Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
analiza bancii germane.
Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
considerate de analistii Deutsche Bank.
Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
a ponderii datoriei publice in PIB.
Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
scadere a ponderii indatorarii in PIB.
Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
usurinta.
Romania vazuta de Deutsche Bank
– Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
– Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
-3% din PIB
– Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
PIB
– Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
– Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
(2020): 53% din PIB
Leave a Reply