricilor din Grecia, multă vreme cazul economic pierdut al zonei euro, avansează mai rapid decât oriunde în blocul monetar. Acest lucru se observă în cele mai recente analize ale IHS Markit.

    Datele evidenţiază vulnerabilitatea economiei bazate pe exporturi a Germaniei, despre care se crede că a intrat în recesiune în T3, în faţa încetinirii economiei mondiale. În cazul Greciei, acestea sunt ultimul semn al unei redresări întârziate.

    În mod curios, slăbiciunea germană şi soliditatea greacă explică de asemenea de ce randamentele obligaţiunilor ambelor ţări sunt aproape de minime record. Titlurile germane, considerate drept cele mai sigure active din regiune, au avansat puternic din primăvară, investitorii pariind pe noi stimulente din partea BCE. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Semnele se adună: Încetinirea zonei euro nu mai este una temporară

    Economia zonei euro a încetinit în mare parte a ultimului an, iar revirimentul îndelung aşteptat nu s-a materializat, sugerând că BCE trebuie să se pre­gătească pentru o încetinire mai puternică şi mai de durată, a declarat Ren, şef al băncii centrale fin­lan­deze, în cadrul unui interviu acordat publicaţiei germane Boersen Zeitung.

    „Nu ar trebui să mai percepem încetinirea recentă a creşterii drept un episod scurt, temporar. Trecem printr-o fază mai lungă de creştere fragilă.“

    Luis De Guindos, vicepreşedinte BCE, avertiza la rândul său recent că redresarea economică a zonei euro este ameninţată de noi riscuri globale care apasă asupra perspectivelor economice. Cel mai mare are legătură cu conflitele comerciale.

    Nesiguranţa de ordin comercial a continuat să afecteze producătorii la nivel mondial şi să determine o încetinire a celei mai mari economii europene, cea germană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Croaţii se îndreaptă hotărâţi spre obiectivul zona euro în 2023, un drum pe care intră şi România, cât şi Bulgaria

    Croaţia ar putea intra în zona euro chiar din ianuarie 2023, spune Boris Vujcic, guvernatorul băncii centrale, pentru ziarul croat Vecernji List, citat de Bloomberg.

    Declaraţia lui Vujcic vine la o zi după ce Croaţia a trimis oficial scrisoarea de intenţie pentru intrarea în „anti-camera” zonei euro – cunoscută drept ERM-2 – reprezentând o perioadă de doi ani în care ţările ce vor să adopte moneda unică trebuie să îşi alinieze anumite aspecte ce ţin de convergenţă.

    „Această ambiţie pleacă de la premisa că până atunci Croaţia va reuşi să atingă un nivel satisfăcător de convergenţă. Nu există date fixe încă, trebuie să o luăm pas cu pas”, spune Vujcic.

    Pe lângă Croaţia, atât România cât şi Bulgaria vor să adopte moneda unică.

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat săptămâna aceasta că, în acest mandat, Banca Naţională a României va atinge obiectivul de aderare a României la zona euro.

    „Vă încredinţăm că în perioada în care vom îndeplini mandatul pe care Parlamentul României ni-l va încredinţa, vom duce la îndeplinire un program care se bazează în primul rând pe aplicarea legii care dirijează activitatea Băncii Centrale a Romîniei, pe îndeplinirea mandatului pe care îl are BNR, dar şi de îndeplinire a unui obiectiv stabilit în urma colaborării cu Guvernul României, sub ASE, cu acordu tuturor partidelor politice şi cu participarea sindicatelor, programul de trecere a României la zona euro. Este un program care va schimba în mod esenţial statutul BNR. Până atunci vă reamintesc obiectivele principale ale BNR. În primul rând BNR a fost o bancă de misiune şi rămâne banca care emite moneda naţională, leul, până când ţara noastră va trece la moneda euro”, a declarat Mugur Isărescu, în cadrul audierii în Parlament a candidaţilor înscrişi pentru funcţiile din Consiliul de administraţie şi cel de guvernator al BNR.

    Până acum, dintre ţările ex-comuniste, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia au intrat deja în zona euro.

     

     

  • Isărescu anunţă că, în acest mandat, BNR va îndeplini obiectivul de aderare a României la zona Euro

    „Vă încredinţăm că în perioada în care vom îndeplini mandatul pe care Parlamentul României ni-l va încredinţa, vom duce la îndeplinire un program care se bazează în primul rând pe aplicarea legii care dirijează activitatea Băncii Centrale a Romîniei, pe îndeplinirea mandatului pe care îl are BNR, dar şi de îndeplinire a unui obiectiv stabilit în urma colaborării cu Guvernul României, sub ASE, cu acordu tuturor partidelor politice şi cu participarea sindicatelor, programul de trecere a României la zona euro. Este un program care va schimba în mod esenţial statutul BNR. Până atunci vă reamintesc obiectivele principale ale BNR. În primul rând BNR a fost o bancă de misiune şi rămâne banca care emite moneda naţională, leul, până când ţara noastră va trece la moneda euro”, a declarat Mugur Isărescu, în cadrul audierii în Parlament a candidaţilor înscrişi pentru funcţiile din Consiliul de administraţie şi cel de guvernator al BNR.

    Mugur Isărescu a mai spus că procesul de aderare la zona euro este un proces complex, cu multe capcane.

     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: Ţara din UE care se pregăteşte să intre în zona euro

    Acestea sunt supervizare bancară, o administraţie de stat mai eficientă şi probleme legate de statistică. Toate măsurile respective au fost bine primite şi ne aşteptăm la o reacţie pozitivă din partea partenerilor noştri“, a declarat premierul croat Andrej Plenkovic. Acesta a adăugat că ţara sa se aşteaptă să devină membră a zonei euro în 2023 cel mai devreme.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Zona euro este în plin proces de „japonificare“: creştere economică zero, îmbătrânirea populaţiei, bănci pline de credite neperformante, dobânzi mici

    Creşterea economică şi inflaţia anemice din zona euro înseamnă că deja inima economiei Uniunii Europene trece prin proces de „japonificare“, iar ieşirea ar putea fi dificilă dacă istoria naţiunii asiatice poate fi considerată un ghid, potrivit ING Group.

    Japonia a fost în urmă cu câţiva ani a doua cea mai mare economie a lumii, dar a fost detronată de China din cauza creşterii aproape inexistente.

    Situaţia economică din utimul an lasă zona euro deschisă comparaţiilor cu Japonia în anii 1990. Într-un raport recent, ING enumeră asemănări, inclu­siv o creştere a datoriei publice, o creş­tere a creditelor neperformante ale băncilor, îmbătrânire accelerată a popu­laţiei şi o relaxare uriaşă a politicii mo­netare, scrie Bloomberg.

    În timp ce reacţia politică a Japoniei la criza sa a fost lentă, ţara asiatică a căzut şi victimă intervenţiei la momentul nepotrivit, notează ING. Diferitele şanse de redresare au fost eliminate de criza financiară asiatică din 1997-98, apoi de spargerea bulei dot-com şi, ulterior, de criza financiară globală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Isărescu spune că este nevoie ca România să treacă pe excedent comercial: cererea externă netă ar trebui să aibă o contribuţie pozitivă la PIB, nu negativă

    În ciuda creşterii economice postcriză, care s-a ridicat la un nivel mediu anual de 4,6% în ultimii cinci ani, industria locală a pierdut teren, iar cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013 (adică exporturile să fie mai mari decât importurile  – n. red.) până în prezent, ceea ce dus la adâncirea deficitului de cont curent, a atras ieri atenţia guvernatorul BNR Mugur Isărescu,  într-un discurs sus­ţinut în cadrul AmCham CEO Forum.

    „Avansul înre­gistrat în ultimii ani a fost alimentat în primul rând de consum, care a beneficiat de pe urma politicilor fiscale şi salariale, corelate cu o piaţă a muncii tensionată, care a dus la creşteri salariale. Transferul avansului înregistrat de consum către producţie a fost limitat de o competitivitate slabă a industriilor locale, ceea ce a făcut ca avansul consumului să fie acompaniat de un avans puternic al im­porturilor. Astfel, în ciuda creşterii expor­turilor, cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013. În schimb, a cauzat o creştere semnificativă a deficitului de cont curent“, spune Mugur Isărescu, gu­vernatorul BNR.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Portughezii se întorc spre banii chinezilor: Portugalia devine prima ţară din zona euro care lansează obligaţiuni în yuan

    Portugalia a devenit prima ţară din zona euro care lansează obligaţiuni denominate în yuanul chinezesc, potrivit CNBC.

    Cunoscute drept obligaţiuni „Panda”, titlurile de stat denominate în yuan lansate de un emitent străin, vor fi lansate pe piaţă miercuri şi joi.

    Ţara europeană a anunţat săptămâna trecută intenţia de a vinde obligaţiuni în valoare de 289 milioane euro cu maturitatea la trei ani.

    Aceste obligaţiuni Panda nu reprezintă o premieră în UE, ci doar în zona euro, încât guvernul polonez a lansat o astfel de emisiune de obligaţiuni pe piaţa chineză în 2016, iar Ungaria în 2018.

    Ministrul de Finanţe portughez, Mario Centeno, a declarat pentur CNBC că emisiunea această este „un pas pozitiv în modul în care Portugalia îşi gestionează datoria externă pe termen mediu”.

    Această vânzare va permite Portugaliei să îşi extindă baza de investitori, a declarat Centeno.

    Portugalia este una dintre ţările europene care a beneficiat de cele mai multe investiţii chinezeşti. Ţara a trecut printr-un bailout internaţional în perioada 2011 – 2014 în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro.

    De atunci, economia portugheză a revenit pe creştere iar agenţiile de rating sunt din nou optimiste cu privire la perspectivele Portugaliei. Chiar săptămâna trecută, Fitch ratings şi-a schimbat perspectiva asupra Portugaliei de la „stabil” la „pozitivă”, deschizând uşa pentru noi evoluţii.