Tag: Ungaria

  • Creştere fără frontiere

    „Dorim să ne extindem regional, iar în prezent pregătim intens intrarea pe piaţa din Bulgaria, pe care o avem programată pentru acest trimestru. Avem un birou local în Budapesta de anul trecut. Acolo avem deja o echipă locală de colegi specializaţi în vânzări şi consultanţă tehnică la care clienţii noştri din Ungaria apelează”, povesteşte Liviu Mihai Sima, cofondatorul şi managing partner al IT Genetics, despre planurile de expansiune ale companiei. El a pornit businessul IT Genetics de la zero în 2007, alături de partenerul său Ştefan Axinte, când amândoi erau studenţi. Liviu Mihai Sima a studiat Matematică-Informatică la Universitatea din Bucureşti, iar Ştefan Axinte Facultatea de Marketing din cadrul ASE Bucureşti.

    „Eu şi Ştefan eram prieteni de câţiva ani şi, la un moment dat, ne-am dat seama că amândoi vrem să pornim un business. Deşi eram colegi de birou de un an, nu discutaserăm niciodată despre asta. Nu conta exact ce business pornim la vremea aceea, ştiam doar că vrem să fim antreprenori în IT datorită experienţei pe care am avut-o în două companii de IT de dimensiuni reduse”, a spus el.

    La început, cei doi au dezvoltat mici aplicaţii software şi site-uri web, iar apoi s-au orientat către soluţii specializate: nişa de identificare automată, colectare de date şi puncte de vânzare, care pe scurt se traduce în piaţa de soluţii DC/POS (data collection/point of sale).
    „Ne-am îndreptat către piaţa de soluţii complexe, cu precădere în domeniul DC/POS (colectare de date şi puncte de vânzare), în anul 2009, când am decis să extindem portofoliul care cuprindea până în acel moment doar imprimante de bonuri şi cititoare de coduri de bare (cu linia de produse POS all-in-one). Acela a fost momentul în care am anunţat că IT Genetics a devenit un furnizor complet pe piaţa DC/POS”, a explicat antreprenorul.

    Astăzi, IT Genetics este unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii hardware şi software pe piaţa DC/POS din România, compania dezvoltând soluţiile formate din echipamente hardware şi aplicaţii software care se completează şi funcţionează împreună pentru automatizarea activităţilor dintr-o companie. Fiecare soluţie se personalizează după nevoile clienţilor, în funcţie de tipul de business şi de necesitatea de moment a acestuia, cu actualizări realizate periodic, odată cu ritmul de creştere a companiei, după cum reiese din explicaţiile lui Liviu Mihai Sima.
    „Cea mai mare creştere în zona de automatizare şi captură de date o avem pe soluţiile de gestiune a inventarului – WMS (Warehouse Management System), inventariere, asset management, iar pentru divizia POS o creştere mare a avut-o soluţia de etichete electronice pe care am implementat-o în mai multe lanţuri de supermarketuri. Creşterea numărului de implementări este de aproximativ 50% pentru ambele soluţii”, a completat el.

    Anul trecut, cel mai vândute soluţii ale IT Genetics au fost soluţia POS (point of sale) pentru retail şi HoReCa şi soluţia de imprimare de etichete. Soluţia POS simplifică întreg procesul de vânzare dintr-un magazin sau restaurant, fiind formată din sisteme POS touchscreen, monitoare tactile, aparatură fiscală (casă de marcat sau imprimantă fiscală), sertar de bani, cititoare de carduri şi cântar electronic, la care se adaugă şi conectarea la cititoare de coduri de bare sau scannere performante. Soluţia de imprimare etichete este formată din imprimantă de etichete – desktop, industrială sau portabilă, software pentru creare design etichetă şi consumabile – role de etichetă şi ribbon pentru imprimare.

    „Acestea sunt cel mai vândute soluţii, complet sau parţial, în funcţie de nevoile companiilor, prin urmare cererea mare a continuat şi în acest an. În plus, anul acesta a crescut interesul pentru soluţia de imprimare carduri pentru retail sau HoReCa. Sunt carduri de preţ negre elegante, care pot fi imprimate cu text alb, pentru a evidenţia produsele vândute vrac (în supermarketuri de exemplu) şi pe cele vândute în vitrine (cum sunt cofetăriile, ciocolateriile şi boulangeriile)”, a punctat cofondatorul IT Genetics. 

    În 2018, compania a lansat şi aplicaţia mobilă ITGStore.ro, dedicată platformei de comerţ onlice cu acelaşi nume, pentru a putea prelua comenzi de pe dispozitivele mobile cu Android şi iOS. De asemenea, IT Genetics a lansat anul trecut şi soluţia pentru gestionare de evenimente EventsClip, pentru care cererea a fost foarte mare.

    „Noua soluţie de organizare şi check-in la evenimente business, EventsClip, a avut în ultimul an o creştere spectaculoasă de 200% ca număr de implementări”, a menţionat el. Businessul IT Genetics a crescut în fiecare an de la înfiinţare, inclusiv în anii de criză economică, ratele anuale de creştere fiind de minimum 20%. Astfel, de la afaceri de circa 100.000-200.000 lei în primii doi ani de activitate, cifra de afaceri a companiei a ajuns anul trecut la 26,7 milioane lei (5,8 milioane euro), în creştere cu 25% faţă de 2017. Avansul businessului IT Genetics din 2018 a fost susţinut în principal de menţinerea unor parteneriate strategice – peste 85% din cifra de afaceri a fost generată de proiectele şi parteneriatele încheiate cu companiile client, iar restul de vânzările online care au crescut cu peste 20%. Ca atare, compania şi-a dublat anul trecut numărul de clienţi activi la aproximativ 3.200 de companii.

    „În ultimul an ne-am axat pe clienţii mari şi medii care activează în logistică şi retail. Prin soluţiile oferite, dar mai ales prin consultanţa personalizată acordată clienţilor contribuim major la optimizarea proceselor de lucru din depozitele mari de logistică, precum şi depozitele magazinelor (care fac sau nu parte din reţele mai mari). Soluţiile complete (software şi hardware) implementate până acum au redus considerabil costurile clienţilor noştri în activităţi de recepţie, livrare, inventariere şi vânzare”, a explicat el. Printre clienţii IT Genetics se numără companii precum Mega Image, Optiplaza, eMAG, Chicco, Oro Toro, Gealan şi Network One Distribution.

    Deşi afacerile IT Genetics au fost până acum într-o creştere continuă, profitul companiei a avut suişuri şi coborâşuri de-a lungul celor 12 ani. Astfel, în 2018, profitul net al IT Genetics s-a redus la aproximativ 500.000 lei în 2018, de la peste un milion lei în urmă cu doi ani, ca urmare a investiţiilor realizate de companie atât în soluţii noi, cât şi în extinderea businessului în străinătate.

    „2018 a fost un an în care am accelerat investiţiile şi ritmul de dezvoltare. Anul trecut am investit aproximativ 500.000 euro în intrarea pe piaţa din Ungaria, în dezvoltarea primei aplicaţii mobile B2B pentru comenzi şi în dezvoltarea primei aplicaţii de food service management din România (Foork – Food @ Work) pentru companii mari care oferă beneficiul de masă angajaţilor. Bugetul nostru se menţine şi anul acesta”, a precizat antreprenorul.

    IT Genetics a intrat pe piaţa din Ungaria în luna iulie a anului trecut, iar în primul an de activitate în ţara vecină a realizat o cifră de afaceri de 200.000 de euro.

    „Ungaria este o piaţă în care businessurile au o deschidere mai mare pentru implementarea tehnologiilor de ultimă generaţie pentru optimizarea activităţii, completând foarte bine specificul pieţei din România. Dacă pe plan local avem parteneriate solide cu businessuri din retail, HoReCa, transport şi logistică, farma, în Ungaria avem cerere foarte mare de echipamente şi de la companii din industriile auto, FMCG, educaţie, financiar-bancar, ceea ce ne provoacă să gândim şi să consolidăm strategii şi pe această piaţă”, a precizat Ştefan Axinte, managing partner la IT Genetics.

    Pentru anul acesta, fondatorii companiei se aşteaptă la triplarea afacerii în Ungaria. Pe plan local, IT Genetics va investi în lansarea unei noi versiuni a platformei e-commerce ITGStore.ro, cu o interfaţă intuitivă, care asigură o navigare uşoară atât pe desktop, cât şi pe mobil, şi lansarea platformei ITG Business Kit prin care este oferită consultanţa necesară clienţilor pentru alegerea unor soluţii complete, gândite să optimizeze activitatea businessului. 

    Per total, IT Genetics mizează anul acesta pe creşterea businessului cu 30%, cifra de afaceri urmând să ajungă astfel la peste 7,5 milioane de euro la finalul lui 2019. În prima jumătate a acestui an, compania şi-a majorat deja cifra de afaceri cu peste 25%.nul trecut. Investim în lansarea unor soluţii software noi care se pot personaliza pentru fiecare client, în stocuri mai mari de echipamente şi consumabile, astfel încât să putem livra rapid şi eficient. Ne mărim echipa cu noi profesionişti şi atacăm sectoare de business noi cum ar fi domeniul medical, industria textilă şi industria producătoare”, a menţionat Liviu Mihai Sima, legat de factorii pe care se bazează ţinta de creştere a businessului.

    Pe termen mediu – 2-3 ani – IT Genetics are în plan să continue investiţiile în dezvoltarea de soluţii specializate şi în echipa sa, care în prezent este formată din 62 de specialişti, cu 12 mai mulţi comparativ cu anul trecut. Anul acesta, compania vrea să recruteze în total 10 persoane, în special pentru departamentele de vânzări, IT, marketing şi cel fiscal.

    „Vom continua investiţiile în toate direcţiile, păstrând profitabilitatea pozitivă. Credem că în următorii cinci ani piaţa DC/POS din România va diminua ritmul de dezvoltare, ne aşteptăm şi la o eventuală recesiune tehnică generală a economiei, dar fără mari fluctuaţii. Ne propunem să păstrăm ritmul bun de creştere de până acum, cu siguranţă din două cifre”, a afirmat el, adăugând că soluţiile DC/POS reprezintă o nişă de piaţă pe care concurenţa este strânsă. „Potenţial există ca în orice industrie – întotdeauna este loc să optimizezi procesele din mai multe departamente ale unei companii pentru a avea timpi de răspuns mai mici şi acurateţe mai mare a datelor”, a conchis Liviu Mihai Sima. 

  • Ungaria ameninţă că va bloca prin veto bugetul UE pentru 2021-2027: Ce îl nemulţumeşte pe Viktor Orban

    ”Ceea ce noi respingem este că nu standardul de viaţă şi performanţa fiscală vor conta” în alocarea fondurilor europene, a declarat Gulyas, precizând despre proiectul cadrului financiar multianual al UE că ”în forma sa actuală Ungaria cu siguranţă va opune veto”.

    Oficialul maghiar a adăugat că Ungaria este dispusă să accepte o suplimentare a contribuţiei sale la bugetul UE pentru a compensa din pierderea generată de retragerea Regatului Unit, fiind de asemenea dispusă să accepte, în situaţia opusă, o scădere a fondurilor europene ce-i revin dacă Bruxelles-ul decide să nu fie compensată pierderea contribuţiei britanice prin sporirea contribuţiei celor 27 de state membre.

    Reacţia apare în contextul în care Germania, sprijinită de Olanda şi Suedia, cere o reducere a cheltuielilor în viitorul cadru bugetar multianual al UE şi ”stimulente suplimentare şi puternice” privind migraţia şi proiectele climatice, insistând totodată ca alocarea fondurilor europene să fie supusă condiţionalităţii privind situaţia statului de drept, solicitare neagreată în special de Polonia şi Ungaria, cele două vizate în mod deosebit de această condiţionalitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IT Genetics a ajuns la o cifră de afaceri totală de 5,8 milioane de euro în 2018

    Compania romaneasca IT Genetics, cel mai mare furnizor de solutii hardware si software pe piata DC/POS (colectare de date si puncte de vanzare), a inregistrat o cifra de afaceri de 5,8 milioane euro in anul 2018, in crestere cu 25% fata de anul precedent, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Totodata, compania a avut rezultate peste asteptari in primul an de activitate pe piata din Ungaria.

    Rezultatele financiare ale IT Genetics au crescut datorita mentinerii unor parteneriate strategice si a dublarii numarului de clienti activi la aproximativ 3.200 de companii. Per total, mai mult de 85% din cifra de afaceri a fost generat de proiectele si parteneriatele incheiate cu companiile client, iar restul de vanzarile online care au crescut cu peste 20%.

    „Am avut un 2018 efervescent, cu lansari esentiale, cum ar fi aplicatia mobila ITGStore.ro pentru comenzi de pe Android si iOS si solutia pentru gestionare de evenimente EventsClip, imbogatirea portofoliului de echipamente si, cel mai important, intrarea pe piata din Ungaria. Toate aceste investitii fac parte din strategia pe termen lung de a consolida business-ul IT Genetics la nivel local si de a extinde compania la nivel international, influentand in acelasi timp cresterea afacerii per ansamblu”, declara Liviu Mihai Sima, managing partner IT Genetics.

    O miza importanta din business este activitatea din Ungaria, piata pe care IT Genetics a intrat in iulie 2018 si unde a fost inregistrata o cifra de afaceri de 200.000 de euro.

    „Ungaria este o piata in care business-urile au o deschidere mai mare pentru implementarea tehnologiilor de ultima generatie pentru optimizarea activitatii, completand foarte bine specificul pietei din Romania. Daca pe plan local avem parteneriate solide cu business-uri din retail, HoReCa, transport si logistica, farma, in Ungaria avem cerere foarte mare de echipamente si de la companii din industriile auto, FMCG, educatie, financiar-bancar, ceea ce ne provoaca sa gandim si sa consolidam strategii si pe aceasta piata”, precizeaza Stefan Axinte, managing partner IT Genetics.

    In 2019, fondatorii companiei estimeaza o crestere de 30% a business-ului din Romania si se asteapta la triplarea afacerii in Ungaria.

    IT Genetics este o companie cu capital 100% romanesc şi este lider pe piata DC/POS, avand peste 12 ani de experienta in optimizarea proceselor si a activitatii business-urilor. In portofoliul IT Genetics se afla peste 10.000 de echipamente hardware si solutii software pentru companii din retail, HoReCa, transport si logistica, productie, farma, banking, educatie si alte industrii. Pentru performanta in vanzari, IT Genetics beneficiaza de grade inalte de parteneriate cu producatori renumiti international, Zebra, Honeywell, Brother, Star, Citizen, Datalogic si altii.

  • România a avut a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în al doilea trimestru

    Astfel, creşterea PIB-ului României a fost, în serie ajustată sezonier, de 4,6% în T2, 2019, faţă media europeană de 1,3%.

    În Ungaria, PIB a crescut cu 5,1% în serie ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă a anului precent. După România, a treia cea mai mare creştere din UE a fost înregistrată în Polonia, unde economia a crescut cu 4,1%.

    Bulgaria a înregistrat de asemenea o creştere economică peste medie europeană. Economia bulgară a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 3,3%, iar Cehia a înregistrat un avans anual de 2,7% în T2. Nicio ţară din UE pentru care există în acest moment date nu a înregistrat scăderi ale PIB-ului în al doilea trimestru din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, economia italiană a stagnat în al doilea trimestru din acest an, după ce în primul trimestru a înregistrat o scădere economică de 0,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cum se vede din Budapesta piaţa imobiliară a Bucureştiului

    Futureal, grupul ungar fondat de Gábor Futó alături de tatăl său Péter Futó la începutul anilor 2000 în Ungaria, a devenit unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Europa, fiind activ în România, Polonia, Ungaria, Germania şi Statele Unite. Anul acesta a demarat în Bucureşti primul proiect rezidenţial de pe piaţa locală.
    Proiectele Futureal vizează în primul rând proximitatea faţă de metrou, în condiţiile în care construiesc zeci de mii de metri pătraţi de birouri şi centre comerciale, care pot fi „alimentate“ doar cu un transport în comun cu o capacitate suficient de mare.
    „În cel mai bun caz într-un autobuz încap 100 de pasageri. Pentru un proiect de 100.000 mp de birouri în care lucrează 10.000 de oameni ar fi necesare 100 de autobuze care pur şi simplu nu pot ajunge la o singură staţie într-un interval de o oră“, explică arhitectul proiectelor Futureal. 
    În Budapesta „capodopera celor de la Futureal o reprezintă cartierul Corvin – o zonă care putea fi comparată cu cea din spatele magazinului Cocor din Bucureşti, o zonă din proximitatea centrului istoric, însă formată din vechi locuinţe naţionalizate şi neîntreţinute. Locuinţe care în anii ’90 nu mai dispuneau nici de sisteme de canalizare funcţionale. Acestea fiind în proprietatea statului maghiar a permis realizarea unui parteneriat public-privat prin care majoritatea clădirilor vechi şi fără valoare arhitecturală au fost demolate, iar în locul lor au apărut blocuri noi şi moderne, un centru comercial şi clădiri de birouri. Şi dacă în anii ’90 nici măcar poliţia nu se aventura, acum este considerat unul dintre cele mai „cool cartiere, iar acesta este considerat a fi „cartea de vizită“ a celor de la Futureal.
    „În anul 2007 am vândut asseturi de 500 milioane de euro. Am avut noroc atunci pentru că nu am ştiut că vine criza, iar când a venit, noi aveam cash. Astfel, deşi aveam 20 de proiecte noi în dezvoltare, am reuşit să le finalizăm pe toate tocmai pentru că aveam cash. În acel moment am devenit una dintre companiile preferate de bănci pentru colaborare, iar acum lucrăm cu şase-şapte bănci, a spus Tibor Tatár, CEO – Dezvoltare Comercial şi Retail, membru al consiliului de administraţie al Futureal. „Acum avem 30 de proiecte în construcţie în Europa Centrală.
    Activitatea grupului este împărţită în două – Cordia reprezintă divizia de rezidenţial, cea care este activă şi Futureal, care gestionează activitatea legată de office şi retail, adică clădirile de birouri şi mallurile sau centrele comerciale.
    „Cordia este pionierul pe o piaţă nouă, după care urmează intrarea Futureal. Un proiect rezidenţial poate fi mic, însă un centru comercial sau un proiect de birouri nu are cum să fie mic. Un proiect de 5.000 mp de birouri nu este suficient pentru nicio piaţă, însă oriunde poţi începe cu câteva sute de apartamente, a spus Tibor Tatár. În plus, piaţa rezidenţială creşte peste tot în Europa. Pentru expansiune acum ne uităm la Polonia, unde pe lângă locuinţe am cumpărat o clădire de birouri pe care urmează să o modernizăm şi să o relansăm pe piaţă.
    Cel mai mare proiect comercial pe care îl construieşte Futureal în Ungaria este Etele Plaza în partea de vest a capitalei maghiare, construit lângă cel mai mare nod intermodal din Ungaria, care include autostrăzile M1 şi M7 dinspre Austria şi Croaţia, linii de tren, autobuz şi troleibuz, dar şi noua linie de metrou, care deşi a întârziat şase ani, este acum funcţională.
    „Etele Plaza, cu o suprafaţă de 54.000 mp, va fi cel mai mare mall de pe partea Buda a Budapestei şi care prin reţelele de transport în comun va fi direct conectat şi cu Pesta, unde cu metroul poţi ajunge în 10-15 minute, iar pe lângă acestea avem trei linii de troleibuz şi 80 de autobuz. Estimăm să finalizăm proiectul în toamna anului viitor. Acum terminăm structura şi lucrăm la instalaţii“, a spus Tibor Tatár. Terenul pentru centrul comercial a fost achiziţionat în urmă cu 12 ani, însă criza economică şi întârzierea metroului de şase ani au determinat de asemenea amânarea demarării proiectului.
    Ce urmează în România? proiecte de birouri şi retail, după modelul implementat deja la Budapesta.
    „Pentru birouri sunt şansele cele mai mari, la Bucureşti. Dezvoltările de retail sunt oportunistice de obicei. În acest moment avem terenuri pentru dezvoltări de proiecte rezidenţiale, nu pentru birouri. Pentru acestea din urmă analizăm piaţa“, a subliniat Tibor Tatár. În ceea ce priveşte dimensiunile, un proiect office ar fi între 10.000 şi 20.000 mp suprafaţă închiriabilă şi într-o zonă conectată la transport public, în special la metrou.
    În ceea ce priveşte imaginea României în afară, el a subliniat că „imaginea a crescut în ultimii ani, iar Bucureştiul merită să fie în aceeaşi ligă a investitorilor cu Praga“.
    În cazul dezvoltărilor rezidenţiale, Cordia are în lucru 35 de proiecte în cele cinci ţări pe care le acoperă.
    „În România avem mai multe achiziţii în curs, iar ţara are potenţial şi pe piaţă este nevoie de locuinţe de calitate. Avem în plan să construim pe termen lung“, a spus Tibor Földi, CEO Cordia – Dezvoltare Rezidenţială, membru al consiliului de administraţie al Cordia.
    Cea mai recentă achiziţie a vizat un teren de 18.000 mp pe malul lacului Griviţa în Bucureştii Noi într-o tranzacţie evaluată la 1-2 mil. euro. Terenul se află pe Bdul Laminorului şi str. Fabrica de Cărămidă, pe malul lacului Griviţa. Pe acel teren înainte de 1989 era Baza Sportivă şi de Agrement a ICPTT – Institutul de Cercetare şi Proiectare Tehnologică în Transporturi.
    „Proprietatea din Laminorului a fost achiziţionată în februarie 2019 şi face parte din suita de patru terenuri prevăzute pentru dezvoltări Cordia în piaţa din Bucureşti. Terenul are o suprafaţă de peste 18.000 mp şi va găzdui un proiect rezidenţial pentru segmentul mediu-premium al pieţei de apartamente. Suntem încă în stadiul de PUZ, motiv pentru care nu putem oferi mai multe detalii. Încă de la revenirea pe piaţa locală cu proiectul Parcului20, aflat în desfăşurare, am anunţat că avem o strategie agresivă de abordare a pieţei rezidenţiale din Bucureşti şi un buget total de investiţii de peste 100 mil. euro. Echipa Cordia este pregătită să susţină acest plan de dezvoltare şi să implementeze în paralel mai multe proiecte care se adresează clasei de mijloc“, a spus Mauricio Mesa Gomez, country manager pentru România.
    În zona Bucureştii Noi în prezent se dezvoltă trei mari proiecte – cel mai apropiat de noul teren al Cordia este AFI City, care va ajunge în următorii şapte-opt ani la peste 2.000 de apartamente, iar primele blocuri vor fi gata la finalul acestui an. La staţia de metrou Jiului cei de la Prime Kapital construiesc proiectul Marmura Resi­dence, cu circa 450 de apar­tamente, iar Liviu Lepădatu cons­tru­ieşte Atria Urban Resort lângă lacul Străuleşti cu un total de 1.400 de apartamente.
    Alături de investiţiile anunţate de Cordia România în dezvoltarea celor patru terenuri care ating o suprafaţă cumulată de aproximativ opt hectare se adaugă alte 40 de milioane de euro ce vor fi investite în următorii trei ani în dezvoltarea proiectului rezidenţial Parcului20 din zona Expoziţiei.
    Futureal deţine un portofoliu de trei miliarde de euro la nivelul Europei Centrale şi de Est şi include dezvoltări de birouri, centre comerciale, proiecte mixed-use şi proiecte rezidenţiale. Cordia are o experienţă de peste 15 ani în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale în Ungaria şi Polonia şi îşi propune să facă din România una dintre principalele pieţe de investiţii pentru divizia de proiecte rezidenţiale.

  • Ungaria a dat lovitura secolului: a fost descoperit cel mai mare câmp petrolifer din ultimii 30 de ani

    Horizon Energy din Ungaria şi TDE Services au descoperit cel mai mare câmp petrolifer din această ţară din ultimele trei decenii în urma unei colaborări ungaro-americane, relatează Budapest Business Journal. Câmpul a fost descoperit în apropiere de râul Drava, în sudul Ungariei. Potrivit unor calcule, din câmpul respectiv ar putea fi extraşi 475 de barili pe zi, producţia totală putând ajunge la 14.200 bari pe zi.

  • Cine sunt tinerii care au construit de la zero prima casă solară din România. Vor participa la o competiţie internaţională

    Nu trece sfert de oră fără ca măcar unul dintre ei să facă o glumă sau fără să se audă măcar un hohot de râs din partea unuia dintre cei 36 de tineri studenţi care participă la ridicarea Over4, o casă solară, complet electrică şi modulară, al cărei prototip este în prezent instalat în apropierea terenului cunoscut ca Esplanada, de pe Bulevardul Unirii din Capitală. La începutul lunii iunie, după ce va fi complet finisată, casa va fi demontată în bucăţi şi transportată cu şase tiruri în Ungaria, pentru a fi reconstruită acolo, în numai zece zile. Până atunci însă, Over4 e prilej de alimentat solidaritatea „constructorilor” din spatele ei.
    „Într-o firmă specializată în construcţii, arhitectură sau proiectare nu am învăţa atâtea câte învăţăm aici, din propriile greşeli. Venim aici dis-de-dimineaţă, apoi mergem la facultate şi când terminăm, ne întoarcem aici. Am mai şi dormit aici uneori”, spune Răzvan Butucescu, în vârstă de 26 de ani, unul dintre cei care pun umărul – uneori la propriu – la construcţia casei.


    Din când în când, un coleg îi taie calea cărând câteva scânduri în spate, în vreme ce, de la etaj, răzbat sunetele bormaşinii. Muncesc într-un şantier continuu de câteva săptămâni, dar, la finalul fiecărei zile, au satisfacţia că mansarda lor, aşezată momentan pe pământ, e cu un pas mai aproape de a putea fi locuită. Drumul însă nu a început acum două luni, odată cu instalarea efectivă, ci cu mult mai mult timp în urmă.
    „Acum doi ani, ne-am înscris în competiţia Solar Decathlon cu schiţa casei. Iniţial, în 2017, echipa era formată doar din şase membri, studenţi la construcţii şi la arhitectură. Ei au făcut conceptul”, povesteşte Roxana Chivu, responsabilul de comunicare al grupului.
    Pe măsură ce proiectul a avansat, a fost nevoie de oameni noi, aşa că au început o serie de recrutări, prin intermediul reţelelor de socializare şi prin anunţuri răspândite prin facultăţi. Astăzi, echipa numără 36 de membri, incluzându-i pe cei cinci profesori coordonatori. Specializările s-au diversificat prin această extindere, astfel că acum la proiectul Over4 contribuie studenţi nu doar la construcţii şi arhitectură, ci şi de la litere, politehnică ori management. Fiecare a dobândit un rol clar stabilit, proiectul fiind structurat pe departamente: Arhitectură, Instalaţii, Structuri, Comunicare şi Fund Raising.
    „Tot noi ne vom ocupa şi de montarea casei în Ungaria, atunci când va ajunge la locul competiţiei”, spune Alexandra Tatar, şi ea implicată în conducerea Over4 pe drumul către succes.

    O casă pasivă


    Proiectul celor 36 de tineri este prototipul unei mansarde, care ar putea fi, de exemplu, instalată deasupra unui bloc tradiţional. De altfel, potrivit lui Răzvan Butucescu, de aici vine şi numele de Over 4, a cărui alegere a adus prima şi singura ceartă memorabilă din grup. „Practic, dacă montezi această mansardă deasupra unui bloc cu patru etaje, obţii un bloc care depăşeşte patru niveluri, ceea ce înseamnă «peste patru» (over four – engl.). Dar a durat până am căzut de acord asupra acestui nume”, îşi aminteşte Răzvan Butucescu.
    Ceea ce face mansarda Over4 eficientă din punct de vedere energetic – şi, deci, eligibilă pentru Solar Decathlon – este alimentarea exclusiv cu energie de la soare, prin intermediul panourilor solare, folosirea unui sistem de climatizare care controlează temperatura şi nivelul de dioxid de carbon din interior şi o izolare foarte bună astfel încât să nu permită aerului rece să intre pe la îmbinări. Pe pământ, casa ocupă o suprafaţă de 130 de metri pătraţi şi produce de trei ori mai multă energie decât consumă.
    „Practic, este o casă pasivă”, spune Răzvan Butucescu.
    Iniţiativa vine în contextul în care încălzirea globală se vede deja în viaţa de zi cu zi, iar ameliorarea efectelor ei este un efort constant. România se aliniază treptat la aceste tendinţe, dar drumul nu e nici scurt, nici uşor.
    „Totul trece pe electric, însă noi construim în continuare blocuri cu fier-beton, iar asta nu e bine. Din fericire, începe şi la noi să se simtă trendul caselor eficiente energetic.”
    De aceea, scopul principal al proiectului Over4 este îmbunătăţirea modului în care sunt renovate blocurile de locuinţe colective construite în perioada comunistă în România. Acestea reprezintă circa 70% din stocul de locuinţe urbane, potrivit datelor echipei Over4, iar multe dintre ele nu au fost încă reabilitate, nici la standarde locale, nici la standarde europene.

    Dincolo de teorie


    Când va fi complet gata, casa va ajunge la o valoare de 100.000 de euro, bani pe care studenţii nu i-au investit, întregul proiect fiind ridicat pe bază de sponsorizări. Acesta va fi însă preţul pe care un potenţial cumpărător va trebui să-l plătească dacă va vrea să aibă propria mansardă eficientă energetic. Iar oameni interesaţi s-au arătat în ultimele săptămâni, pe măsură ce casa a început să se înalţe.
    După finalizarea concursului din Ungaria – care va avea loc într-o localitate din apropierea capitalei Budapesta, mai exact la Szentendre  – cei 36 de tineri s-au gândit să doneze casa unor oameni care ar avea nevoie de ea, dar decizia nu este încă definitivă. Momentan, încă se fac planurile pentru competiţie.
    „Pe 28 iunie ar trebui să ajungă primul TIR în Ungaria. Avem 15 zile la dispoziţie să montăm casa, apoi urmează o perioadă de monitorizare şi jurizarea. Din juriu fac parte specialişti din mai multe ţări”, spune Alexandra Tatar.
    Ce i-a motivat în toată această aventură? Ambiţia de a demonstra că ceea ce au imaginat ei pe hârtie chiar poate fi pus în aplicare, iar visurile lor de studenţi – la licenţă ori la doctorat – sunt, de fapt, mai mult decât visuri.
    „Dacă nu ne-ar fi susţinut părinţii noştri, nu am fi reuşit să ajungem aici”, spune Răzvan Butucescu, originar din Focşani. Echipa este mixtă şi din punctul de vedere al oraşului natal al membrilor, ei venind din localităţi diferite, precum Buzău, Piteşti, Giurgiu, Galaţi, Iaşi sau Craiova. Iar gaşca de studenţi din jurul casei Over4 este în continuă expansiune.


    Precursorii Over4
    În 2018, la competiţia Solar Decathlon din Dubai a participat proiectul EFdeN Signature, un prototip care a costat circa 300.000 de euro. Casa a fost dezvoltată de o echipă interdisciplinară formată din 60 de studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu.
    EFdeN Signature a fost succesorul Prispa, prima casă solară realizată în România. Prototipul a făcut o impresie bună la Madrid în 2012, tot în cadrul Solar Decathlon.
    Expansiunea caselor solare şi posibilitatea conectării cu uşurinţă a acestora la reţea ar putea genera pe orizontală posibilităţi de creştere pentru industria de profil şi ar putea marca începutul descentralizării sistemului energetic local.


    Case „rupte din soare”
    Considerată a fi „olimpiada caselor solare”, competiţia Solar Decathlon este cel mai important eveniment în domeniul arhitecturii şi construcţiilor la nivel mondial. Prima ediţie a avut loc în 2013, în Statele Unite ale Americii, iar de atunci a fost organizată, de-a lungul timpului, pe toate continentele.
    Fiecare an aduce o anumită temă pentru participanţi, iar anul acesta pe frontispiciul Solar Decathlon stă „reabilitarea fondului construit şi regenerarea urbană”. La ediţia din acest an, care va avea loc în iulie în Ungaria, participă 11 echipe din zece ţări de pe patru continente.
    Fiecare echipă are la dispoziţie 15 zile pentru a asambla şi pune în funcţiune locuinţele solare ce vor fi ulterior jurizate în cadrul a zece probe – de la arhitectură, la eficienţă energetică şi până la comunicare şi sustenabilitate. În urma celor zece probe, se vor desemna câştigătorii. Toate echipele sunt formate din studenţi.

  • Cum arată soţia miliardarului George Soros. Este cu 40 de ani mai tânără

    Soros a devenit celebru dupa ce, în anul 1992, a facut un profit de un miliard opt sute de milioane de dolari, mizând la bursa pe deprecierea lirei sterline. Ulterior, autoritaţile britanice au fost nevoite sa scoata lira din mecanismul de schimb valutar al Uniunii Europene.

    Acum patru ani, miliardarul s-a casatorit a treia oara, cu Tamiko Bolton, consultant in domeniile educatiei si sanatatii, la nunta numarandu-se printre invitati si Christine Lagarde, Jim Yong Kim si Bono.

    Pentru Soros, om de afaceri, investitor si filantrop, care are o avere de peste 20 de miliarde de dolari, potrivit Forbes, acesta este al treilea mariaj, in timp ce pentru Bolton este al doilea.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ioana Gorgăneanu, Cluster marketing director Croaţia, Ungaria, Israel, România, Slovenia { Mastercard }

    •   Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.

    •   Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
    •   Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ioana Gorgăneanu, Cluster marketing director Croaţia, Ungaria, Israel, România, Slovenia { Mastercard }

    •   Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.

    •   Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
    •   Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare.