BusinessMagazin

Tag: Banca Romaneasca

  • Premieră în istoria bancară din România: care este prima bancă românească de stat care a cumpărat o bancă privată cu capital străin şi care sunt planurile pentru noua companie rezultată

    După ce statul a vândut în trecut băncile mari deţinute, ultimii ani au adus pe piaţa bancară locală un proiect unic, o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat – EximBank – a cumpărat o bancă privată cu capital străin – Banca Românească. Despre noul model de business, despre ascensiunea băncii rezultate din fuziune şi despre planurile noii bănci vorbeşte Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank.

    Întreaga noastră strategie de business se concentrează pe construirea unei baze solide pentru creşterile viitoare şi avem încredere că vom reuşi acest lucru aşa cum am reuşit să creştem ca Făt-Frumos în ultimii 10 ani, construind un brand puternic pe piaţa bancară. 2023 este anul marilor transformări pentru EximBank, pentru că fuziunea cu Banca Românească creează premisele consolidării poziţiei pe piaţa serviciilor financiar-bancare ca instituţie de credit solidă, capabilă să facă faţă oricărei evoluţii a economiei româneşti”, a declarat Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank, în primul interviu după finalizarea fuziunii cu Banca Românească şi intrarea pe piaţa bancară de retail. Practic, vorbim despre o bancă cu un nou model de business, după cum spune el, cu altă complexitate, cu un nou target, de la care aşteptările vor fi mari.

    Achiziţia Băncii Româneşti de către EximBank a devenit o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală. „După finalizarea fuziunii, misiunea noastră va rămâne aceeaşi – să susţinem creşterea prosperităţii în România, să construim parteneriate durabile pentru bunăstarea socială şi performanţa economică a clienţilor noştri prin accelerarea intermedierii financiare”, dă asigurări Traian Halalai, care este preşedinte executiv al EximBank din noiembrie 2012.

    De aceea, EximBank va acţiona ca un factor important de susţinere a creşterii economiei româneşti prin suportul financiar pe care îl va acorda tuturor segmentelor de piaţă, răspunzând astfel preocupării autorităţilor române de întărire a prezenţei, a rolului şi a impactului sistemic al băncilor cu capital de stat pe piaţa bancară locală, completează şeful EximBank. „Anul acesta va fi unul foarte intens pentru noi în condiţiile în care EximBank este practic o nouă bancă, o bancă universală de top din sistemul bancar românesc.” EximBank este prezentă pe piaţa românească de aproximativ trei decenii, fiind înfiinţată în 1992, şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor. În ultimii zece ani, banca a performat în mod accelerat astfel că, pe lângă intrarea în topul celor mai mari 10 bănci după active din România, EximBank este astăzi una dintre cele mai valoroase companii româneşti şi o instituţie de importanţă sistemică. Fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească a fost finalizată de EximBank la finalul anului 2022, aceasta intrând pe piaţa de retail din România şi devenind o bancă universală cu servicii complete. Practic, fuziunea dintre cele două bănci s-a realizat prin absorbţia Băncii Româneşti de către EximBank, numărul băncilor din sistemul bancar românesc scăzând la 33.

     

    Privind retrospectiv epopeea acestei tranzacţii, contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni a fost semnat de EximBank şi National Bank of Greece (NBG), fostul acţionar majoritar al Băncii Româneşti în data de 20 iunie 2019, iar tranzacţia s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi NBG l-au semnat. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuţii şi negocieri, EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti într-o tranzacţie, capital plus împrumuturi, estimată la 252 mil. euro. EximBank a cumpărat participaţia majoritară a NBG, de 99,28%, în acţionariatul Băncii Româneşti. National Bank of Greece încercase timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înţelegeri făcute pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale. Iar după ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/ 2020 tranzacţia prin care EximBank şi-a anunţat intenţia de a cumpăra Banca Românească, a primit avizele de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei. Iniţierea procesului de fuziune prin absorbţie a fost decisă prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor EximBank din data de 3 octombrie 2019 şi prin Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Băncii Româneşti, care a venit mai târziu, în 28 februarie 2022.

    „Scopul achiziţionării Băncii Româneşti a fost atât consolidarea participaţiei statului în sectorul bancar, cât şi conservarea/îmbunătăţirea poziţiei financiare a grupului Exim, prin diversificarea modelului de afaceri, cu adăugarea clientelei de tip retail şi formarea unei mase critice de clienţi care să permită consolidarea bazei de atragere de resurse financiare şi alocarea eficientă a capitalurilor, ca urmare a sinergiilor şi a economiilor de scală rezultate”, se menţionează în proiectul de fuziune. Preţul plătit de EximBank pentru Banca Românească a fost de aproape 60 mil. euro, la un capital achiziţionat de aproximativ 130 mil. euro.

    Pe lângă preţul plătit pentru capital, tranzacţia totală a inclus rambursarea împrumutului subordonat acordat Băncii Româneşti de către NBG, în valoare de 65 mil. euro, şi rambursarea, de către Banca Românească, a finanţării intragrup primite de la banca-mamă, în valoare de 90 mil. euro, plătite de Banca Românească din lichidităţile proprii. Tranzacţia nu a implicat nicio finanţare de la bugetul de stat. Banca rezultată odată cu preluarea Băncii Româneşti de către EximBank va avea active de 21,5 mld. lei ceea ce înseamnă locul 8 în sistemul bancar, şi capital de 1,6 mld. lei, conform informaţiilor transmise anterior de bancă.
    Managementul EximBank este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum banca, în formula Traian Halalai – preşedinte executiv, Cristian Şaitariu – vicepreşedinte executiv – şi Florin Kubinschi – vicepreşedinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Româneşti, respectiv Lucian Anghel – vicepreşedinte executiv – şi Oana Ilie – vicepreşedinte executiv. Traian Halalai, care rămâne preşedintele executiv al EximBank, a terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila la început între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră. „Cum mediul universitar îmi era deja cunoscut, după absolvire am vrut să văd cum stau lucrurile în practică şi m-am angajat într-o bancă. După numai trei luni însă, am revenit la ASE ca asistent universitar predând disciplinele «Pieţe de capital» şi «Modelare financiar-monetară». A fost o perioadă efervescentă, alimentată de energia sălilor pline cu studenţi entuziaşti, hotărâţi să schimbe lumea. Dar, cum viaţa este o înşiruire de conjuncturi şi multe depind de o decizie de moment, după trei ani am decis să fac din nou trecerea către lumea reală a finanţelor. O lume din care fac parte şi astăzi, asta dacă, poate, cine ştie, într-o zi nu mă voi întoarce iar la catedră“, povestea Traian Halalai. În perspectivă, EximBank va continua să îşi desfăşoare activitatea pe cele două direcţii principale: activitate în nume şi în cont propriu – ca orice altă bancă comercială universală de pe piaţă, respectiv activitate în numele şi în contul statului – independent de componenta comercială. EximBank va continua să acţioneze pe segmentul garanţiilor şi asigurărilor de stat, conform mandatului primit, spune acum Traian Halalai, care lucrează în sistemul bancar din 1995. „În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată ca bancă comercială universală, ne propunem să credităm responsabil, să încurajăm economisirea şi în general să sprijinim toţi clienţii cu consiliere şi soluţii financiare potrivite, fie ei clienţi retail, corporativi sau din sectorul public. Aşadar, în cazul persoanelor fizice, ne vom concentra pe atragerea de resurse în lei şi valută, inclusiv depozite la termen şi conturi de economii, iar pentru companii vom urmări structurarea unei oferte de produse care să acopere întregul ciclu de finanţare al acestora, concomitent cu menţinerea abordării personalizate pentru anumite segmente de clienţi corporate.” Modelul eficient şi flexibil al reţelei teritoriale – cu acoperire geografică în reşedinţele de judeţ şi în oraşe cu potenţial economic – va ajuta EximBank să facă toate aceste lucruri, dar în acelaşi timp va permite băncii să acceseze o bază de clienţi suplimentară, este de părere şeful băncii. „Vorbim, cel puţin pentru acest an, despre 109 unităţi teritoriale – 83 de sucursale destinate persoanelor fizice şi microîntreprinderilor şi 26 de centre de afaceri – dedicate exclusiv segmentului corporate.”

     

    Dar cum a fost 2022 pentru EximBank? Ce a mers bine şi ce a mers rău? „EximBank a continuat să fie parte a procesului de creştere a gradului de prosperitate economică în România şi a încheiat anul 2022 cu o creştere de 10% a activelor administrate. Motorul principal al acestei creşteri l-a reprezentat majorarea consistentă a finanţărilor acordate în condiţii de prudenţă şi performanţă financiară. Inflaţia a afectat desigur baza de costuri a băncii, dar am compensat prin creşterea veniturilor operaţionale. Astfel, am înregistrat un profit net peste aşteptări, de peste 40 de milioane de lei.” La nivel operaţional, anul 2022 a stat desigur sub semnnul fuziunii cu Banca Românească. „Am parcurs un proces complex ce a presupus un efort consistent, în etapa premergătoare fuziunii, din partea echipelor ambelor bănci, cu toate demersurile care derivă de aici. Şi mă refer la alinierea la valorile şi rigorile Grupului EximBank, la alinierea mecanismelor interne de funcţionare, cu tot ce înseamnă proceduri şi reglementări şi, mai ales, la stabilirea modelului operaţional pentru noua entitate. Vorbim despre un volum de muncă substanţial şi, de aceea, vreau să le mulţumesc colegilor mei pentru că au făcut posibilă finalizarea cu succes a acestui proiect unic în bankingul românesc care suntem convinşi că va aduce noi perspective şi oportunităţi pentru toate părţile – clienţi, acţionari şi societate în general.” În perspectivă, EximBank urmăreşte un echilibru între o activitate rentabilă şi o dezvoltare organică (vizibilă în cota de piaţă) direcţionată către susţinerea mediului de afaceri românesc şi a tranzacţiilor internaţionale, creşterea gradului de intermediere financiară şi accesului persoanelor fizice la produse financiar-bancare, susţine şeful băncii. „Astfel, profitul nu poate fi un obiectiv unilateral, ci un indicator al faptului că resursele aflate în administrare sunt bine fructificate.” Din păcate, contextul economic pe care îl traversăm continuă să rămână unul extrem de volatil şi impredictibil, cu riscuri la nivel global care vin simultan din mai multe zone şi care fac extrem de dificilă orice încercare de anticipare a efectelor la nivelul economiei în general şi al societăţii în ansamblu, atenţionează Traian Halalai. „Parcurgem în continuare o perioadă atipică, cu probleme de ordin geopolitic dublate de provocări determinate de situaţia pieţei de energie, de inflaţie şi de creşterea dobânzilor şi de aceea suntem rezervaţi în a face estimări. Cu toate acestea, sunt încrezător că sistemul bancar îşi va ajusta deciziile în funcţie de evoluţiile curente aşa cum a făcut-o şi până acum pentru că nu trebuie să uităm faptul că ultimii ani au fost plini de provocări, am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, dar s-a dovedit că ne putem adapta la schimbări şi putem face faţă situaţiilor dificile.”

    Sistemul bancar a jucat un rol decisiv în toată această perioadă, crede şeful EximBank, el având toată convingerea că va continua să susţină economia reală în mod prudent şi responsabil corelându-şi acţiunile şi cu politicile guvernamentale şi politica monetară a băncii naţionale. În ceea ce priveşte EximBank, banca va rămâne în continuare focusată pe obiectivul fundamental oferind răspunsuri adecvate şi adaptate nevoilor reale ale clienţilor, derulând operaţiuni de intermediere financiară în condiţii de eficienţă economică, aşa cum a făcut-o şi până acum, susţine Traian Halalai. „Desigur că toate acestea vor fi dublate de menţinerea indicatorilor prudenţiali ai băncii, mai ales în contextul reglementărilor referitoare la majorarea rezervelor de capital pentru a evita posibile degradări dacă situaţia economiei devine nefavorabilă”, concluzionează preşedintele executiv al EximBank.   ■

     

    Carte de vizită Traian Halalai

    1. Traian Halalai  este preşedinte executiv al EximBank din noiembrie 2012 şi a fost ales pentru acest rol de fostul premier Victor Ponta.

    2. El lucrează în sistemul bancar din 1995 şi şi-a început cariera ca arbitrajist pentru Bancorex.

    3. Ulterior, Traian Halalai a lucrat pentru olandezii de la ING Bank, unde ultima poziţie deţinută a fost cea de director financiar.

    4. Din 2006 până în 2012 el a lucrat la Banca Românească, unde a deţinut poziţiile de CFO, director operaţional (COO), director general adjunct.

    5. A terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră.

     

     

    O istorie de trei decenii în banking

    Œ1. EximBank este prezentă pe piaţa românească de trei decenii, fiind înfiinţată în 1992, şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor.

    2. Banca a urcat în ultimii ani în top 10 cele mai mari instituţii de credit din România după active.

    Ž3. Achiziţia Băncii Româneşti este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală.

    4. Contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni a fost semnat de EximBank şi National Bank of Greece (NBG) – fostul acţionar majoritar al Băncii Româneşti în 20 iunie 2019, iar tranzacţia s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi NBG l-au semnat.

    5. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuţii şi negocieri, EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti într-o tranzacţie, capital plus împrumuturi, estimată la

    252 mil. euro.

    EximBank a cumpărat participaţia majoritară a NBG, de 99,28%, în acţionariatul Băncii Româneşti.

    6.‘ National Bank of Greece (NBG) a încercat timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înţelegeri făcute pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale.

    ’7. Iar după ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/2020 tranzacţia prin care EximBank anunţă că vrea să cumpere Banca Românească, a primit avizele de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei.

    8.“ Managementul EximBank după fuziunea cu Banca Românească este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum EximBank, în formula Traian Halalai – preşedinte executiv, Cristian Şaitariu – vicepreşedinte executiv – şi Florin Kubinschi – vicepreşedinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Româneşti, respectiv Lucian Anghel – vicepreşedinte executiv – şi Oana Ilie – vicepreşedinte executiv.

    8.” EximBank a încheiat anul 2022 cu o creştere de 10% a activelor administrate, iar profitul net a fost peste aşteptări, de peste

    40 mil. lei.

  • Premieră în istoria bancară din România: care este prima bancă românească de stat care a cumpărat o bancă privată cu capital străin şi care sunt planurile pentru noua companie rezultată

    După ce statul a vândut în trecut băncile mari deţinute, ultimii ani au adus pe piaţa bancară locală un proiect unic, o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat – EximBank – a cumpărat o bancă privată cu capital străin – Banca Românească. Despre noul model de business, despre ascensiunea băncii rezultate din fuziune şi despre planurile noii bănci vorbeşte Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank.

    Întreaga noastră strategie de business se concentrează pe construirea unei baze solide pentru creşterile viitoare şi avem încredere că vom reuşi acest lucru aşa cum am reuşit să creştem ca Făt-Frumos în ultimii 10 ani, construind un brand puternic pe piaţa bancară. 2023 este anul marilor transformări pentru EximBank, pentru că fuziunea cu Banca Românească creează premisele consolidării poziţiei pe piaţa serviciilor financiar-bancare ca instituţie de credit solidă, capabilă să facă faţă oricărei evoluţii a economiei româneşti”, a declarat Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank, în primul interviu după finalizarea fuziunii cu Banca Românească şi intrarea pe piaţa bancară de retail. Practic, vorbim despre o bancă cu un nou model de business, după cum spune el, cu altă complexitate, cu un nou target, de la care aşteptările vor fi mari. Achiziţia Băncii Româneşti de către EximBank a devenit o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală. „După finalizarea fuziunii, misiunea noastră va rămâne aceeaşi – să susţinem creşterea prosperităţii în România, să construim parteneriate durabile pentru bunăstarea socială şi performanţa economică a clienţilor noştri prin accelerarea intermedierii financiare”, dă asigurări Traian Halalai, care este preşedinte executiv al EximBank din noiembrie 2012. De aceea, EximBank va acţiona ca un factor important de susţinere a creşterii economiei româneşti prin suportul financiar pe care îl va acorda tuturor segmentelor de piaţă, răspunzând astfel preocupării autorităţilor române de întărire a prezenţei, a rolului şi a impactului sistemic al băncilor cu capital de stat pe piaţa bancară locală, completează şeful EximBank. „Anul acesta va fi unul foarte intens pentru noi în condiţiile în care EximBank este practic o nouă bancă, o bancă universală de top din sistemul bancar românesc.” EximBank este prezentă pe piaţa românească de aproximativ trei decenii, fiind înfiinţată în 1992, şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor. În ultimii zece ani, banca a performat în mod accelerat astfel că, pe lângă intrarea în topul celor mai mari 10 bănci după active din România, EximBank este astăzi una dintre cele mai valoroase companii româneşti şi o instituţie de importanţă sistemică. Fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească a fost finalizată de EximBank la finalul anului 2022, aceasta intrând pe piaţa de retail din România şi devenind o bancă universală cu servicii complete. Practic, fuziunea dintre cele două bănci s-a realizat prin absorbţia Băncii Româneşti de către EximBank, numărul băncilor din sistemul bancar românesc scăzând la 33.

     

    Privind retrospectiv epopeea acestei tranzacţii, contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni a fost semnat de EximBank şi National Bank of Greece (NBG), fostul acţionar majoritar al Băncii Româneşti în data de 20 iunie 2019, iar tranzacţia s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi NBG l-au semnat. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuţii şi negocieri, EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti într-o tranzacţie, capital plus împrumuturi, estimată la 252 mil. euro. EximBank a cumpărat participaţia majoritară a NBG, de 99,28%, în acţionariatul Băncii Româneşti. National Bank of Greece încercase timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înţelegeri făcute pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale. Iar după ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/ 2020 tranzacţia prin care EximBank şi-a anunţat intenţia de a cumpăra Banca Românească, a primit avizele de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei. Iniţierea procesului de fuziune prin absorbţie a fost decisă prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor EximBank din data de 3 octombrie 2019 şi prin Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Băncii Româneşti, care a venit mai târziu, în 28 februarie 2022. „Scopul achiziţionării Băncii Româneşti a fost atât consolidarea participaţiei statului în sectorul bancar, cât şi conservarea/îmbunătăţirea poziţiei financiare a grupului Exim, prin diversificarea modelului de afaceri, cu adăugarea clientelei de tip retail şi formarea unei mase critice de clienţi care să permită consolidarea bazei de atragere de resurse financiare şi alocarea eficientă a capitalurilor, ca urmare a sinergiilor şi a economiilor de scală rezultate”, se menţionează în proiectul de fuziune. Preţul plătit de EximBank pentru Banca Românească a fost de aproape 60 mil. euro, la un capital achiziţionat de aproximativ 130 mil. euro. Pe lângă preţul plătit pentru capital, tranzacţia totală a inclus rambursarea împrumutului subordonat acordat Băncii Româneşti de către NBG, în valoare de 65 mil. euro, şi rambursarea, de către Banca Românească, a finanţării intragrup primite de la banca-mamă, în valoare de 90 mil. euro, plătite de Banca Românească din lichidităţile proprii. Tranzacţia nu a implicat nicio finanţare de la bugetul de stat. Banca rezultată odată cu preluarea Băncii Româneşti de către EximBank va avea active de 21,5 mld. lei ceea ce înseamnă locul 8 în sistemul bancar, şi capital de 1,6 mld. lei, conform informaţiilor transmise anterior de bancă.
    Managementul EximBank este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum banca, în formula Traian Halalai – preşedinte executiv, Cristian Şaitariu – vicepreşedinte executiv – şi Florin Kubinschi – vicepreşedinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Româneşti, respectiv Lucian Anghel – vicepreşedinte executiv – şi Oana Ilie – vicepreşedinte executiv. Traian Halalai, care rămâne preşedintele executiv al EximBank, a terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila la început între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră. „Cum mediul universitar îmi era deja cunoscut, după absolvire am vrut să văd cum stau lucrurile în practică şi m-am angajat într-o bancă. După numai trei luni însă, am revenit la ASE ca asistent universitar predând disciplinele «Pieţe de capital» şi «Modelare financiar-monetară». A fost o perioadă efervescentă, alimentată de energia sălilor pline cu studenţi entuziaşti, hotărâţi să schimbe lumea. Dar, cum viaţa este o înşiruire de conjuncturi şi multe depind de o decizie de moment, după trei ani am decis să fac din nou trecerea către lumea reală a finanţelor. O lume din care fac parte şi astăzi, asta dacă, poate, cine ştie, într-o zi nu mă voi întoarce iar la catedră“, povestea Traian Halalai. În perspectivă, EximBank va continua să îşi desfăşoare activitatea pe cele două direcţii principale: activitate în nume şi în cont propriu – ca orice altă bancă comercială universală de pe piaţă, respectiv activitate în numele şi în contul statului – independent de componenta comercială. EximBank va continua să acţioneze pe segmentul garanţiilor şi asigurărilor de stat, conform mandatului primit, spune acum Traian Halalai, care lucrează în sistemul bancar din 1995. „În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată ca bancă comercială universală, ne propunem să credităm responsabil, să încurajăm economisirea şi în general să sprijinim toţi clienţii cu consiliere şi soluţii financiare potrivite, fie ei clienţi retail, corporativi sau din sectorul public. Aşadar, în cazul persoanelor fizice, ne vom concentra pe atragerea de resurse în lei şi valută, inclusiv depozite la termen şi conturi de economii, iar pentru companii vom urmări structurarea unei oferte de produse care să acopere întregul ciclu de finanţare al acestora, concomitent cu menţinerea abordării personalizate pentru anumite segmente de clienţi corporate.” Modelul eficient şi flexibil al reţelei teritoriale – cu acoperire geografică în reşedinţele de judeţ şi în oraşe cu potenţial economic – va ajuta EximBank să facă toate aceste lucruri, dar în acelaşi timp va permite băncii să acceseze o bază de clienţi suplimentară, este de părere şeful băncii. „Vorbim, cel puţin pentru acest an, despre 109 unităţi teritoriale – 83 de sucursale destinate persoanelor fizice şi microîntreprinderilor şi 26 de centre de afaceri – dedicate exclusiv segmentului corporate.”

     

    Dar cum a fost 2022 pentru EximBank? Ce a mers bine şi ce a mers rău? „EximBank a continuat să fie parte a procesului de creştere a gradului de prosperitate economică în România şi a încheiat anul 2022 cu o creştere de 10% a activelor administrate. Motorul principal al acestei creşteri l-a reprezentat majorarea consistentă a finanţărilor acordate în condiţii de prudenţă şi performanţă financiară. Inflaţia a afectat desigur baza de costuri a băncii, dar am compensat prin creşterea veniturilor operaţionale. Astfel, am înregistrat un profit net peste aşteptări, de peste 40 de milioane de lei.” La nivel operaţional, anul 2022 a stat desigur sub semnnul fuziunii cu Banca Românească. „Am parcurs un proces complex ce a presupus un efort consistent, în etapa premergătoare fuziunii, din partea echipelor ambelor bănci, cu toate demersurile care derivă de aici. Şi mă refer la alinierea la valorile şi rigorile Grupului EximBank, la alinierea mecanismelor interne de funcţionare, cu tot ce înseamnă proceduri şi reglementări şi, mai ales, la stabilirea modelului operaţional pentru noua entitate. Vorbim despre un volum de muncă substanţial şi, de aceea, vreau să le mulţumesc colegilor mei pentru că au făcut posibilă finalizarea cu succes a acestui proiect unic în bankingul românesc care suntem convinşi că va aduce noi perspective şi oportunităţi pentru toate părţile – clienţi, acţionari şi societate în general.” În perspectivă, EximBank urmăreşte un echilibru între o activitate rentabilă şi o dezvoltare organică (vizibilă în cota de piaţă) direcţionată către susţinerea mediului de afaceri românesc şi a tranzacţiilor internaţionale, creşterea gradului de intermediere financiară şi accesului persoanelor fizice la produse financiar-bancare, susţine şeful băncii. „Astfel, profitul nu poate fi un obiectiv unilateral, ci un indicator al faptului că resursele aflate în administrare sunt bine fructificate.” Din păcate, contextul economic pe care îl traversăm continuă să rămână unul extrem de volatil şi impredictibil, cu riscuri la nivel global care vin simultan din mai multe zone şi care fac extrem de dificilă orice încercare de anticipare a efectelor la nivelul economiei în general şi al societăţii în ansamblu, atenţionează Traian Halalai. „Parcurgem în continuare o perioadă atipică, cu probleme de ordin geopolitic dublate de provocări determinate de situaţia pieţei de energie, de inflaţie şi de creşterea dobânzilor şi de aceea suntem rezervaţi în a face estimări. Cu toate acestea, sunt încrezător că sistemul bancar îşi va ajusta deciziile în funcţie de evoluţiile curente aşa cum a făcut-o şi până acum pentru că nu trebuie să uităm faptul că ultimii ani au fost plini de provocări, am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, dar s-a dovedit că ne putem adapta la schimbări şi putem face faţă situaţiilor dificile.”

    Sistemul bancar a jucat un rol decisiv în toată această perioadă, crede şeful EximBank, el având toată convingerea că va continua să susţină economia reală în mod prudent şi responsabil corelându-şi acţiunile şi cu politicile guvernamentale şi politica monetară a băncii naţionale. În ceea ce priveşte EximBank, banca va rămâne în continuare focusată pe obiectivul fundamental oferind răspunsuri adecvate şi adaptate nevoilor reale ale clienţilor, derulând operaţiuni de intermediere financiară în condiţii de eficienţă economică, aşa cum a făcut-o şi până acum, susţine Traian Halalai. „Desigur că toate acestea vor fi dublate de menţinerea indicatorilor prudenţiali ai băncii, mai ales în contextul reglementărilor referitoare la majorarea rezervelor de capital pentru a evita posibile degradări dacă situaţia economiei devine nefavorabilă”, concluzionează preşedintele executiv al EximBank.   ■

     

    Carte de vizită Traian Halalai

    1. Traian Halalai  este preşedinte executiv al EximBank din noiembrie 2012 şi a fost ales pentru acest rol de fostul premier Victor Ponta.

    2. El lucrează în sistemul bancar din 1995 şi şi-a început cariera ca arbitrajist pentru Bancorex.

    3. Ulterior, Traian Halalai a lucrat pentru olandezii de la ING Bank, unde ultima poziţie deţinută a fost cea de director financiar.

    4. Din 2006 până în 2012 el a lucrat la Banca Românească, unde a deţinut poziţiile de CFO, director operaţional (COO), director general adjunct.

    5. A terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră.

     

     

    O istorie de trei decenii în banking

    Œ1. EximBank este prezentă pe piaţa românească de trei decenii, fiind înfiinţată în 1992, şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor.

    2. Banca a urcat în ultimii ani în top 10 cele mai mari instituţii de credit din România după active.

    Ž3. Achiziţia Băncii Româneşti este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, va activa pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală.

    4. Contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni a fost semnat de EximBank şi National Bank of Greece (NBG) – fostul acţionar majoritar al Băncii Româneşti în 20 iunie 2019, iar tranzacţia s-a finalizat în ianuarie 2020 odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlalte elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi NBG l-au semnat.

    5. Practic, în ianuarie 2020, după aproape doi ani de discuţii şi negocieri, EximBank a anunţat că a finalizat achiziţia Băncii Româneşti într-o tranzacţie, capital plus împrumuturi, estimată la

    252 mil. euro.

    EximBank a cumpărat participaţia majoritară a NBG, de 99,28%, în acţionariatul Băncii Româneşti.

    6.‘ National Bank of Greece (NBG) a încercat timp de mai mult de trei ani să vândă Banca Românească ca parte a unei înţelegeri făcute pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale.

    ’7. Iar după ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, în 2019/2020 tranzacţia prin care EximBank anunţă că vrea să cumpere Banca Românească, a primit avizele de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei.

    8.“ Managementul EximBank după fuziunea cu Banca Românească este asigurat în continuare de echipa care a condus până acum EximBank, în formula Traian Halalai – preşedinte executiv, Cristian Şaitariu – vicepreşedinte executiv – şi Florin Kubinschi – vicepreşedinte executiv, căreia i s-a alăturat managementul Băncii Româneşti, respectiv Lucian Anghel – vicepreşedinte executiv – şi Oana Ilie – vicepreşedinte executiv.

    8.” EximBank a încheiat anul 2022 cu o creştere de 10% a activelor administrate, iar profitul net a fost peste aşteptări, de peste

    40 mil. lei.

  • Romgaz, producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a depus 70 milioane lei la Banca Românească şi la Eximbank, în două depozite cu dobânda de 7,5% pe an

    Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a anunţat marţi la Bursa de Valori Bucureşti că a constituit două depozite în valoarea totală de 70 milioane lei, unul al Banca Românească şi al doilea la Eximbank, conform calculelor realizate de ZF.

    Depozitul de la Banca Românească, în valoare de 45 milioane lei, are o dobândă de 7,5% şi maturitate pe 30 ianuarie 2023.

    ”S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a avut constituite depozite la BANCA ROMANEASCA S.A. a caror valoare cumulata pe o perioada de 12 luni a depasit pragul de semnificatie de 5% din valoarea activelor nete si 10% din cifra de afaceri neta aferenta anului financiar 2021. Unele dintre aceste depozite au avut scadenta inainte de data de 28.11.2022”, se arată în anunţ.

    În cazul depozitului constituit la Eximbank, cu o valoare de 25 milioane lei, dobânda este de tot de 7,5%, iar scadenţa în 6 februarie 2023.

    Romgaz deţine şi un alt depozit la Eximbank, de 80 milioane lei, constituit pe 16 noiembrie şi scadent în 21 decembrie, cu o dobândă de 7,3%.

    Romgaz are 15,4 mld. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 70% de statul român, prin Ministerul Energiei. Acţiunile SNG înregistrează o creştere de 3,1% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 532 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Din cauza exploziei ROBOR-ului – creştere de peste 350% într-un an – companiile se uită după credite în euro, unde dobânzile sunt de 5 ori mai mici: băncile ar vrea să dea credite în euro pentru că la lei situaţia este tensionată – Banca Românească a ajuns să plătească o dobândă de 7,45% ca să ia lei de la Nuclearelectrica

    Luni, 9 mai, acum o săptămână, la conferinţa ZF Investiţi în România de la Sibiu, proiect realizat cu CEC Bank, Mircea Ursache, directorul general de la Moara Cibin, parte din grupul de panificaţie Boromir, a declarat că această creştere a ROBOR-ului începe să se simtă din ce în ce mai mult în rata de plată la credite şi, în acest context, l-a întrebat pe Bogdan Neacşu, CEO CEC Bank, dacă dă credite în euro, având în vedere că dobânzile sunt mai mici, mult mai mici.

    Această întrebare este pusă de tot mai multe companii în ultima vreme, având în vedere tensiunile de pe piaţa financiară.

    Bogdan Neacşu a spus că, pe termen scurt, un credit în euro ar putea fi o opţiune, mai ales în contextul în care băncile au resurse în euro disponibile.

    Vineri, ROBOR-ul la 3 luni, indicatorul de referinţă pentru împrumuturile către companii şi către o parte din persoanele fizice, a ajuns la 5,5%, cu 80% mai mult de la începutul anului, şi cu peste 350% faţă de acum 1 an. Iar această tendinţă de creştere se menţine, atâta timp cât inflaţia nu dă semne că şi-ar reduce creşterea.

    La euro, EURIBOR la 3 luni, indicatorul folosit pentru împrumuturile în moneda europeană, a fost cotat la minus 0,43%.

    Deci, faţă de ROBOR, ar fi o diferenţă de aproape 6 puncte procentuale, o diferenţă care nu este deloc de neglijat.

    Am luat în considerare că băncile ar practica aceeaşi marjă, atât la lei, cât şi la euro, care se adaugă peste indicatorul de referinţă.

    După ce ani de zile a ţinut dobânda de referinţă la minus 0,5%, Banca Centrală Europeană se pregăteşte şi ea să înceapă procesul de creştere a dobânzilor, din cauza creşterii inflaţiei, iar analiştii se aşteaptă ca dobânda de referinţă să ajungă, acum, în vară, la 0, iar spre finalul anului la 0,5-1%.

    La Bucureşti, BNR a majorat marţi dobânda de referinţă de la 3 la 3,75%, iar economiştii băncii americane Goldman Sachs cred că Banca Naţională va ajunge cu dobânda de referinţă chiar la 6,5%, mai ales dacă, în regiune, celelalte bănci centrale vor continua procesul de creştere a dobânzilor de referinţă, care, şi aşa sunt mai mari decât cele de la BNR.

    Dacă în Europa inflaţia este de 7-8%, în România inflaţa a fost în aprilie de 13,7, iar noile date indică faptul că în lunile următoare inflaţia va ajunge la 15%, dacă nu chiar mai mult.

    Problema este că BNR crede, într-o variantă optimistă, că inflaţia va reveni la un nivel de o singură cifră, abia în T2/2023, adică peste 1 an, asta dacă tensiunile geopolitice se mai reduc, mai ales în contextul războiului din Ucraina, care a determinat explozia preţurilor la energie, materii prime şi, acum, a preţurilor tuturor celorlalte bunuri şi servicii.

    Chiar Isărescu spune că este surprins de cât de repede se transmite în preţurile finale războiul din Ucraina.

    Pentru a nu scăpa inflaţia chiar de tot de sub control, BNR foloseşte/ţine cursul valutar leu/euro stabil, la 4,94 lei/euro pentru a nu mai aduce în plus o presiune într-o economie care importă inflaţie.

    Mugur Isărescu a reafirmat faptul că vrea un curs stabil, ceea ce înseamnă că excesele de creştere vor fi imediat înăbuşite.

    România importă mai mult decât exportă, diferenţa fiind de 23 de miliarde de euro în 2021, şi cel puţin 20 de miliarde de euro în acest an, aşa că orice creştere a cursului se vede în preţurile produselor importate, de la maşini până la usturoi şi mere din China şi Polonia.

    Pe lângă acest lucru avem şi situaţia în care foarte multe preţuri din România, începând de la utilităţi, telefonie mobilă, şcoli private până la preţurile apartamentelor, sunt exprimate în euro şi apoi plătite în lei, iar orice creştere a cursului se vede imediat în preţurile de vânzare finale.

    În aceste condiţii, dacă acest curs valutar leu/euro rămâne în continuare stabil – chiar şi o creştere de 1-2%/an este acceptată de BNR – diferenţa dintre ROBOR 5,5% şi EUROBOR – minus 0,46%, este mare, iar creditul în euro este mult mai avantajos.

    Când ROBOR-ul era la 1,5%, acum 1 an, iar EURIBOR la minus 0,4%, plus creşterea cursului valutar leu/euro de 1,6%, rezulta o diferenţă de numai 0,5pp.

    Pentru creditele de retail – ipotecare, imobiliare, de consum, opţiunea de credite în eruo a dispărut aproape de tot. Nu ştiu câte bănci mai au în ofertă împrumuturi în euro pentru retail, dar cine ştie, poate acum, în noul context de piaţă, vor reveni ofertele.

    Companiile pot lua mai uşor credite în euro, cel puţin teoretic.

    În ultimul deceniu, raportul dintre creditele în lei şi cele în valută s-a schimbat dramatic.

    Dacă în criza anterioară am fost prinşi cu un raport de 70% credite în valută şi numai 30% dintre credite în lei – în perioada de boom băncile au dat cu şapte mâini credite în euro pentru că aveau resurse în valută nelimitate de la băncile mamă, iar diferenţa de dobândă era ca acum – ceea ce a contribuit în final la criză, acum raportul este exact invers: creditele în lei au pondere de 72% în total finanţare economie, iar creditele în valută, în special în euro, au ajuns la 28%, ceea ce face să nu mai existe riscul valutar dacă ar creşte cursul, dar din păcate, există riscul de dobândă care se manifestă acum prin creşterea excesivă a ROBOR-ului într-o perioadă extrem de scurtă.

    În luna martie, situaţia statistică arăta că depozitele în lei pe sistem bancar au ajuns la 298 de miliarde de lei, dintre care populaţia avea 156 de miliarde de lei (plus numai 1% într-un an), iar companiile aveau depozite de 141 de miliarde de lei (în creştere cu 13,6%).

    Depozitele în valută au ajuns la echivalentul în valută a 180 de miliarde de lei, din care populaţia avea depozite de 125 de miliarde de lei (14,4% creştere într-un an), iar companiile aveau 55 miliarde lei (creştere de 32% într-un an).

    Creditele acordate în lei au ajuns la 244 de miliarde de lei, din care populaţia avea credite luate de 140 de miliarde de lei (plus 15% într-un an), iar companiile aveau 104 miliarde de lei (plus 27% într-un an).

    Creditele în valută acordate populaţiei au scăzut până la echivalentul în lei a 26 de miliarde de lei (minus 12,7% într-un an) iar creditele acordate companiilor în valută reprezentau echivalentul în lei a 65 de miliarde de lei (plus 15% într-un an).

    Deci, populaţia are economii în valută de 125 de miliarde de lei şi credite luate de numai 26 de miliarde de lei în valută, rezultând o diferenţă disponibilă de 100 de miliarde de lei în valută, adică 20 de miliarde de euro.

    Aceşti bani presează foarte mult bilanţul băncilor pentru că nu au cui să dea credite în valută, sau cel puţin nu aveau până acum.

    Din motive de risc şi de reglementare, băncile nu prea pot jongla între resursele în lei şi cele în valută. Dacă au resurse în valuta, pot să dea credite în valută. Dacă au resurse în lei, trebuie să dea numai credite în lei, sau să plaseze banii în titluri de stat în lei.

    De aceea Bogdan Neacşu, CEO CEC, spunea că băncile ar vrea să dea credite în euro.

    Mai ales că, pe lei, situaţia a devenit extrem de tensionată pe piaţa interbancară ca urmare a politicii BNR de control strict al lichidităţii, existând un deficit important pe piaţă, mai ales în contextul în care băncile au banii blocaţi în titlurile de stat, iar o vânzare a acestor titlturi, ar însemna marcarea unor pierderi cu impact direct în capitalul băncilor, având în vedere că preţurile titlurilor de stat româneşti au scăzut puternic în ultimele luni, din cauza creşterii dobânzilor.

    Ca să nu marcheze pierderi directe, pentru că oricum marchează pierderi scriptice prin reevaluarea zilnică a portofoliilor, băncile trebuie să facă rost de lichiditate în lei, şi încă repede.

    Pe piaţa de retail băncile au început să crescă dobânzile – Banca Transilvania oferă 4% pe an, în timp ce TBI, o bancă mai mică, oferă 6% pe an.

    Isărescu se aşteaptă ca băncile să ofere dobânzi mai mari la depozite.

    Pentru a vedea cât de tensionată este piaţa în lei cu un deficit de resurse, Banca Românească, care prin preluarea de către Eximbank va forma un grup care intră în Top 10, a ajuns să plătească o dobândă de 7,49% pentru a lua bani de la Nuclearelectrica, una dintre cele mai lichide companii din piaţă.

    În urmă cu un an, în septembrie, Banca Românească plătea o dobândă de 2,55% pentru a lua bani de la Nuclearelectrica.

    Dacă o bancă oferă 7,45% dobândă ca să ia bani, cu cât ar trebui să dea creditul mai departe, la ce dobândă?

    Pe piaţa titlurilor de stat, acolo unde zi de zi creşte temperatura, dobânzile la care se împrumută Ministerul Finanţelor au ajuns la 7%, iar pe piaţa secundară, acolo unde se tranzacţionează zilnic titluri de stat, randamentul la 10 ani a sărit la 8,35% pe an, un nivel la care nu se gândea nimeni la începutul anului.

    Pentru Ministerul Finanţelor mai important este acum să facă rost de bani pentru finanţarea deficitului decât dobânda pe care o plăteşte.

    În acest context extrem de tensionat pe piaţa de lei, băncile ar da credite în euro pentru că au resurse, dar şi companiile trebuie să ceară şi să-şi asume un risc valutar în cazul în care cursul creşte cu mai mult de 4-5%.

    Dar Isărescu spune că ţine la stabilitatea cursului, fără însă a preciza în ce marjă.

    Oricum, statistic, dobânzile la euro sunt de 5 ori mai mici decât dobânzile la lei, cel puţin acum.

    Ca diferenţa de 5 puncte procentuale să se mai reducă, ar trebui ca ROBOR-ul să scadă iar EURIBOR-ul să crească.

  • Tranzacţia EximBank – Banca Românească: grecii se aşteaptă să primească 314 mil. euro. Noul ministru de finanţe încă nu are o decizie

    Epopeea prin care National Bank of Greece (NBG) încearcă de mai mult de trei ani să vândă Banca Româ­neas­că continuă, Florin Câţu, noul ministru de finanţe amânând anun­ţarea deci­ziei privind preluarea acestei bănci de către banca de stat EximBank.

    După ce intenţia OTP Bank nu a primit avizul BNR în 2018, acum tranzacţia prin care EximBank vrea să cumpere Banca Românească are avizul de la BNR, dar se lasă aşteptată decizia Ministerului Finanţelor.

    „Din punctul de vedere al BNR sunt respectate toate criteriile de prudenţă bancară“, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvând al băncii centrale.

    Între timp, EximBank a început oficial procesul de preluare a Băncii Româneşti, numindu-l pe Lucian Anghel director general al băncii în acest proces.

    Decizia EximBank de a achiziţiona Banca Româ­neas­că a fost luată anul trecut de către guvernul PSD şi fos­tul ministru de finanţe Eugen Teodorovici. Atunci când a fost în opoziţie, Florin Cîţu, actualul minis­tru de finanţe (PNL) şi-a exprimat îndoiala în privinţa sensului acestei tranzacţii. El a anunţat la sfârşitul anului trecut că nu a aprobat încă fuziunea EximBank, bancă deţinută de stat, cu Banca Românească şi că va anunţa viitorul tranzacţiei în primele zile din 2020.

    Achiziţia Băncii Româneşti este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat cumpără o bancă privată cu capital străin.

    Suma exactă care trebuie să fie plătită de EximBank pentru Banca Românească nu este cunoscută. Datele comunicate de grupul grec NBG în 2019 au indicat că în urma vânzării participaţiei de 99,28% deţinute la Banca Românească poziţia de lichiditate la nivelul grupului va creşte cu 314 mil. euro, după rambursarea datoriilor intra-grup.

    Contactaţi de ZF, reprezentanţii EximBank nu au oferit comentarii legate de stadiul tranzacţiei de preluare a Băncii Româneşti şi nici despre sursele de bani cu care va finanta EximBank tranzacţia.

  • Este oficial: O mare bancă românească se transformă şi devine bancă universală. Ce înseamnă asta pentru clienţi

    Guvernul a aprobat ieri prin ordonanţă de urgenţă modificările legislative prin care EximBank, insti­tu­ţie de credit controlată de statul român prin Ministerul Finanţelor, devine o bancă universală, urmând să activeze şi în sectorul retail, în contextul preluării instituţiei de credit Banca Românească.

    Tranzacţia prin care EximBank cumpără Banca Românească a ajuns la începutul lunii septembrie pe masa Consiliului Concurenţei şi la BNR şi aşteaptă avizul celor două instituţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este oficial: O mare bancă românească se transformă şi devine bancă universală. Ce înseamnă asta pentru clienţi

    Guvernul a aprobat ieri prin ordonanţă de urgenţă modificările legislative prin care EximBank, insti­tu­ţie de credit controlată de statul român prin Ministerul Finanţelor, devine o bancă universală, urmând să activeze şi în sectorul retail, în contextul preluării instituţiei de credit Banca Românească.

    Tranzacţia prin care EximBank cumpără Banca Românească a ajuns la începutul lunii septembrie pe masa Consiliului Concurenţei şi la BNR şi aşteaptă avizul celor două instituţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Românească a fost scoasă din nou la vânzare după eşecul tranzacţiei cu grupul ungar OTP. Până acum, s-au arătat interesaţi trei investitori, dintre care unul este o surpriză, fiind o mare familie din Grecia

    Procesul de vânzare este condus în continuare de divizia de investiţii de la Londra a Credit Suisse.

    Conform unor surse de pe piaţa bancară, până în prezent au venit trei investitori interesaţi de Banca Româ­nească, respectiv fondul de investiţii J.C. Flowers, care a cumpărat Piraeus Bank România, Patria Bank prin fondul de investiţii AxxessCapital şi familia Vardinogiannis, cea care a cumpărat Marfin Bank România.
     
    Conform calendarului, ofertele neangajante trebuie depuse până pe 24 septembrie, după care se intră în data-room. Cei trei investitori interesaţi încearcă să îşi majoreze cota de piaţă prin noi achiziţii, având în vedere că o creştere organică durează extrem de mult şi este extrem de costisitoare.
     
    Grupul NBG încearcă să vândă Banca Românească până la finalul anului.
     

  • Banca Naţională se opune intenţiei OTP Bank de a prelua Banca Românească

    „Banca Naţională a României informează că în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 227/2007, al Regulamentului BNR nr 6/2008 privind începerea activităţii şi modificările în situaţia instituţiilor de credit, persoane juridice române şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe, precum şi al Regulamentului BNR nr 11/2007 privind autorizarea instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terţe, se opune intenţiei OTP Bank România SA de a achiziţiona o participaţie calificată directă (în proporţie de 99,28%), respectiv intenţiei OTP Bank Nyrt. de a achiziţiona o participaţie calificată indirectă (în proporţie de 99,28%), din capitalul social şi drepturile de vot ale Băncii Româneşti SA Membră a Grupului National Bank of Greece”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Băncii Româneşti de către OTP Bank

    „Banca Românească este membră a Grupului National Bank of Greece. Activele româneşti care fac obiectul tranzacţiei sunt aferente sucursalei din Londra, respectiv ale filialei din Malta aparţinând National Bank of Greece SA”, precizează Consiliul Concurenţei.

    Atât OTP Bank România, cât şi Banca Românească SA, activează în domeniul serviciilor financiare şi bancare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro