BusinessMagazin

Tag: deutsche bank

  • Vânzarea unui pachet de acţiuni din Enel România: un fond de investiţii al Deutsche Bank şi unul al Macquarie sunt în pole-position

    Un fond de investiţii al băncii germane Deutsche Bank şi unul administrat de Macquarie, societate care gestionează active de 387 miliarde de dolari şi care are birouri în SUA, Australia, Asia şi Europa, s-ar afla pe lista scurtă a ofertanţilor pentru achiziţia filialelor Enel din România, potrivit unor informaţii ale ZF.

    În 2016, Macquarie a pierdut în faţa Allianz Capital Partners achiziţia a 30% din E.ON Distribuţie, arată datele ZF.

    Procesul de vânzare a activelor Enel România ar fi coordonat de francezii de la BNP Paribas, arată datele ZF, iar agenţia de presă Thomson Reuters notează că tranzacţia s-ar ridica la circa 1,1 miliarde de euro.

    Mai multe fonduri de investiţii s-au aratăt interesate de activele pe care Enel le are în România, scoase la vânzare prin acţionarul minoritar Fondul Proprietatea, iar potrivit unor informaţii ale ZF, atenţia acestora s-a îndreptat şi către un pachet din deţinerea majoritară a italienilor.

    Fondul Proprietatea evaluează la 1,35 miliarde de lei participaţiile pe care le are la Enel România, potrivit in­formaţiilor din cel mai recent raport trimestrial.

    La finele lunii noiembrie, la Capital Markets Day, Francesco Starace, CEO-ul Enel, cel mai mare grup de utilităţi din Europa, a fost întrebat de jurnaliştii români în ce stadiu se află vânzarea participaţiilor din România.

    „Nu avem vreo «vacă sfântă» în acest domeniu de activitate. Orice poate fi vândut, cu condiţia ca noi să fi terminat de implementat măsurile de eficientizare şi de creştere a com­paniei.“

    Cea mai valoroasă deţinere a Fondului la Enel este la E-Distribuţie Muntenia, acolo unde controlează un pachet de 12%, în valoare de circa 425 milioane de lei.

    Pe partea de deţinere din capital social, FP are 24% din E-Distribuţie Dobrogea.

    Grupul italian de utilităţi Enel a încheiat 2018 cu venituri de 1,28 mld. euro în România, în creştere faţă de nivelul de 1,18 mld. euro din 2017, în timp ce EBITDA a scăzut uşor de la 232 de milioane de euro la 230 de milioane de euro anul trecut.

    liviu.popescu@zf.ro

  • Deutsche Bank a vândut Goldman Sachs active în valoare de 50 de miliarde de dolari

    Deutsche Bank a vândut active în valoare de 50 de miliarde de dolari legate de datorii de pe pieţele emergente, către Goldman Sachs, ca parte a eforturilor băncii de a se redresa, anunţă Bloomberg.

    Aceasta este a doua oară în câteva luni când Goldman a cumpăcumpără active de la Deutsche. Goldman a cumpărat un pachet de instrumente derivate asiatice scoase la licitaţie în septembrie de Deutsche Bank.

    La începutul lunii iulie, Deutsche a început o revizuire majoră a activităţii sale, ce include şi circa 18.000 de concedieri. Banca a declarat că intenţionează să iasă din tranzacţiile cu acţiuni şi să creeze o nouă bancă pentru a deservi clienţii din zona corportate şi comercială.

    La sfârşitul lunii septembrie, banca a cedat către BNP Paribas compania sa de brokeraj.

    Goldman Sachs şi Deutsche Bank au refuzat să comenteze.

  • Deutsche Bank, UBS, Credit Suisse şi Barclays au renunţat la active totale de 280 miliarde dolari pe piaţa americană în ultimii trei ani

    Deutsche Bank, UBS, Credit Suisse şi Barclays, cele mai mari bănci de investiţii din Europa, au renunţat la active totale de 280 miliarde dolari pe piaţa americană în ultimii trei ani, în contextul în care s-au retras parţial de pe Wall Street, potrivit FT.

    Remodelarea masivă prin care au trecut operaţiunile americane ale Deutsche Bank, Credit Suisse, UBS şi Barclays ilustrează modul în care băncile încearcă să evite problema „cronică” a profitabilităţii în scădere.

    Începând din 2016, marile bănci străine au fost forţate să îşi mute majoritatea operaţiunilor americane în companii de tip holding, capitalizate independent şi capabile de a rezista pe cont propriu în eventualitatea unei crize.

    Cele patru bănci şi-au redus activele în holding-urile respective cu peste 34% în cei trei ani de când au început să publice deschis datele financiare.

    În acelaşi timp, capitalul pus în aceste holding-uri a crescut în medie cu 12%. Combinaţia dintre un capital social mai ridicat şi o bază de active mai mică a afectat puternic profiturile băncilor.

    O parte dintre aceste active la care au renunţat băncile fac parte dintr-un plan prin care vor să îşi reducă prezenţa în SUA, mutând active în alte entităţi. Activele gestionate prin sucursalele americane, care se bazează în principal pe capitalul companiilor-mamă, au crescut în aceeaşi perioadă.

    Cele mai vizibile mutări au fost făcute de gigantul german Deutsche Bank, care şi-a redus activele în holding-ul respectiv de la 203 miliarde dolari la 116,7 miliarde dolari.

     

  • Fondul de investiţii Cerberus, unul dintre cei mai investitori ai Deutsche Bank, vrea să îl dea jos pe Paul Achleitner, preşedintele băncii

    Investitorul american Cerberus şi-a pierdut încrederea în Paul Achleitner, preşedintele Deutsche Bank, şi cere ca acesta să fie înlocuit, potrivit surselor citate de FT.

    Dorinţa pentru o schimbare a regimului de conducere este exprimată din ce în ce mai vehement de când Deutsche Bank a renunţat în luna aprilie la o potenţială fuziune cu Commerzbank.

    Cerberus este al treilea cel mai mare acţionar al Deutsche Bank, cu o participaţie de 3%, şi al doilea cel mai mare acţionar al Commerzbank. Nemulţumirile sunt accentuate de faptul că Paul Achleitner s-a opus tranzacţiei.

    În acelaşi timp, şi ceilalţi acţionari mari ai Deutsche Bank – doi membri ai familiei regale din Qatar, fonduri gestionate de Doug Braunstein, fostul executiv al JPMorgan Chase şi gigantul manager de active BlackRock – prezintă din ce în ce mai multe nemulţumiri legate de perspectivele lui Achleitner la conducerea băncii.

    De când Achleitner a preluat conducerea băncii în 2012, banca a acumulat piederi de peste 10 miliarde de euro, a concediat trei executivi şi a cheltuit 83 milioane euro cu plăţi compensatorii oferite pentru un număr de 17 executivi care au părăsit banca.

     

  • Schimbări majore la Deutsche Bank: Nemţii îl mandatează pe italianul Fabrizio Campelli să conducă transformarea băncii, cu efect imediat, la doar 4 luni după ce a anunţat 18.000 de concedieri

    Gigantul bancar Deustche Bank trece la schimbări majore în management la doar patru luni după ce a anunţat cel mai mare plan de restructurare din istorie, în contextul în care investitorii sunt încă nemulţumiţi cu performanţele băncii, potrivit FT.

    Cel mai mare creditor din Germania l-a numit vineri pe Fabrizio Campelli în board-ul de directori, cu efect imediat, dându-i rolul de Chief Transformation Officer. Campelli, cu o experienţă de 15 ani în Deutsche Bank, va prelua şi responsabilităţile pentru resurse umane de la directorul adjunct Karl von Rohr. Până acum, Campelli a condus divizia de wealth management. 

    „Prin crearea noii funcţii de transformare şi resurse umane, Deutsche Bank vrea să meargă înainte cu cel mai cuprinzător plan de transformare din ultimii 20 de ani acordând o atenţie sporită”, trasmite banca.

    Schimbările de management vin la doar două zile după ce Deutsche Bank a dezamăgit invesitorii cu rezultate slabe pentru trimestrul trei, ceea ce a dus la o scădere a acţiunilor cu 8% pe bursă într-o singură zi, şi a ridicat semne de întrebare cu privire la abilitatea creditorului german de a livra.

    Ambiţiosul plan de reorganizare include desfiinţarea a 18.000 de poziţii şi vânzarea a 20% din activele totale până în 2022, în timp ce îşi majorează veniturile şi câştigurile.

    Vineri la prânz acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau la fluctuaţii de sub 1%, valoarea acţiunii fiind de circa 6,5 euro pe bursa de la Frankfurt, la o capitalizare bursieră de peste 13,4 miliarde euro,

    Săptămâna aceasta Deutsche Bank a transmis că reconfigurarea lor strategică este în curs şi că pe segmentele care devin acum linii de business ale băncii – în contextul în care renunţă la o parte din divizii – trimestrul a fost unul mai bun decât se aşteptau.

    „Deja am obţinut destul de multe”, a scris CEO-ul Christian Sewing într-un email către angajaţi, adăugând că transformarea băncii este un „maraton, nu un sprint”.

    În noul său rol Campelli este mandatat să coordoneze „toate iniţiativele şi liniile de lucru care afectează noua strategie şi implementarea acesteia”, notează Sewing.

    Planul de reorganizare a fost supravegheat până acum de un comitet format din Sewing, von Rohr, CFO-ul James von Moltke şi directorul operaţional Frank Kuhnke.

    „Ne trebuie un manager puternic care să fie destul de devotat în fiecare zi şi să se concetreze asupra transformării unitare a băncii şi asupra schimbărilor neaşteptate care apar în procesul nostru”, a scri Sewing către angajaţi, adăugând că desfăşurarea planului de reorganizate „ar fi dificilă sub actuala structură a managementului”.

    Deutsche Bank a mai anunţat vineri că Michael Ilgner, şeful Deutsche Sporthlife, o fundaţie de caritate care susţine atleţii de competiţie, se va alătura băncii de la 1 martie ca şeful pe resurse umane la nivel global. Aceasta îl va înlocui pe Pippa Lambert, care pleacă din motive personale.

    „Michael Ilgner se va alătura board-ului de directori când vor fi întrunite cerinţele de reglementare”, a transmis Sewing.

    Claudio de Sancris, care s-a alăturat Deutsche de la Credit Suisse, îl va înlocui pe Campelli ca şef al diviziei de wealth management.

     

     

  • Pierderile gigantului bancar Deutsche Bank continuă: Nemţii anunţă pierderi de peste 800 milioane euro

    Gigantul bancar Deutsche Bank a raportat miercuri piederi nete de 832 milioane de euro pentru al treilea trimestru din 2019, mai mari decât aşteptau analiştii, în contextul în care banca trece printr-un plan masiv de restructurare, potrivit CNBC.

    Analiştii se aşteptau la pierderi de 778 milioane euro, versus 832 milioane euro înregistrate de bancă, potrivit datelor Refinitiv.

    Comparativ cu anul trecut, Deutsche Bank a raportat în T3 2018 un profit net de 229 milioane de euro, însă este de precizat că în T2 2019 a înregistrat pierderi de 3,15 miliarde euro.

    Veniturile nete totale s-au situat la 5,3 miliarde euro în al treilea trimestru din 2019, în comparaţie cu venituri de 6,2 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „În ciuda faptului că am lansat cel mai cuprinzător plan de restructurare din ultimele două decenii, am livrat profit pe cele patru segmente de core business în timpul trimestrului, am crescut creditarea şi am majorat şi portofoliul de active în gestiune”, spune Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank.

    Creditorul german încearcă să îşi revină încă de la criza financiară din deceniul trecut, şi de la pierderile acumulate în următorii ani de după criza din 2008, când s-a format criza creditului în zona euro.

    Mai mult, banca a fost lovită de amenzi de miliarde de dolari, s-a confruntat cu competiţia în creştere, cu o cotă de piaţă mai scăzută atât pe segmentul comercial, cât şi pe cel de investiţii, precum şi cu o serie de schimbări de management.

    Anul acesta Deusche Bank a anunţat un plan masiv de restructurare în încercarea de a readuce businessul la viaţă. În acelaşi timp, Sewing a anunţat că banca renunţă la diviziile globale de tranzacţionare, reduce dimensiunea businessului de investiţii şi restructurează mii de poziţii.

    Banca germană a anunţat că va concedia 18.000 de persoane la nivel global până în 2022. La finalul T3 2019, Deutsche Bank avea 89.958 de angajaţi, cu 5% mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

     

     

  • Valul de concedieri continuă să răvăşească băncile: Unul dintre giganţii bancari din Germania lasă fără loc de muncă 9.000 de oameni

    Gigantul bancar Deutsche Bank plănuieşte să îşi reducă personalul din Germania cu 9.000 de poziţii, în contextul unui plan masiv de reorganizare anunţat anterior de bancă, potrivit Bloomberg.

    Astfel, creditorul german va aplica circa jumătate din planul de reorganizare în Germania, în contextul în care CEO-ul Christian Sewing a anunţat anterior că mutarea va afecta 18.000 de angajaţi la nivel global.

    Deutsche Bank angajează circa 41.700 de persoane în Germania, potrivit datelor de la finele lui 2018, dintr-un total de 91.700 de oameni la nivel global.

    Pe lângă Germania, Londra va fi afectată semnificativ, în parte din cauza Brexitului, în timp ce în SUA banca va face mai puţine reduceri de personal prin comparaţie, odată ce finalizează exitul din businessul de tranzacţionare de acţiuni, potrivit sursei citate.

    Reorganizarea Deutsche Bank se va concentra pe reducerea de costuri în divizia de retail

     La doar două luni după ce a fost numit noul ţar al braţului de retail din Deutsche Bank, Manfred Knof se confruntă cu prima provocare majoră.

    În vârstă de 54 de ani, fostul şef al Allianz în Germania, trebuie să îmbunătăţească veniturile operaţiunilor de retail pe plan domestic, în timp ce reduce costurile anuale cu 1,4 miliarde de euro.

    Viitorul băncii germane depinde în mare măsură de succesul lui Manfred Knof în divizia de retail, care este o componentă principală din planul masiv de reorganizare al CEO-ului Christian Sewing – prin care acesta a decis să abandoneze ambiţiile de a deveni o forţă pe Wall Street.

    „Banking-ul de retail este unul dintre terenurile cheie”, spune unul dintre arhitecţii planului de restructurare anunţat de Sewing, citat de FT.

    Planul de restructurare anunţat de Sewing vizează 18.000 de locuri de muncă într-o restructurare de peste 7 miliarde de dolari.

    De ce ajunge Deutsche Bank în centrul atenţiei astăzi

    Săptămâna aceasta, ţintele diviziei de retail din Deutsche Bank – care are circa 28.000 de angajaţi în Germania şi aduce o treime din veniturile băncii – au ajuns iar în prim-plan în contextul negocierilor dure dintre bancă şi unul dintre cele mai puternice sindicate din ţară.

    Sindicatul Verdi cere o creştere salarială de 7% pentru 12.000 de angajaţi ai Postbank, fosta bancă de economii a poştei, pe care Deutsche Bank a cumpărat-o în urmă cu peste un deceniu.

    În ultimele săptămâni, Postbank a fost lovită de o suită de plecări de personal. Într-o încercare de a opri această tendinţă, Deutsche Bank a oferit o majorare în negocieri săptămâna trecută.

    Britta Lehfeldt, negociatorul-şef al Deutsche Bank a declarat pentru FT că „cea mai recentă ofertă a noastră ne-ar creşte factura cu salariile cu o sumă semnificativă de două cifre, la nivelul milioanelor de euro”. Ea a descris negocierile ca fiind „foarte dificile” însă susţine că atmosfera este constructivă.

    În ciuda faptului că executivii au restructurat constant businessul în ultimii ani, raportul cost-venituri în diviziile de private banking şi în divizia comecială a băncii este la nivelul de 95% în prima jumătate a anului 2019. Per total, braţul de retail trebuie să livreze un sfert din restructurarea totală anunţată de Sewing.

    „Deutsche nu îşi poate permite efectiv nicio majorare”, potrivit unei surse din apropierea managementului Deutsche Bank.

    Potrivit sindicatului Verdi, oferta Deutsche Bank a fost o majorare de 1,7%, versus nivelul de 7% cerut de angajaţi.

    „Poziţiile noastre sunt încă foarte departe şi nu îmi este clar dacă putem ajunge la un compromis”, spune Jan Duscheck, negociatorul-şef al sindicatului Verdi.

    Aşteptările cu privire la Manfred Knof, care s-a alăturat iniţial băncii în poziţia de şef al diviziei de private banking, sunt ridicate. Unul dintre cei mai mari acţionari ai Deutsche a descris numirea acestuia peste braţul de retail ca fiind excepţională, în contextul în care Frank Strauss, predecesorul acestuia, avea o relaţie prea apropiată de sindicat – ceea ce este un dezavantaj din perspectiva acţionariatului.

    Un fost coleg de la Allianz al lui Knof îl descrie ca fiind un „manager nemilos” care nu este prea interesat de sensibilităţile sindicatului şi este determinat să livreze rezultate, potrivit FT.

     

     

     

  • Cine este Manfred Knof, omul care trebuie să intervină cu o mână de fier şi să reducă cu 1,4 miliarde de euro costurile gigantului Deutsche Bank

    La doar două luni după ce a fost numit noul ţar al braţului de retail din Deutsche Bank, Manfred Knof se confruntă cu prima provocare majoră.

    În vârstă de 54 de ani, fostul şef al Allianz în Germania, trebuie să îmbunătăţească veniturile operaţiunilor de retail pe plan domestic, în timp ce reduce costurile anuale cu 1,4 miliarde de euro.

    Viitorul băncii germane depinde în mare măsură de succesul lui Manfred Knof în divizia de retail, care este o componentă principală din planul masiv de reorganizare al CEO-ului Christian Sewing – prin care acesta a decis să abandoneze ambiţiile de a deveni o forţă pe Wall Street.

    „Banking-ul de retail este unul dintre terenurile cheie”, spune unul dintre arhitecţii planului de restructurare anunţat de Sewing, citat de FT.

    Planul de restructurare anunţat de Sewing vizează 18.000 de locuri de muncă într-o restructurare de peste 7 miliarde de dolari.

    Săptămâna aceasta, ţintele diviziei de retail din Deutsche Bank – care are circa 28.000 de angajaţi în Germania şi aduce o treime din veniturile băncii – au ajuns iar în prim-plan în contextul negocierilor dure dintre bancă şi unul dintre cele mai puternice sindicate din ţară.

    Sindicatul Verdi cere o creştere salarială de 7% pentru 12.000 de angajaţi ai Postbank, fosta bancă de economii a poştei, pe care Deutsche Bank a cumpărat-o în urmă cu peste un deceniu.

    În ultimele săptămâni, Postbank a fost lovită de o suită de plecări de personal. Într-o încercare de a opri această tendinţă, Deutsche Bank a oferit o majorare în negocieri săptămâna trecută.

    Britta Lehfeldt, negociatorul-şef al Deutsche Bank a declarat pentru FT că „cea mai recentă ofertă a noastră ne-ar creşte factura cu salariile cu o sumă semnificativă de două cifre, la nivelul milioanelor de euro”. Ea a descris negocierile ca fiind „foarte dificile” însă susţine că atmosfera este constructivă.

    În ciuda faptului că executivii au restructurat constant businessul în ultimii ani, raportul cost-venituri în diviziile de private banking şi în divizia comecială a băncii este la nivelul de 95% în prima jumătate a anului 2019. Per total, braţul de retail trebuie să livreze un sfert din restructurarea totală anunţată de Sewing.

    „Deutsche nu îşi poate permite efectiv nicio majorare”, potrivit unei surse din apropierea managementului Deutsche Bank.

    Potrivit sindicatului Verdi, oferta Deutsche Bank a fost o majorare de 1,7%, versus nivelul de 7% cerut de angajaţi.

    „Poziţiile noastre sunt încă foarte departe şi nu îmi este clar dacă putem ajunge la un compromis”, spune Jan Duscheck, negociatorul-şef al sindicatului Verdi.

    Aşteptările cu privire la Manfred Knof, care s-a alăturat iniţial băncii în poziţia de şef al diviziei de private banking, sunt ridicate. Unul dintre cei mai mari acţionari ai Deutsche a descris numirea acestuia peste braţul de retail ca fiind excepţională, în contextul în care Frank Strauss, predecesorul acestuia, avea o relaţie prea apropiată de sindicat – ceea ce este un dezavantaj din perspectiva acţionariatului.

    Un fost coleg de la Allianz al lui Knof îl descrie ca fiind un „manager nemilos” care nu este prea interesat de sensibilităţile sindicatului şi este determinat să livreze rezultate, potrivit FT.

     

     

     

  • Cine se bucură de dezastrul Deutsche Bank: Gigantul bancar Barclays a atras deja clienţi cu fonduri de 20 de miliarde de euro de la colosul german

    Barclays este unul dintre primii mari câştigători ai dezastrului cu care se confruntă în present gigantul bancar german Deutsche Bank.

    Potrivit CNBC, banca britanică condusă de fostul şef al JPMorgan Jes Staley, a convins clienţi de hedge fund cu portofolii totale de 20 miliarde dolari ai Deutsche Bank să se mute la Barclays.

    Jumătate din această sumă, adică 10 miliarde dolari, provin de la un singur client, potrivit sursei citate.

    Este cea mai mare retragere de bani de când Deutsche Bank a anunţat în luna iulie că se retrage din businessul de tranzacţionare acţiuni. Decizia colosului german care încearcă încă de după criza din 2008 să revină printre numele grele ale Wall Street-ului a declanşat o cursă în industrie pentru clienţii diviziei sale.

    Rivalii au pornit după clienţii Deutsche încă din 7 iulie când gigantul german a anunţat că cedează businessul de brokeraj către banca franceză BNP Paribas. Presa internaţională scrie că Wesley le-a spus explicit anajaţilor Barclays că pot profita de problemele Deutsche, potrivit The Telegraph.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro