Tag: crestere economica

  • Alt guvern, altă creştere economică: PSD mergea pe o creştere economică de 5,5%, cu noul Guvern, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit semnificativ în jos, până la 4%

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit de la 5,5% la 4% prognoza de creştere economică a României pentru 2019, cea mai semnificativă corecţie fiind consemnată în sectorul industriei, unde creşterea ar urma să fie negativă: de la un plus de 5,4%, în prognoza din mai, la un minus de 1,3% în prognoza din noiembrie.

    Corecţii au fost făcute şi în sectorul agricol: de la un plus de 1,9% în prognoza din mai, la un minus de 5% în prognoza din noiembrie.

    A fost revizuită în jos şi ţinta de creştere în servicii, până la 4,8% (5,8% în mai).

    A fost revizuit în sus ţinta de creştere a construcţiilor, de 7,2% în mai, la 15,5% în ultima prognoză.

     

  • Impactul schimbărilor climatice: Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% din cauza temperaturilor ridicate

    Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% în următorii 30 de ani, potrivit unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit, citat de CNBC.

    Africa, America de Sud şi Orientul Mijlociu sunt principalele zone în care s-ar putea resimţi schimbările climatice, din cauza temperaturilor mai ridicate şi economiilor mai mici, ceea ce le face mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.

    FMI estimează o creştere economică globală de doar 3% în acest an, adică cel mai redus nivel de după criza financiară globală.

    În acest context, nici măcar SUA – cea mai mare economie a lumii – nu poate scăpa de efectele economice ale schimbărilor climatice.

    Creşterea economică a americanilor ar putea scădea cu peste 1% în următoarele trei decenii din cauza încălzirii globale.

    Biroul Naţional de Cercetare Economică din SUA a subliniat faptul că în luna august creşterea economică per capita în SUA s-ar putea diminua la 10,5% pentru următorii 81 de ani, în contextul temperaturilor din ce în ce mai ridicate din toată lumea.

     

     

     

     

  • Impactul schimbărilor climatice: Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% din cauza temperaturilor ridicate

    Creşterea economică globală ar putea scădea cu 3% în următorii 30 de ani, potrivit unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit, citat de CNBC.

    Africa, America de Sud şi Orientul Mijlociu sunt principalele zone în care s-ar putea resimţi schimbările climatice, din cauza temperaturilor mai ridicate şi economiilor mai mici, ceea ce le face mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.

    FMI estimează o creştere economică globală de doar 3% în acest an, adică cel mai redus nivel de după criza financiară globală.

    În acest context, nici măcar SUA – cea mai mare economie a lumii – nu poate scăpa de efectele economice ale schimbărilor climatice.

    Creşterea economică a americanilor ar putea scădea cu peste 1% în următoarele trei decenii din cauza încălzirii globale.

    Biroul Naţional de Cercetare Economică din SUA a subliniat faptul că în luna august creşterea economică per capita în SUA s-ar putea diminua la 10,5% pentru următorii 81 de ani, în contextul temperaturilor din ce în ce mai ridicate din toată lumea.

     

     

     

     

  • PIB-ul unei ţări din America de Sud va creşte cu 86% în 2020

    Ţara sud-americană este aşteptată să înregistreze cel mai alert ritm de creştere economică din lume anul viitor, după prognozele Fondului. Guyana, o ţară cu 780.000 de locuitori ce se învecinează cu Brazilia şi Venezuela, va înregistra astfel un salt economic masiv de la un avans al PIB-ului de 4,4% în 2019 odată ce va demara producţia de petrol din proaspăt descoperitele sale rezerve masive din offshore.

    Ţara sud-americană are cele mai mari rezerve de petrol din lume per locuitor iar noi descoperiri se fac constant. În comparaţie cu Arabia Saudită, ce are 1.900 de barili în rezerve offshore/persoană, Guyana are 3.900 de barili offshore pentru un locuitor.

    Guyana este aşteptată să demareze pentru prima data producţia de petrol luna viitoare, o dezvoltare ce va transforma dinamica economică în singura ţară nativ vorbitoare de engleză din America de Sud.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele 20 de ţări care vor fi motorul de creştere economică al lumii în următorii 5 ani. Surpriza din clasament

    Economia globală, afectată de tensiuni, războaie comerciale şi incertitudine, urmează să înregistreze o creştere mai lentă în următorii 5 ani, potrivit Bloomberg. Creşterea economică a Chinei va continua să încetineacă, şi va avea un impact mai mic asupra creşterii PIB-ului global în următoarea perioadă.

    Analiştii estimează că participaţia Chinei la creşterea economică globală va scădea de la 32,7% în 2018-2019 la 28,3% până în 2024. 

    Creşterea economică globală mai slabă, care ar urma să încetinească anul acesta la 3%, cel mai slab nivel de la criza economică, va afecta 90% din lume, potrivit estimărilor FMI. Totuşi, nu toate economiile vor înregistra încetiniri. 

    În 2019, 20 de economii vor fi responsabile pentru 85,8% din creşterea economică la nivel global. 

    1. China 32,7%
    2. SUA 13,8% 
    3. India 13,5%
    4. Indonezia 3,9%
    5. Japonia 2,4%
    6. Rusia 2%
    7. Germania 1,6%
    8. Franţa 1,5%
    9. Egipt 1,5%
    10. Marea Britanie 1,5%
    11. Brazilia 1,4%
    12. Coreea de Sud
    13. Spania
    14. Filipine
    15. Malaysia
    16. Thailanda
    17. Bangladesh
    18. Polonia
    19. Canada
    20. Vietnam 
    21. *Toate celelalte economii împreună 14,1%

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Avertisment: Jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui unei perioade de încetinire a creşterii economice

    Mai mult de jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui într-un mediu în care creşterea economic încetineşte, descoperă un sondaj realizat de compania de consultanţă McKinsey & Co, citat de Bloomberg.

    Cele mai multe bănci la nivel global nu ar fi viabile din punct de vedere economic deoarece câştigurile nu acestor bănci nu ţin pasul cu costurile în creştere, arată raportul anual al gigantului McKinsey asupra industriei, publicat luni.

    Compania de consultanţă atrage atenţia băncilor să ţină pasul cu dezvoltările tehnologice, să externalizeze operaţiuni şi să treacă la fuziuni înainte de a se confrunta cu o încetinire a creşterii economice.

    „Credem că suntem pe final în ciclul de creştere economică şi băncile trebuie să ia decizii curajoase pentru că nu sunt într-o formă prea bună. Pe final de ciclu, nimeni nu îşi permite să se culce pe o ureche”, notează Kausik Rajgopal, senior partner în cadrul McKinsey.

    În deceniul care a trecut de la criza financiară globală, servicii financiare au cunoscut un val de inovaţie, care a adus competitori noi, de la startup-uri fintech şi până la giganţi precum Apple şi Google de la Alphabet. Băncile au analizat dacă vor să concureze împotriva lor, să intre în parteneriat sau chiar să cumpere unii dintre noii jucători. Multe firme financiare cu istorie au încercat în această perioadă să se reinventeze drept companii de tehnologie – ceea ce i-ar ajuta să atragă şi o parte din talentele din piaţă.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Avertisment: Jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui unei perioade de încetinire a creşterii economice

    Mai mult de jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui într-un mediu în care creşterea economic încetineşte, descoperă un sondaj realizat de compania de consultanţă McKinsey & Co, citat de Bloomberg.

    Cele mai multe bănci la nivel global nu ar fi viabile din punct de vedere economic deoarece câştigurile nu acestor bănci nu ţin pasul cu costurile în creştere, arată raportul anual al gigantului McKinsey asupra industriei, publicat luni.

    Compania de consultanţă atrage atenţia băncilor să ţină pasul cu dezvoltările tehnologice, să externalizeze operaţiuni şi să treacă la fuziuni înainte de a se confrunta cu o încetinire a creşterii economice.

    „Credem că suntem pe final în ciclul de creştere economică şi băncile trebuie să ia decizii curajoase pentru că nu sunt într-o formă prea bună. Pe final de ciclu, nimeni nu îşi permite să se culce pe o ureche”, notează Kausik Rajgopal, senior partner în cadrul McKinsey.

    În deceniul care a trecut de la criza financiară globală, servicii financiare au cunoscut un val de inovaţie, care a adus competitori noi, de la startup-uri fintech şi până la giganţi precum Apple şi Google de la Alphabet. Băncile au analizat dacă vor să concureze împotriva lor, să intre în parteneriat sau chiar să cumpere unii dintre noii jucători. Multe firme financiare cu istorie au încercat în această perioadă să se reinventeze drept companii de tehnologie – ceea ce i-ar ajuta să atragă şi o parte din talentele din piaţă.

    McKinsey lucrează pentru unele dintre cele mai mari corporaţii din lume, oferă consultanţă pe domenii care variază de la strategie sau tehnologie şi până la piaţa de M&A, outsource sau vânzări de acţiuni pe bursă. În raportul său, firma scrie că băncile riscă „să rămână în notele de subsol ale istoriei”, în contextul în care cei care intră în piaţă acum schimbă comportamentul de consum.

    Băncile alocă doar 35% din bugetele pentru tehnologie şi informaţii către inovaţie, în timp ce fintech-urile alocă peste 70%, notează compania în raport.

    Factorul de reglementare care a lăsat mai jos bariera de intrare în piaţa serviciilor financiare – cu iniţiative precum open banking şi cerinţe mai mici pentru startup-uri – piaţa lasă din ce în ce mai mult loc pentru noile firme să mănânce din cotele de piaţă ale băncilor.

    Raportul arată către Amazon în SUA şi Ping An în China ca exemple de firme de tehnologie care capturează clienţii serviciilor financiare. Pentru a înrăutăţi situaţia pentru „garda veche”, noii jucători au tendinţa de a încerca să câştige în zonele de business care aduc cele mai mari câştiguri pentru bănci – cum sunt cardurile de credit, spre exemplu.

    Creditorii îşi pot reduce costurile şi pot găsi finanţare pentru tehnologie prin externalizarea acelor activităţi pe care McKinsey le nunmeşte „non-diferenţiatoare”, printre care o parte din activităţile de tranzacţionare şi funcţii de compliance.

    Băncile „trebuie să devină mult mai confortabile cu partenerii externi şi să fie capabile să se folosească de talente externe”, notează Rajgopal.

     

     

     

     

  • Cele 20 de ţări care vor fi motorul de creştere economică al lumii în următorii 5 ani. Surpriza din clasament

    Economia globală, afectată de tensiuni, războaie comerciale şi incertitudine, urmează să înregistreze o creştere mai lentă în următorii 5 ani, potrivit Bloomberg. Creşterea economică a Chinei va continua să încetineacă, şi va avea un impact mai mic asupra creşterii PIB-ului global în următoarea perioadă.

    Analiştii estimează că participaţia Chinei la creşterea economică globală va scădea de la 32,7% în 2018-2019 la 28,3% până în 2024. 

    Creşterea economică globală mai slabă, care ar urma să încetinească anul acesta la 3%, cel mai slab nivel de la criza economică, va afecta 90% din lume, potrivit estimărilor FMI. Totuşi, nu toate economiile vor înregistra încetiniri. 

    În 2019, 20 de economii vor fi responsabile pentru 85,8% din creşterea economică la nivel global. 

    1. China 32,7%
    2. SUA 13,8% 
    3. India 13,5%
    4. Indonezia 3,9%
    5. Japonia 2,4%
    6. Rusia 2%
    7. Germania 1,6%
    8. Franţa 1,5%
    9. Egipt 1,5%
    10. Marea Britanie 1,5%
    11. Brazilia 1,4%
    12. Coreea de Sud
    13. Spania
    14. Filipine
    15. Malaysia
    16. Thailanda
    17. Bangladesh
    18. Polonia
    19. Canada
    20. Vietnam 
    21. *Toate celelalte economii împreună 14,1%

    În timp ce SUA va continua să contribuie semnificativ la creşterea economică globală, până în 2024 va cădea pe locul 3 ca procentaj, după Chin şi India. Potrivit FMI, în următorii 5 ani printre motoarele de creştere se vor număra şi Turcia, Mexic, Pakistan şi Arabia Saudită, în timp ce Spania, Polonia, Canada sau Vietnam vor ieşi din clasament. 

    1. China 28,3%
    2. India 15,5%
    3. SUA 9,2%
    4. Indonezia 3,7%
    5. Rusia 2%
    6. Brazilia 1,8%
    7. Germania 1,6%
    8. Turcia 1,6%
    9. Japonia  1,6%
    10. Egipt 1,5%
    11. Coreea de Sud
    12. Mexic
    13. UK
    14. Filipine
    15. Franţa
    16. Pakistan
    17. Arabia Saudită
    18. Bangladesh
    19. Malaysia
    20. Thailanda
    21. *Toate celelalte economii împreună: 21,5% 
  • Ce se întâmplă în China: FMI anunţă o creştere economică de doar 5,8% pentru 2020

    Creşterea economică a Chinei ar putea continua cu o creştere moderată în 2020 – deşi economia mondială şi-ar relua ritmul de creştere – proiectează Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cel mai recent raport asupra economiei mondiale.

    Astfel, în raportul World Economic Outlook, FMI arată că economia Chinei ar putea creşte cu 5,8% anul viitor – sub ritmul de 6,1% estimat pentru anul 2019.

    „Economia Chinei încetineşte, continuând astfel un trend anterior de încetinire, care a început în urmă cu câţiva ani”, spune Tao Zhang, deputy managing director al FMI, citat de CNBC la întâlnirea anuală dintre Banca Mondială şi FMI ce a avut loc sâmbătă la Washington.

    Creşterea economică din China a fost de 6,6% în 2018, potrivit datelor FMI.

    „În ultimii ani, tot ce se întâmplă în lume – de la tensiuni comerciale, alte forte geopolitice, plus aceste incertitudini din toată lumea – acestea pun presiune constant pe economia Chinei”, adaugă Zhang.

    Totuşi, Zhang consideră că acest ritm de creştere este „rezonabil” luând în considerare actuala restructurare economică prin care trece China, în încercarea de a obţine o expansiune economică mai sustenabilă, ceea ce înesamnă să se bazeze mai puţin pe datorie pentru a alimenta creşterea economică şi mai mult pe consumul domestic.

    Vineri, China a anunţat că economia a crescut cu 6% în T3 2018, cel mai slab ritm de creştere din 1992 şi până în present, potrivit Reuters.

    „Nu te aştepţi la nicio altă economie, indiferent de dimensiunea ei, să crească în mod constant cu 10%, sau 7% sau 8%…Deci, cred că vorbim despre o creştere mai calitativă, de o sustenabilitate mai mare. 5,8%, sau orice alt număr din vecinătatea lui, este rezonabil”, adaugă Zhang.

     

     

  • Un nou semnal de recesiune globală: Locomotiva chineză a obosit. Creşterea economică a Chinei în T3 este la minimul ultimilor 26 de ani

    Creşterea economică a Chinei s-a prăbuşit la minimul ultimilor 26 de ani, în contextul războiului comercial cu Statele Unite. China a crescut în T3 cu numai 6%, adăugând presiune pe perspectivele economice globale deja fragile, potrivit The Guardian.

    În T2 2019, creşterea economică a Chinei a fost de 6,2%. Rezultatul din acest trimestru reprezintă cea mai slabă performanţă a economiei chineze de când Beijingul a început să raporteze public datele în 1993.

    Încetinirea creşterii economice adaugă o nouă problemă majoră pe masa liderilor chinezi, pe lângă inflaţie, şi slăbirea cererii şi a consumului. 

    Rezultatul neaşteptat de scăzut ridică din nou problema unor reduceri ale dobânzilor de referinţă, precum şi a altor măsuri de stimulare a economiei, menite să readucă trendul de creştere şi să evite tăierile de joburi. 

    Bursa din Shanghai a scăzut cu 1,32%, în timp ce la Hong Kong piaţa este pe minus cu 0,48%. Bursele europene sunt roşii, indicele Stoxx 600 fiind -0,17%, în timp ce FTSE 100 din Londra a scăzut cu 0,40%, iar CAC 40 din Franţa cu 0,44%.