BusinessMagazin

Tag: imprumuturi

  • Populaţia, tot creditoare netă a băncilor. Românii „împrumută“ băncile de mai bine de 8 ani, depozitele retail fiind mai mari decât creditele

    Poziţia populaţiei de creditor net în valută a continuat să crească în T1/2020, atingând un record de 61 mld. lei.

    Românii au fost şi în primul tri­mestru (T1) din 2020 cre­ditori neţi în raport cu băncile, atât în lei, cât şi în valută, iar ten­dinţa este ascendentă, în condiţiile avansului creditării totale cu un ritm temperat şi ale preferinţei populaţiei pentru economisirea bancară.

    Pozitia de creditor net a popu­laţi­ei a depăşit valoarea de 75 mld. lei în T1/2020, după ce în 2019 trecuse de 60 mld. lei, potrivit datelor BNR. Creşterea faţă de T1/2019 este de peste 26%.

    „Un aspect de natură să influenţeze pozitiv capa­citatea populaţiei de a face faţă unor con­diţii nefavorabile este reprezentat de conso­lida­rea poziţiei de creditor net faţă de bănci, rit­mul real anual de creştere a depozitelor ur­mând un trend ascendent (9,8% la T1/2020). În structură, se observă creşterea în continuare a poziţiei nete în valută, depăşind de la un tri­mes­tru la celălalt valorile record înregistrate (61 mld. lei la martie 2020), ca urmare atât a comporta­men­tu­lui de econo­mi­sire, in­clusiv precaut, cât şi a reducerii credi­tă­rii în monede străi­ne“, susţine BNR în cea mai recentă ediţie a raportu­lui asupra stabi­lităţii financiare.

    Poziţia de credi­tor net în valută a popu­laţiei înregistrează o creş­tere consistentă, făcând un salt de 42% faţă de nivelul din primul trimestru din 2019, în timp ce ascensiunea faţă de finalul anului 2019 este de peste 12%, până la un record de 61 mld. lei, ni­velul maxim al ultimilor 16 ani, potrivit datelor disponibile.

    Pe de altă parte, poziţia de creditor net în lei a scăzut cu 14,4% în martie 2020 compa­ra­tiv cu martie 2019, până la  circa 14,2 mld. lei, deoarece creditele în moneda naţională cresc mai repede decât depozitele în lei.

    Populaţia a devenit din anul 2012 creditor net al băncilor după ce în perioada de boom economic frenezia creditării a fă­cut ca românii să fie net datori în relaţia cu instituţiile de credit, stocul depo­zi­telor fiind egalat şi apoi depăşit cu paşi ra­pizi de volumul creditelor. Criza eco­no­mică izbucnită în 2008/2009 a apla­tizat însă brusc dinami­ca creditării, iar redresarea a fost lentă timp de mai mulţi ani.

    În 2016, populaţia a redevenit pentru prima dată după circa un deceniu creditor net pentru sectorul bancar pentru resursele în monedă străină.

    Împrumuturile pentru populaţie în lei au fost în ultimii ani motorul principal al creditării, urcând preponderent cu ritmuri de două cifre.

    Băncile s-au bazat mai mult în ultimii ani pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de creştere economică au reprezentat principalul motor de susţinere a creditării.

    Instituţiile de credit mizează în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

    Banca centrală remarcă preferinţa, în continuare, a populaţiei pentru investiţiile sigure în depozite şi numerar, care reprezintă 45% din total active în decembrie 2019.

  • PSD: În doar 5 săptămâni şi jumătate, Guvernul PNL a depăşit pragul de 11 miliarde lei împrumuturi

    Social-democraţii au transmis, vineri pe pagina de Facebook a PSD, că Executivul PNL în aproape o lună şi jumătate a depăşit pragul de 11 miliarde de lei împrumuturi, ceea ce înseamnă că guvernarea liberală va creşte datoria cu circa 70 de miliarde lei.

    „În doar 5 săptămâni şi jumătate, Guvernul PNL a depăşit pragul de 11 miliarde de lei împrumuturi. Aproape triplu faţă de #PSD! Şi tot ei anunţă că nu prea se vor încadra în plafonul maxim de 40% din PIB pentru datoria publică. Asta înseamnă că, într-un an, PNL va creşte datoria cu aproape 70 de miliarde de lei! Cu mult peste cele 40 «amanetate» de România în vârful crizei economice din 2010! Cum vă sună viitorul?”, au scris reprezentanţii PSD, vineri pe pagina de Facebook a PSD.

    PSD a ataşat şi un video în care susţine că „Guvernul PNL ne îngroapă în datorii”.

  • Grecia înfiinţează o comisie parlamentară pentru analizarea programelor de asistenţă financiară

    “După cinci ani de tăcere în Parlament referitor la principalele probleme care au cauzat catastrofa acordurilor financiare, astăzi vom iniţia un proces care va oferi poporului grec răspunsurile la aceste întrebări, a declarat premierul elen Alexis Tsipras înaintea votului din Parlament.

    Comisia parlamentară, propusă de guvernul condus de Tsipras, va examina motivele care au dus la contractarea împrumuturilor de la Troica creditorilor, formată din Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi aspectele care au decurs din implementarea reformelor asociate cu programele de asistenţă financiară.

    Printre aspectele care vor fi analizate se numără revizuirea în creştere a deficitului bugetar al Greciei pentru 2009, care a condus la declanşarea crizei financiare a ţării, restructurarea datoriilor statului în 2011, precum şi recapitalizarea, în 2012, a marilor bănci cu capital de stat.

    Aceasta este cea de a treia comisie parlamentară înfiinţată de guvernul lui Tsipras de la preluarea mandatului în ianuarie.

    Prima comisie se ocupă cu examinarea datoriilor Greciei, iar cea de a doua, care şi-a început activitatea săptămâna trecută, caută modalităţi pentru ca ţara să poată obţine despăgubiri de război din partea Germaniei.

    Adjunctul ministrului elen de Finanţe a declarat că Germania, cel mai mare creditor al ţării, datorează Greciei aproape 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă a ţării, potrivit publicaţiei britanice The Guardian.

    Guvernul elen a semnat în 2010 un acord de 110 miliarde de euro cu UE, BCE şi FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, înţelegere suplimentată un an mai târziu cu un program financiar în valoare de 130 miliarde de euro. Cel de-al doilea pachet extern a inclus cea mai mare restructurare de datorii de stat din istorie, creditorii privaţi ai Greciei ştergând 100 miliarde euro din creanţe.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programele de asistenţă financiară, însă creditorii au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.

    Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.

    Datoria publică a Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro, respectiv 176% din PIB.

  • Statele ar trebui să recurgă la împrumuturi comune pentru investiţii în infrastructură – comisar UE

    “Provocarea este acum să trecem de la stabilizarea fiscală la un proiect de creştere“, a declarat Barnier la un forum pe teme economice desfăşurat la Aix-en-Provence, în sud-estul Franţei.

    Comisarul a oferit exemplul investiţiilor comune derulate deja în infrastructură.

    “Comisia a estimat un necesar de investiţii de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură până în 2020. Cred că este posibil să atingem acest obiectiv cu un proiect europen de «obligaţiuni de proiect», în alte cuvinte împrumuturi comune, dar orientate către investiţii“, a spus el.

    Împrumuturile comune ale statelor europene ar aduce un nou avantaj în această perioadă, în care guvernele se finanţează deja la dobânzi foarte mici, a afirmat comisarul.

    În perioada de vârf a crizei financiare, ţările din sudul Europei au cerut fără succes înfiinţarea de obligaţiuni comune la nivelul zonei euro, din cauza dobânzilor mari pe care erau nevoite să le plătească la împrumuturile de pe piaţa financiară.

    Propunerea lui Barnier este diferită, întrucât ar finanţa proiecte de infrastructură şi nu datoria statelor membre.

    Comisarul a subliniat, totodată, necesitatea ca ţările europene să respecte Pactul de Stabilitate pentru a depăşi criza. Pactul de Stabilitate impune limite atât înprivinţa deficitului bugetar, cât şi a îndatorării faţă de PIB.

  • FMI analizează schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi mari ţărilor cu probleme

    Excepţia a fost introdusă la declanşarea crizei datoriilor din zona euro pentru a permite unor ţări să primească ajutor financiar de la Fond, chiar dacă instituţia internaţională nu putea afirma “cu probabilitate ridicată” că datoria acestora era sustenabilă, , potrivit Bloomberg.

    Un raport recent al Fondului propune ca în schimbul sprijinului FMI creditorii unei ţări să fie de acord cu “prelungirea pentru o perioadă relativ scurtă a maturităţilor” la împrumuturi.

    “A devenit clar că excepţia din 2010 nu oferă o soluţie coerentă şi pe termen lung la problemă. Schimbările propuse ar permite statului membru o îmbunătăţire a capacităţii de rambursare a datoriei fără să fie obligatoriu necesară reducerea semnificativă a datoriei”, au afirmat experţii Fondului.

    Raportul încearcă să folosească experienţa dobândită de FMI prin participarea la pachetele financiare pentru mai multe ţări din zona euro, dar mai ales cele pentru Grecia. Al doilea pachet de împrumuturi pentru statul elen de la zona euro şi FMI, din 2012, a inclus cea mai mare restructurare din istorie a datoriei unei ţări.

    Experţii Fondului vor întocmi mai multe studii, înainte ca board-ul instituţiei să decidă asupra unor noi reguli pentru acordarea de sprijin financiar.

    Schimbările propuse de raport ar trebui să acorde mai multă flexibilitate ţărilor care vor să obţină ajutor financiar peste limita normală. Până la introducerea excepţiei din 2010, FMI avea doar două variante, respectiv să decidă că datoria are un grad ridicat de sustenabilitate şi să acorde un împrumut sau să forţeze restructurarea datoriei ţării respective.

    Noile măsuri s-ar aplica ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţa financiară, dar au un nivel de îndatorare considerat acceptabil din perspectiva sustenabilităţii. FMI va cere creditorilor concesii care nu vor implica “în mod obişnuit” reducerea principalului sau dobânzilor pe care aceştia le au de încasat.

    În cazul în care există temeri privind extinderea unei situaţii de criză, FMI recomandă sprijinul unor alţi creditori, precum băncile de dezvoltare sau formarea unui mecanism precum fondul înfiinţat în zona euro în perioada crizei datoriilor.

  • Cererea de credite mari rămâne slabă: 100.000 de persoane şi firme au solicitat împrumuturi în iunie

    Cererea de credite de valori mari rămâne anemică în ciuda încercărilor bancherilor de a atrage clienţi în sucursale pentru a stopa erodarea portofoliilor, băncile solicitând în luna iulie cu puţin peste 103.000 de rapoarte pentru a afla informaţii despre clienţii potenţiali. Numărul rapoartelor a crescut totuşi peste pragul de 100.000 de interogări pentru prima dată în ultimele nouă luni.

    Numărul interogărilor scăzuse până la 70.000 de rapoarte pe lună la începutul anului, minimul înregistrat din 2004 încoace. Băncile verifică fiecare client în procesul de aprobare a dosarului de credit, astfel că numărul interogărilor reflectă îndeaproape cererea reală de credite.

    Spre comparaţie, în perioada de vârf băncile solicitau şi un milion de rapoarte de credit la CRC – organismul specializat al BNR care colectează date despre împrumuturile mai mari de 20.000 de lei acordate populaţiei şi companiilor.

    Băncile aveau la sfârşitul lunii iulie o expunere de 307 miliarde de lei pe această categorie de clientelă, cu circa 3 miliarde de lei sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul creditelor de peste 20.000 de lei era de aproape 1,5 milioane la sfârşitul lunii iunie.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.09.2013

     

     

  • Provident a făcut un profit de 2,7 mil. euro în 2012 din credite cu dobânzi de 90%

    Provident, companie specializată în acordarea de împrumuturi de mică valoare direct la domiciliu, a înregistrat anul trecut un profit operaţional brut de 2,2 milioane de lire sterline (2,7 mil. euro), în scădere cu 43% daţă de 2011. Veniturile operaţionale au crescut însă cu 11% după ce compania şi-a majorat în acelaşi ritm volumul finanţărilor acordate anul trecut. Provident a acordat în 2012 credite cu o valoare cumulată de circa 106 milioane de euro. Compania acordă împrumuturi cu valori între 500 şi 3.500 de lei pe o perioadă de până la 56 de săptămâni, dobânda anuală efectivă putând depăşi 100% pe an. Spre exemplu, la 1.000 de lei împrumutaţi pe o perioadă de 46 de săptămâni, rata săptămânală este de 29 de lei (115 lei/lună) dacă plata se face prin transfer bancar şi urcă la 38 de lei (152 lei/lună) în cazul în care clientul optează pentru serviciul de gestionare la domiciliu a creditului. Numărul clienţilor companiei a crescut cu 8% anul trecut şi a ajuns la 260.000 de persoane.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • BNR a împrumutat 13 bănci cu 4 miliarde de lei. Cererea a fost de peste patru ori mai ridicată

    Aceasta este a şasea săptămână consecutivă în care banca centrală a menţinut la 4 miliarde lei suma cu care împrumută băncile prin operaţiunea repo şi, totodată, a 13-a săptămână la rând în care limitează suma disponibilă. Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutaţi pentru o săptămână.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • BNR a împrumutat 17 bănci cu 6 miliarde lei. Cererea a ajuns la un nou record

    Dealerii spun că cererea ridicată a fost generată de deficitul de lei din piaţă, în urma vânzărilor indirecte realizate de banca centrală, dar şi de faptul că BNR a eliminat restricţia privind numărul de emisiuni de titluri acceptat în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară. Anterior, o bancă putea aduce în garanţie la o licitaţie repo titluri de stat cel mult cinci emisiuni diferite. Când suma de la licitaţia repo este limitată, banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, atunci când BNR anunţă un plafon, băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cât mai mult din sumele vizate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • BCR: De-acum înainte mizaţi numai pe leu

    Mişcarea, care probabil va stârni emulaţie pe piaţă, în condiţiile în care la ora actuală băncile dispun de o lichiditate în lei net mai mare decât în euro, va avea şi un efect de echilibrare a portofoliilor: în cazul BCR, de departe liderul pieţei creditelor ipotecare, cu împrumuturi de 1,2 mld. euro acordate în ultimii trei ani, peste 95% dintre acestea sunt în euro. BCR va mai acorda credite imobiliare garantate în euro numai clienţilor care realizează venituri în euro.

    “Pe termen lung ne aşteptăm la costuri totale semnificativ mai reduse la creditele în lei comparate cu cele în euro, ţinând cont în special de tendinţa de creştere a indicelui EURIBOR de la nivelul minimului său istoric din prezent, dar şi de impactul semnificativ pe care fluctuaţiile valutare îl au asupra costurilor unui credit”, a comentat Ioana Mihai, şefa departamentului de Credite Garantate din cadrul BCR.