Fitch despre bancile romanesti: creditele neperformante vor atinge un varf de 14-16% spre finele lui 2011

Aceasta stratificare se reflecta atat in calitatea finantarii,
cat si in diferenta de credite acordate in valuta (cele din a doua
categorie au acordat mai multe credite in valuta), de calitate a
activelor si in general de nivel al dezvoltarii economice din
tarile respective, arata Fitch, intr-un comentariu publicat
joi.

Fitch se asteapta ca nivelul creditelor neperformante sa-si atinga
maximul in Romania, Bulgaria si Croatia spre finele anului 2011,
pentru ca in Slovenia si Ungaria acest maxim sa fie atins mai
tarziu, “probabil abia in 2012”. In tarile din aceasta categorie,
ponderea creditelor restante se afla aproape de 10% sau peste si
este inca in crestere, desi cu un ritm mai redus decat in
2009-2010.

In ce priveste celelalte tari, nivelul maxim al creditelor
neperformante pare sa fi fost deja atins in a doua parte a anului
trecut – prima jumatate a anului curent in Polonia, Cehia si
Slovacia, iar provizioanele deja mai scazute sustin o performanta
mai buna a bancilor respective.

Agentia de rating constata ca prevalenta creditelor in valuta in
regiune n-a scazut aproape deloc si, in ciuda unor restrictii
impuse de autoritati, se mentine inalta in Croatia, Ungaria,
Romania si Bulgaria.

In privinta capitalizarii, agentia se asteapta ca, in virtutea unor
schimbari de strategie ale grupurilor-mama, sa aiba loc in regiune
cateva vanzari de banci, fara efecte negative la scara sistemului,
in special in Polonia (unde grupurile-mama straine au unele
vulnerabilitati), Bulgaria si Romania (daca bancile grecesti decid
sa plece) si Slovenia (unde ponderea actionarilor straini este inca
redusa).

Bancile din Europa Centrala si de Est, inclusiv subsidiarele
bancilor grecesti din Romania si Bulgaria, “au o expunere directa
redusa fata de Grecia si restul tarilor periferice ale zonei euro”,
insa expunerea lor indirecta fata de o escaladare a crizei din zona
euro “este considerabila”, apreciaza Fitch.

Aceasta expunere indirecta se leaga de o posibila incetinire a
cresterii in pietele principale ale zonei euro (destinatia de baza
a exporturilor estice), de limitarea finantarilor pentru
subsidiarele estice daca grupurile-mama intampina probleme si de o
potentiala depreciere a monedelor estice (in special zlotul polonez
si forintul ungar) in raport cu francul elvetian, daca euro se
depreciaza in continuare.

CE SE INTAMPLA IN ROMANIA

Pentru Romania, Fitch citeaza un raport din iunie al FMI unde se
arata ca subsidiarele romanesti ale grupurilor grecesti sunt mai
bine capitalizate decat media sistemului, lichiditatea lor e la
nivelul sistemului si nu exista indicii ale unor retrageri
semnificative de depozite, iar sustinerea si supravegherea BNR
reduc riscurile asociate unei crize in zona euro.

Nici chiar in cazul unei intrari in incapacitate de plata a Greciei
sau a unei banci din Grecia, finantarile pentru subsidiarele
romanesti sau bulgaresti nu vor fi reduse si nu vor aparea
retrageri de depozite, apreciaza Fitch.

La finele lui aprilie, ponderea creditelor neperformante era de 13%
din totalul imprumuturilor, fata de 11,9% la finele lui 2010 si
7,9% la sfarsitul lui 2009. Imprumuturile clasificate ca
indoielnice si pierderi conform standardelor BNR atingeau 22,4%
(20,8% la sfarsitul lui 2010, 15,8% la sfarsitul lui 2009).
“Stabilizarea si imbunatatirea calitatii activelor este principala
provocare pentru bancile romanesti”, considera Fitch, care se
asteapta ca ponderea imprumuturilor neperformante sa atinga un
maxim de 14-16% spre finele anului, pondere mai ridicata decat in
majoritatea tarilor vecine comparabile.

Creditarea in Romania este inca dominata de imprumuturile in valuta
– 64% din creditele pentru populatie si 60% din cele pentru
companii la sfarsitul primului trimestru. Creditarea a scazut in
2009 si 2010, singura categorie unde s-au semnalat cresteri fiind
imprumuturile ipotecare (cu 18% in 2010, calculat in euro).
Politica stimulativa a BNR si ameliorarea activitatii economice ar
urma sa duca insa in acest an la o crestere reala a creditarii.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *