BusinessMagazin

Tag: piraeus

  • Grecii de la Piraeus au vândut subsidiara din România către fondul de investiţii J.C Flowers după mai bine de un an de discuţii

    Fondul a reluat negocierile, însă, şi a câştigat acum procesul de preluare în care s-a luptat cu grupul ungar OTP Bank. J.C Flowers a mai încercat să intre pe piaţa locală şi prin preluarea băncii Carpatica, însă şi acolo dealul a picat. Fondul voia să cumpere şi Piraeus şi Carpatica şi să creeze un grup mai mare care să îi permită să fie mai vizibil pe piaţa bancară românească.

    Venirea lui J.C Flowers, primul nume străin care intră în sistemul financiar local, după mulţi ani, arată că există interes pentru sistemul bancar local, cu un teren de joacă pentru 36 de bănci. Piraeus este un jucător de talie medie, anul trecut ocupând locul 13 în piaţă cu o cotă de 1,67%.  

  • Viitorul băncilor greceşti: mai mici şi mai mici

    National Bank of Greece va trebui să vândă până în iunie 2018 toate subsidiarele din Albania, Bulgaria, România, FRI Macedonia, Serbia, Africa de Sud şi Egipt, iar Piraeus Bank va trebui să-şi reducă tot până atunci activele din străinătate până la un plafon de 3,1 mld. euro sau să vândă cu totul operaţiunile, cu excepţia anumitor combinaţii (Cipru-România, Cipru-Bulgaria, Bulgaria-Albania-Serbia).

    Grupurile Alpha Bank şi Eurobank au acceptat şi ele măsuri de reducere a reţelei, a personalului şi a costurilor, precum şi vânzarea activităţilor din asigurări, imobiliare şi investiţii. De asemenea, în octombrie urmează să fie anunţate şi rezultatele testelor europene de soliditate financiară derulate pentru 128 de bănci, în virtutea cărora şi băncile greceşti vor afla care este necesarul de recapitalizare. Primele estimări vorbesc de un capital total necesar de sub 4 mld. euro.

    Potrivit presei elene, cea mai mare problemă pentru băncile greceşti sunt creditele neperformante, estimate la cca 77 mld. euro, din care grosul provine de la companiile greceşti cu activitate în industria navală şi de pescuit.

  • Eurobank, Alpha, National Bank of Greece şi Piraeus licitează pentru preluarea Hellenic Postbank

     Termenul limită pentru depunerea ofertelor este marţi, iar acordul de vânzare trebuie încheiat până luni, 15 iulie, potrivit condiţiilor convenite de guvernul elen cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, transmite Bloomberg.

    Hellenic Postbank, a cincea bancă din Grecia după active, a primit o recapitalizare de 4 miliarde euro de la stat după ce a separat activele neperformante de operaţiunile viabile.

    Banca are depozite de 12 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • V-a ajuns cuţitul la os? Vindeţi-vă băncile!

    Într-un interviu pentru Kathimerini, Dijsselbloem a precizat însă că verdictul european în privinţa unei posibile reeşaloănări sau ştergeri a unei părţi din datoria publică a ţării nu va fi cunoscut decât în vara lui 2014 şi va depinde de capacitatea Greciei de a se încadra în ţintele fiscale şi de a ajunge la un buget echilibrat încă din acest an. El a îndemnat Atena să continue eforturile de reducere a datoriei, privatizările, reforma fiscală şi a cheltuielilor sociale, deşi Grecia se găseşte deja în al şaselea an de recesiune, iar şomajul a ajuns la 27,2%.

    “Ne dăm seama că în ţări ca Grecia sau Portugalia, recesiunea e dureroasă şi dificilă pentru oameni, dar trebuie să ne uităm la fundamentele economice şi să vedem care este capacitatea zonei euro de la susţine ţările respective”, a comentat, evident descurajator, oficialul UE.

    Tonul din interviu avea să se explice vineri, când a ieşit la iveală că oficialii UE-FMI-BCE fac presiuni pentru ca băncile comerciale din Grecia să-şi vândă rapid subsidiarele şi băncile afiliate deţinute în Europa de Sud-Est şi să renunţe la activităţile nebancare din Grecia.

    Restructurarea băncilor, peste tot în Europa, a însemnat vânzări masive de active neesenţiale locale sau de peste mări şi ţări, însă în cazul băncilor greceşti, afacerile din Europa de Sud-Est numai neesenţiale nu sunt. În România, activele care ar urma să fie puse în joc sunt Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, însemnând în total 11,8% din activele sistemului bancar.

  • Piraeus preia active de 1,2 mld. lei şi pasive de 1,4 mld. lei de la ATE Bank

    Piraeus Bank România, care preia majoritatea activelor şi pasivelor ATE Bank, a încheiat anul 2012 cu o pierdere netă de 95 milioane de lei (21 mil. euro), în condiţiile în care a încercat să controleze costurile prin reducerea personalului cu 10% şi închiderea a 34 de sucursale şi agenţii.

    Banca a avut venituri nete din dobânzi de 228 milioane de lei anul trecut, în scădere cu 10% faţă de anul anterior. Performanţa băncii a fost afectată şi de creşterea cu opt puncte procentuale a ponderii creditelor neperformante, până la 26,3%. La sfârşitul lui 2012, soldul provizioanelor pentru credite se ridica la 341 milioane de euro (1,5 miliarde de lei).

    Grecii administrau la sfârşitul lunii decembrie active de 7,8 miliarde de lei şi aveau un portofoliu de credite de 4,45 miliarde de lei. Soldul creditelor a scăzut cu echivalentul a o jumătate de miliard de lei pe parcursul anului trecut. Depozitele atrase de la clientelă s-au diminuat în acelaşi timp cu 4%, până la 3,9 miliarde de lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Poveste de succes vrem: azi, Grecia

    Motivaţia agenţiei de rating este că mediul macroeconomic s-a ameliorat în Grecia, guvernul face progrese în privinţa reformei pieţei muncii, UE a acceptat o relaxare a termenilor de ajustare fiscală impuşi anterior, iar teama investitorilor de o intrare a ţării în incapacitate de plată a dispărut.

    Institutul de cercetări economice Bruegel de la Bruxelles (altfel, un susţinător al relaxării politicilor de austeritate) susţine că programul de asistenţă financiară pentru Grecia este un eşec şi că peste câţiva ani se va dovedi că ţara nu va fi capabilă să-şi plătească datoriile, însă pentru moment atât investitorii străini, cât şi liderii europeni au nevoie de o poveste de succes în Grecia (chiar dacă din motive diferite) şi fac toate eforturile ca s-o aibă.

    Potrivit datelor oficiale publicate în această lună, ţomajul în rândul tinerilor în vârstă de până la 24 de ani din Grecia a crescut în luna februarie pentru prima dată peste nivelul de 60%, în timp ce pe ansamblu, rata şomajului a avansat la 27%. Grecia a redus salariul minim pentru persoanele sub 25 de ani cu 32%, la circa 500 de euro, pentru a stimula angajările.

  • Coşmarul continuă pentru Cipru. Duminică, zi decisivă de negocieri la Bruxelles

    Procesul, “menit să întărească Grecia”, protejând depozitele clienţilor”, a fost declanşat atât de rapid, încât la redeschiderea din 26 martie a băncilor cipriote, unităţile din Grecia ale Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank vor funcţiona deja sub egida Piraeus. Mişcarea respectivă a fost o condiţie impusă de “troică” (CE, FMI şi BCE) pentru a accepta ca filialele din Grecia ale băncilor cipriote să fie scutite de confiscarea parţială a depozitelor clienţilor – confiscare cerută Ciprului de liderii zona euro şi de FMI în ideea de a asigura cele 5,8 mld. euro cu care statul cipriot trebuie să contribuie la pachetul de salvare de 10 mld. euro pus la punct de “troică” pentru recapitalizarea băncilor ameninţate de faliment. Vânzarea filialelor din Grecia ale băncilor şi restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua bancă din Cipru, ar scădea la 3 mld. euro suma totală pe care statul trebuie să facă rost.

    Protestele clienţilor au făcut parlamentul de la Nicosia să respingă taxa, ceea ce a înfuriat BCE, care a ameninţat cu tăierea finanţărilor pentru băncile cipriote dacă taxa nu e aprobată până luni, dar şi Comisia Europeană, care a ameninţat Ciprul cu sancţiuni mergând până la excluderea din zona euro, cerând ultimativ autorităţilor cipriote ca până luni să vină cu un plan de restructurare şi recapitalizare a băncilor conţinând şi modul de obţinere a celor 5,8 mld. euro necesare pentru cofinanţarea pachetului de salvare.

    Înstrăinarea filialelor elene ale băncilor s-ar putea dovedi doar începutul vânzării activelor cipriote: chiar planul alternativ propus iniţial de stat pentru a evita confiscarea depozitelor s-a bazat pe strângerea celor 5,8 mld. euro printr-un fond “de solidaritate” care ar grupa active ale statului, inclusiv veniturile viitoare din comerţul cu gaze naturale, fondurile private de pensii, poate chiar proprietăţi ale bisericii – o soluţie comparată de JP Morgan cu “o lichidare de stocuri la scară naţională”.

    Soluţia planului alternativ a fost respinsă vineri de “troică”, pe motiv că nu e sigur că ea poate aduce banii respectivi în timp util şi pentru că Angela Merkel, cancelarul german, s-a opus spolierii fondurilor de pensii. “Troica” insistă în continuare pentru confiscarea parţială a depozitelor bancare, chiar dacă e vorba acum numai de cele peste 100.000 de euro. În plus, BCE a insistat ca Nicosia să impună reglementări de control al capitalurilor, pentru a evita ca un exod al depozitelor din băncile cipriote în cursul săptămânii viitoare.

    Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades discută duminică la Bruxelles cu reprezentanţii “troicii”, încercând să convingă BCE să nu blocheze finanţarea băncilor cipriote. Tot duminică, miniştrii de finanţe ai zonei euro vor avea o reuniune de urgenţă.

    Conform Reuters, autorităţile de la Nicosia ar fi acceptat, sâmbătă, taxarea cu 20% a sumelor din depozite care depăşesc 100.000 de euro, în cazul Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din ţară, respectiv cu 4% în cazul celorlalte bănci. Totalul depozitelor bancare din Cipru se ridică la 68 mld. euro, din care 38 mld. euro în depozite de peste 100.000 de euro.

  • Piraeus întrerupe sistemul de carduri sâmbătă dimineaţa

    Deţinătorii de carduri de debit emise de Piraeus Bank sub sigla Visa nu vor putea efectua retrageri de numerar sau plăţi la comercianţi sâmbătă dimineaţa în intervalul orar 1:00-4:30, sistemul informatic al băncii fiind întrerupt pentru desfăşurarea unor operaţiuni de mentenanţă. Şi reţeaua de ATM-uri va fi oprită, astfel că nu vor putea fi efectuate tranzacţii de retragere numerar nici cu alte carduri decât cele emise de Piraeus. Cardurile de credit emise de Piraeus vor fi însă funcţionale, la fel şi reţeaua de POS-uri instalate de bancă la comercianţi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • BNR a aprobat în decembrie preluarea ATE Bank de către Piraeus

    Un prim pas de consolidare între băncile greceşti prezente în România a fost confirmat în decembrie anul trecut, când Banca Naţională a aprobat preluarea pachetului majoritar de acţiuni ale ATE Bank România de către Piraeus Bank Grecia. Piraeus a ajuns astfel să deţină 93,27% din ATE, în timp ce UCECOM are 3,83%, iar restul de 2,9% aparţine unor persoane fizice şi juridice. Conform informaţiilor vehiculate pe piaţă toamna trecută, licenţa ATE Bank ar fi urmat să fie achiziţionată de un grup de investitori autohtoni care i-ar fi încredinţat lui Marinel Burduja, fost prim-vicepreşedinte al Raiffeisen, proiectul construirii unei noi bănci. Până una-alta conducerea ATE Bank a fost preluată de un reprezentant al Piraeus, Athanasios Psathas.

    Mai multe stiri pe zf.ro

  • Piraeus a ajuns dezvoltator imobiliar la Braşov

    Banca elenă Piraeus Bank va investi prin intermediul diviziei imobiliare Piraeus Real Estate “câteva milioane de euro” pentru finalizarea unui proiect rezidenţial cu şase blocuri din Braşov, după ce dezvoltatorul iniţial al proiectului Seasons Residence, client al băncii, a intrat în faliment, iar activele au fost scoase la lichidare. Piraeus a cumpărat la sfârşitul anului trecut pentru circa 10 mil. euro activele firmei Gespi Investments şi şi-a asumat rolul de dezvoltator “în vederea recuperării unei părţi cât mai mari din împrumutul acordat dezvoltatorului aflat în incapacitate de a finaliza proiectul”. “Managementul proiectului a fost preluat integral de Piraeus Real Estate. Estimăm că lucrările la cele şase blocuri care alcătuiesc proiectul (…) vor demara la începutul trimestrului II al acestui an, având un termen estimat de finalizare de 14 luni”, au precizat pentru ZF reprezentanţii Piraeus Bank. În faţa avalanşei de insolvenţe şi falimente din domeniul imobiliar băncile au căutat diverse soluţii pentru reducerea pierderilor, astfel că în portofoliul lor au ajuns inclusiv centre comerciale de mari dimensiuni sau clădiri de birouri în Pipera.

    Mai multe pe zf.ro