Tag: finante

  • Ministrul Florin Cîţu reacţionează dur: Dacă Teodorovici continuă cu acuzaţii, voi arăta cum PSD nu intenţiona să majoreze pensiile

    “Un mesaj clar pentru Eugen Teodorovici, pentru că în ultima perioadă a început cu acuzaţii care nu au niciun fundament. Dacă continuă în această direcţie mă văd forţat să public un document prezentat în Guvernul României care arată foarte clar că PSD nu avea nicio intenţie să aplice legea pensiilor în 2020”, a spus ministrul, luni, într-o conferinţă de presă.

    El a citit un paragraf din concluzia documentului respectiv şi a spus că publicarea lui este o decizie politică ce trebuie luată în PNL. Acesta nu a precizat ce instituţie a elaborat documentul.

    “Vă rugăm să dispuneţi reanalizarea calendarului de implementare a prevederilor Legii 127 privind sistemul public de pensii în ceea ce priveşte creşterea pensiilor pentru respectarea ţintei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar aferent perioadei 2020-2023”, a citit Florin Cîţu.

    Încă din luna aprilie, ministrul PSD al Finanţelor Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister citite de ministrul Finanţelor Florin Cîţu la conferinţa de presă de luni.

    Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2019 ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că notele interne vor fi prezentate Curţii de Conturi.

  • Ministrul Florin Cîţu reacţionează dur: Dacă Teodorovici continuă cu acuzaţii, voi arăta cum PSD nu intenţiona să majoreze pensiile

    “Un mesaj clar pentru Eugen Teodorovici, pentru că în ultima perioadă a început cu acuzaţii care nu au niciun fundament. Dacă continuă în această direcţie mă văd forţat să public un document prezentat în Guvernul României care arată foarte clar că PSD nu avea nicio intenţie să aplice legea pensiilor în 2020”, a spus ministrul, luni, într-o conferinţă de presă.

    El a citit un paragraf din concluzia documentului respectiv şi a spus că publicarea lui este o decizie politică ce trebuie luată în PNL. Acesta nu a precizat ce instituţie a elaborat documentul.

    “Vă rugăm să dispuneţi reanalizarea calendarului de implementare a prevederilor Legii 127 privind sistemul public de pensii în ceea ce priveşte creşterea pensiilor pentru respectarea ţintei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar aferent perioadei 2020-2023”, a citit Florin Cîţu.

    Încă din luna aprilie, ministrul PSD al Finanţelor Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister citite de ministrul Finanţelor Florin Cîţu la conferinţa de presă de luni.

    Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2019 ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că notele interne vor fi prezentate Curţii de Conturi.

  • Senatul votează, luni, moţiunea împotriva lui Florin Cîţu, la doar o lună de la preluarea Finanţelor

    Senatul dezbate şi votează, în Plenul de luni, moţiunea simplă cu titlul „Guvernare PNL-numele tău este austeritate”, depusă de PSD împotriva ministrului de Finanţe Florin Cîţu. Audierea are loc la doar o lună de la preluarea mandatului de ministru de către senatorul liberal.

    Pe ordinea de zi a şedinţei Senatului de luni se află dezbaterea şi votul asupra moţiunii simple iniţiate de PSD împotriva ministrului de Finanţe Florin Cîţu. Plenul începe la ora 16:00.

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a anunţat că luni va da detalii, în premieră, despre bugetul pe 2020 şi despre un plan de măsuri pentru stabilizarea economiei naţionale, după dezbaterea şi votul moţiunii simple.

    Planul elaborat de Cîţu vizează şi eliminarea dezechilibrelor macroeconomice pe care economia le-a adunat în ultimii trei ani de guvernare social-democrată, potrivit ministrului de resort.

    Liberalul s-a angajat, prin declaraţii publice, ca deficitul pe 2020 să se apropie de circa 3,5% din PIB şi ca rata nominală de creştere a cheltuielilor bugetare să nu fie mai mare de 4%. Aceasta din urmă este o cerere a Comisiei Europene transmisă în recomandările din luna iunie a acestui an.

    Premierul Ludovic Orban a afirmat că moţiunea simplă depusă de social-democraţi împotriva ministrului Finanţelor Florin Cîţu constituie încă o ocazie de a prezenta “nenorocirea lăsată de guvernanţi iresponsabili”. Acesta a pus la îndoială veridicitatea datelor din alcătuirea bugetului de stat al PSD.

  • Ministerul Finanţelor respinge ofertele băncilor pentru achiziţia de titluri de stat. “Nivelul preţului ofertat este neacceptabil”

    Ministerul Finanţelor Publice a respins joi toate ofertele de cumpărare primite pentru titluri de stat de 500 milioane lei, cu scadenţa în februarie 2029, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Data limită de acceptare a ofertelor de cumpărare era prevăzută astăzi, 14 noiembrie.

    Volumul total al cererii a fost de 372 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 345 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au totalizat 27 milioane lei.

    „În conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2245 din 16.09.2016, Ministerul Finanţelor Publice respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, anunţă ministerul.

    Ministerul Finanţelor a programat pentru luna noiembrie licitaţii pe piaţa internă în volum de 4,1 mld. lei şi 200 mil. euro, după ce în octombrie statul s-a împrumutat 4,3 mld. lei, cu circa 340 mil. lei peste nivelul programat.

    În lunile septembrie şi octombrie au fost câteva licitaţii eşuate, la care Ministerul Finanţelor nu a împrumutat nicio sumă deoarece nu s-a înţeles cu băncile în privinţa dobânzii.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 milioane de lei de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni pe 4 ani, la o dobândă de 3,86% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat astăzi 792 milioane de lei de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni în valoare de 500 milioane lei şi scadentă în 2023, la o dobândă de 3,86% pe an.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari, valoarea totală a ofertei fiind de 1,47 miliarde lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu  1,25 miliarde lei. Ofertele necompetitive s-au ridicat la 22 milioane lei. 

    În final, suma totală adjudecată a fsot de 792 milioane lei, băncile oferind 570 milioane lei. 

    Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 3,86%. Rata cuponului a fost de 4,40%.

    Ministerul Finanţelor a programat pentru luna noiembrie licitaţii pe piaţa internă în volum de 4,1 mld. lei şi 200 mil. euro, după ce în octombrie statul s-a împrumutat 4,3 mld. lei, cu circa 340 mil. lei peste nivelul programat.

    În lunile septembrie şi octombrie au fost câteva licitaţii eşuate, la care Ministerul Finanţelor nu a împrumutat nicio sumă deoarece nu s-a înţeles cu băncile în privinţa dobânzii. 

  • Orban: Ministrul Finanţelor trebuie să strângă şurubul şi să evite orice cheltuială inutilă

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu are o misiune extrem de dificilă şi în consecinţă trebuie să evite orice cheltuială inutilă pentru a ţine sub control deficitul, a precizat premierul Ludovic Orban în cadrul unei conferinţe comune la Ministerul Finanţelor Publice.

    “Domnul Florin Cîţu are o misiune extrem de dificilă. Este clar că din prima zi trebuie să se concentreze pe câteva proiecte majore. Proiectul ordonanţei de urgenţă cu privire la rectificarea bugetară, care să asigure resursele financiare pentru toate instituţiile publice care nu au prevăzute sumele necesare pentru a încheia exerciţiul bugetar în bune condiţii şi de asemenea pentru autorităţile locale”, a spus Orban.

    El a adăugat: “Trebuie strâns şurubul la maxim şi evitată orice cheltuială inutilă şi de asemenea cât se mai poate evident în ultimele nici două luni să vedem dacă putem să recuperăm în ceea ce priveşte planul de încasare (a veniturilor)”.

    Premierul a precizat că trebuie luate măsuri pentru a limita expansiunea deficitului bugetar şi a cheltuielilor şi pentru a combate evaziunea fiscală, “care trebuie atacată în faţă”.

    Orban a mai spus că în primul rând, pe lângă colectare mai bună, trebuie restrânse la maximum cheltuielile care nu sunt absolut necesare.

    “Pe structura bugetului (n.r. draftului de buget de la MFP pentru 2020), 36% din cheltuieli sunt pe materiale şi servicii. Au cumpărat maşini în draci de asemenea. Apropo de cheltuieli de capital, sunt foarte multe care trebuie analizate şi trebuie oprite cheltuielile ne-necesare. Gândiţi-vă că mai avem şi situaţia legată de întârzierile la rambursarea TVA, iar mai ales sistemul care a fost folosit pentru că nu mi se pare normal ca unele firme să beneficieze de rambursare imediată iar alte firme să fie ţinute cu lunile”, a declarat prim-ministrul.

  • Prima veste proastă de la noul guvern. Anunţul făcut de ministrul de Finanţe

    Florin Cîţu, noul ministru al Finanţelor, nu este convins că România se poate încadra în ţinta de deficit de 3% pentru acest an, în condiţiile în care execuţia bugetară la nouă luni a arătat un deficit de 2,66% din PIB. 

    “Prima prioritate e rectificarea bugetară şi a doua este bugetul. Vedem ce este acolo şi apoi pot să mă pronunţ. Vor fi mai puţine ministere şi totul va începe de acolo. Ambiţia noastră rămâne să rămânem în 3%. Ştiţi, după 9 luni suntem la 2,6%”, a spus Cîţu la venirea la minister.

    El a mai notat că reorganizarea ANAF este pe lista de priorităţi. “Vom vedea dacă schimbăm şeful”, a spus ministrul.

    Cîţu a mai declarat că rolul ministerului pe care îl conduce este să ţină deficitul bugetar sub control şi că nu crede că se poate baza pe actualul proiect de buget de la MFP din moment ce acesta este construit pentru 28 de ministere, iar actualul cabinet are 16. “Bugetul va fi construit pe legile în vigoare astăzi. Va trebui să lucrăm la acest proiect, nu putem porni de la el. 15 decembrie rămâne ţinta pentru buget, încerc să mă ţin de această dată”, a spus Cîţu.

  • De ce a decis Sergiu Oprescu să renunţe la ingineria de aeronave şi ce a învăţat din cariera de bancher

    „Trebuie să fii deschis să înveţi de la toţi oamenii cu care te intersectezi în viaţă. Să fii deschis să absorbi tot, această atitudine te va modela pe termen lung”, mărturisea recent Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank de mai bine de un deceniu, în cadrul unui eveniment pe teme de mentorat organizat de Asociaţia CFA (Chartered Financial Analyst) România. Actor implicat în mai multe proiecte pe piaţa financiară locală, Sergiu Oprescu se declară adeptul împărţirii experienţei cu ceilalţi. „Cred în împărtăşirea experienţei cu ceilalţi. Când dai sfaturi, prin definiţie te poziţionezi pe un nivel diferit faţă de interlocutor. Eu sunt cel care îţi oferă sfaturi, nu sunt egalul tău. În timp ce într-o experienţă împărtăşită suntem la acelaşi nivel. Împărtăşirea experienţei cu ceilalţi este foarte importantă pentru că ajută să descoperi că nu doar tu te confrunţi cu anumite situaţii. Poţi descoperi o mulţime de moduri în care poţi aborda o situaţie. Împărtăşind cu ceilalţi îi poţi ajuta să se descopere”, apreciază Sergiu Oprescu.

    În banking, primul loc de muncă al lui Sergiu Oprescu a fost la BRCE, pentru ca apoi să fie unul dintre cei care au pus bazele Băncii Bucureşti, bancă străină care se înfiinţa pe piaţa românească ca subsidiară a grupului elen Alpha, devenită ulterior Alpha Bank România. A fost implicat şi în înfiinţarea diviziei de bancă de investiţii a grupului – Bucharest Investment Group (BIG), devenită ulterior Alpha Finance, una dintre primele firme de brokeraj din România. Ulterior, Sergiu Oprescu a fost implicat şi în înfiinţarea Consiliului Bursei de Valori, pe care avea să-l şi conducă după 2000, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank.

    În 2007, Sergiu Oprescu a ajuns să conducă Alpha Bank România, instituţie de credit cu active de 3,6 de miliarde de euro şi prezenţă continuă în topul celor mai mari 10 bănci după active de pe piaţa românească, iar din 2015 conduce şi Asociaţia Română a Băncilor. Dar, cu toate acestea, Sergiu Oprescu nu se consideră un lider. „Nu mă consider un lider, de aceea îmi este destul de dificil să răspund la o întrebare de tipul «cum aţi devenit lider».Probabil că răspunsul este: prin a nu încerca să devii lider, ci doar să fii autentic, să îţi respecţi principiile, să ai încredere în tine, să îţi asumi în permanenţă riscurile şi să suporţi consecinţele acţiunilor tale”. Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România de peste 12 ani, este primul bancher român care a ajuns în managementul executiv al unei bănci internaţionale, cu active de 63 de miliarde de euro şi cu o istorie de 140 de ani. El a primit în 2019 atribuţii extinse, devenind director de reţea internaţională, cordonând subsidiarele Alpha Bank din România, Albania, Cipru şi Marea Britanie.

    Să învăţaţi din orice şi de la toată lumea, dar să verificaţi totul, aşa ar putea fi sintetizată cea mai importantă recomandare a bancherului pentru tinerii lideri. Practic, Sergiu Oprescu sfătuieşte tinerii finanţişti, şi nu numai, să interacţioneze cu cât mai multă lume, să se înconjoare de oameni de la care pot să înveţe, dar să nu uite să verifice fiecare informaţie. „Înconjuraţi-vă de oameni de la care puteţi învăţa, organizaţii sau asociaţii la care să deveniţi membru. Membrii unei asociaţii împărtăşesc experienţe, fac lucruri împreună, simt că fac parte dintr-o comunitate. Dacă doriţi să înţelegeţi mai mult, să creşteţi, interacţionaţi cu cât mai multă lume. Învăţaţi din orice şi de la toată lumea, dar nu uitaţi să verificaţi şi să filtraţi fiecare informaţie. Construiţi-vă propriile filtre, nu mergeţi naiv într-o direcţie.”

    Pentru că fără filtre de selecţie, creşte probabilitatea de a fi dezamăgit. Iar experienţele personale trebuie parcurse, nu sunt ceva ce poate fi împărtăşit. Pot fi împărtăşite concepte, dar nu şi învăţarea, deoarece învăţarea este individuală.

    Şi dezamăgirile sunt experimente fantastice din care putem învăţa. Dar, modul în care ne raportăm la ele este cu siguranţă în mâinile fiecăruia dintre noi, este alegerea fiecăruia.”  Autenticitatea, caracterul sunt trăsături importante, dar şi a fi mândru de propriile realizări face bine la carieră, în viziunea bancherului. „Dacă vorbim despre cele mai importante trăsături ale unei persoane, cred că autenticitatea este foarte importantă, caracterul. De asemenea, să fii mândru de ceea ce faci te poate ajuta foarte mult în carieră”, apreciază Oprescu.

    Printre proiectele realizate pe piaţa locală cu care Oprescu se mândreşte (şi se laudă) se numără lansarea în trecut a primelor credite ipotecare pe zece ani pentru persoane fizice şi, după aproape două decenii, rafinarea pieţei locale cu obligaţiuni ipotecare (cover bonds), un instrument util pentru echilibrarea portofoliilor de credite ale băncilor. După ce în anul 2001 Alpha Bank deschidea piaţa creditelor ipotecare, în 2019 a realizat prima emisiune de obligaţiuni ipotecare din România, obligaţiuni listate la bursele de valori din Luxemburg şi Bucureşti. În mai 2019, Alpha Bank România realiza prima emisiune de obligaţiuni ipotecare, în valoare de 200 mil. euro, parte a unui program cadru de obligaţiuni ipotecare cu un plafon de 1 miliard de euro. Aceasta este prima emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată de o bancă locală, constituind un punct de reper pentru întreg sistemul bancar românesc.

    În România, Alpha Bank a mizat pe creşterea organică, fiind după 25 de ani în topul celor mai mari 10 bănci. Alpha Bank este şi singura bancă cu capital elen care rămâne pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească a luat calea EximBank.


    Carte de vizită

    În vârstă de 55 de ani, Sergiu Oprescu este absolvent al Facultăţii de Aeronautică din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti.
    El are studii postuniversitare în domeniul bancar la Universitatea din Colorado SUA şi a urmat mai multe programe executive la Harvard Business School, Stanford şi London Business School.

    Conduce din 2007 Alpha Bank România, instituţie cu active de peste 3 miliarde de euro şi prezenţă constantă în topul primelor zece bănci de pe piaţa românească.

    Sergiu Oprescu s-a alăturat Alpha Bank România în 1994 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere înainte de a fi numit preşedinte executiv în 2007.

    Anterior, el a fost preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti din 2000 până în 2006, iar în prezent deţine şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Asociaţiei Române a Băncilor.


    Filosofie

    Se autodescrie ca fiind dintre aceia care cred că investiţia cea mai bună care se poate face în cariera profesională este în buna reputaţie.
    Cea mai grea decizie pe care a luat-o

    Oprescu indică „ieşirea din aviaţie” în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea deja şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea. 

    ​Cărţi preferate

    Şeful Alpha e din categoria celor care abordează cu metodă managementul: între cărţile lui preferate se numără „Lebăda neagră” a lui Nicholas Taleb şi studiile despre cultura organizaţională ale lui Charles O’Reilly, profesor de management la Stanford.

    ​Pasiuni

    Este pasionat de navigaţie şi aseamănă o cursă de sailing cu o o lecţie de leadership: „Sunt lideri şi lideri, skipperi şi skipperi, diferenţa o dă capacitatea acestora de a construi, antrena şi motiva echipa din care fac şi ei parte”, spunea şeful Alpha Bank România.

  • De ce au început miliardarii de pe Wall Street să facă prăjituri

    Participanţii la concurs trebuie să prepare ei înşişi deserturile, unii preferând să-şi fotografieze procesul de creaţie ca să dovedească faptul că nu le-au cumpărat. Deserturile concurente sunt evaluate de un juriu şi pot primi puncte şi prin votul publicului din firmele în care se ţin concursurile, cei cu mai mulţi colegi care să-i voteze fiind, evident, avantajaţi. În unele companii juriul notează nu numai gustul şi aspectul prăjiturii sau desertului, ci şi numele acestuia dat de participant, concurenţii întrecându-se să pregătească torturi cu etaj sau în diverse forme, tot felul de prăjituri cum ar fi ecleruri sau fursecuri.

    Sunt şi persoane care participă cu mai multe propuneri la un concurs, ca să aibă şanse mai mari de câştig. Pe lângă prepararea desertului pentru concurs în sine, o altă mare provocare o reprezintă transportarea acestuia prin Londra până la serviciu, mai ales când concurentul trebuie să se deplaseze cu metroul. Printre firmele la care se poartă concursurile de prăjituri se numără Goldman Sachs sau London Bullion Market Association, administratorul bursei de aur din capitala britanică. 

  • Avertisment fără precedent: Situaţia finanţelor publice nu este bună deloc

    România se află într-o situaţie dificilă în privinţa finanţelor publice, veniturile fiscale fiind la un minim istoric, iar cheltuielile cu investiţii publice reduse drastic, ceea ce face ca  deteriorarea mediului economic internaţional să prindă piaţa locală descoperită, în sensul unui deficit mare de spaţiu fiscal, este de părere Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

    ”Fără a fi un «paradis fiscal» precum Irlanda, România a ajuns penultima în UE ca nivel al veniturilor fiscale. De remarcat că în UE media veniturilor fiscale este de 39-40% din PIB, în timp ce în economii emergente din Est (cu care ne comparăm îndeobşte) trece de 34-35% din PIB”, spune Daniel Dăianu. În schimb, în România veniturile fiscale se află în prezent la un nivel minim istoric, la sub 26% din PIB în 2018 (cu CAS nivelul se menţine peste 26%).

    Situaţia a fost înrăutăţită de faptul că în ultimii ani s-a renunţat în mod inexplicabil la o reformă serioasă a ANAF şi nu au existat preocupări sistematice de creştere a colectării.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro