BusinessMagazin

Tag: romania

  • Pierderile anuale cauzate de contrafacere şi piraterie sunt estimate în România la 5,5 mld.lei

    O nouă estimare a EUIPO plasează pierderile anuale cauzate de contrafacere şi piraterie în 11 sectoare economice majore din UE aproape de nivelul de 269 de miliarde de lei anual. Această analiză actualizată estimează pierderi globale de 7,4% din totalul vânzărilor în următoarele sectoare: produse cosmetice şi de îngrijire personală; îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii; articole sportive; jucării şi jocuri; bijuterii şi ceasuri; genţi de mână şi de voiaj; muzică înregistrată; băuturi spirtoase şi vin; produse farmaceutice; pesticide; şi telefoane inteligente.

    Din cauza faptului că producătorii legitimi fabrică mai puţin decât ar fi reuşit în absenţa contrafacerii, deci angajează mai puţini lucrători, analiza estimează că în aceste sectoare se pierd în mod direct până la 468 000 de locuri de muncă pe tot cuprinsul UE.

    Per ansamblu, valoarea totală a pierderilor de vânzări din România echivalează cu 280 de lei pe cetăţean român pe an, potrivit analizei.

    Aceasta este a doua evaluare sectorială publicată de EUIPO privind impactul economic al contrafacerii şi al pirateriei în sectoarele economice majore cunoscute ca fiind vulnerabile la încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. Studiul estimează că, de la prima analiză efectuată în 2018, volumul pierderilor de vânzări înregistrate la nivelul UE a scăzut în toate sectoarele studiate, cu excepţia a două dintre ele: îmbrăcămintea, accesoriile şi încălţămintea; şi produsele cosmetice şi de îngrijire personală.

    Sectorul îmbrăcămintei, al încălţămintei şi al accesoriilor este cel mai mare dintre sectoarele studiate din punctul de vedere al volumului de vânzări şi al numărului de angajaţi. Potrivit estimării, la nivelul UE sectorul înregistrează pierderi de vânzări care echivalează cu aproximativ 127,5 miliarde lei în fiecare an, respectiv 9,7% din totalul vânzărilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criză pe piaţa românească de năut: Din cauza retailerilor care nu vor să colaboreze cu noi, producătorii români nu vor să devină mari. Noi investim în România, dar România rămâne captivă marilor corporaţii din domeniul alimentar

    „Am redus suprafaţa cultivată de la 700 ha la 340 ha. Retailerii importă năut foarte ieftin din Belarus, Turcia şi Ucraina.“

    Marian Iordache, alături de soţia sa Elena şi de fiica Cristina, se ocupă de agricultură în localitatea Adunaţii-Copăceni din judeţul Giurgiu de mai bine de 25 de ani, iar una dintre cul­tu­rile pe care a mizat fer­mie­rul încă de la început este cea de năut, datorită profita­bili­tăţii ei. Totuşi, lipsa pieţei de desfacere în România din ultimii doi ani şi condiţiile climatice nefavorabile l-au determinat să îşi restrângă cultura de la 700 de hectare la 340 de hectare anul acesta.

    „Până anul trecut am vândut şi în România năut, dar acum nu se mai poate, pentru că retailerii îl importă foarte ieftin din Belarus, Turcia şi Ucrai­na, ţări care nici măcar nu sunt în Uniu­nea Europeană şi folosesc substanţe – er­bi­cide sau fungicide – care la noi sunt interzise. Eu vând năut cu 800 de euro/tonă acum, iar Mega Image, de exemplu, îl vinde cu 4.000 de euro/tonă. Avantajul nu este al cultivatorului, este al celui care are rafturi“, spune Marian Iordache, fondatorul companiei Agro Total SRL din Adunaţii Copăceni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Care sunt noile planuri ale lui Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari de pe piaţa locală

    „Avem pe masă cel puţin 2-3 proiecte pe săptămână, din logistică sau birouri, motiv pentru care analizăm multe oferte. Ne uităm inclusiv la piaţa hotelieră, atât la cea din Bucureşti cât şi din Varşovia. Din acest motiv ne-am uitat şi la Palatul BCR din Piaţa Universităţii, care poate fi atât o clădire de birouri, cât şi un hotel. Ne uităm la hoteluri şi este posibil să cumpărăm unul, însă nu vom investi activ în acest sector. Este o piaţă mai dificilă deoarece nu există un contract de închiriere şi trebuie să ne asumăm un risc operaţional, a explicat Dimitris Raptis concentrarea lor pe investiţii, precizând că nu este exclusă extinderea în domenii noi.
    Discuţia despre hotelurile bucureştene vine în contextul în care la final de 2017 cei de la Cerberus alături de Revetas au cumpărat hotelul Radisson Blu de pe Calea Victoriei de la Elbit Imaging în schimbul a 169 de milioane de euro. Mai mult, lituanienii de la Apex Alliance au scos la vânzare hotelul Hilton Garden Inn din Centrul Vechi, unde mai au alte trei hoteluri în construcţie, iar cei de la JLL au la vânzare palatul BCR din Piaţa Universităţii, ce ar urma să se transforme într-un hotel de 5 stele. În ceea ce priveşte valoarea portofoliului din România, Dimitris Raptis a subliniat că până la finalul anului, acesta va ajunge la 1,4 miliarde de euro, în funcţie de evoluţia lucrărilor la GW Campus şi Square. Globalworth va investi alături de Global Vision 35,5 milioane de euro în viitorul proiect Global Logistics Chitila din partea de nord-vest a Capitalei. Acesta va avea o suprafaţă de aproximativ 77.000 de metri pătraţi. Recent, Globalworth a finalizat şi prima fază a extinderii proiectului său logistic din Timişoara, proiect gestionat de Global Vision. Odată cu noul proiect, Globalworth, care este şi cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia, vine pe piaţă cu brandul Global Logistics, care va îngloba toate proprietăţile sale logistice.
    „Am anunţat recent proiectul de la Chitila, însă ne uităm şi la alte 3-4 proiecte, în principal la dezvoltări. De asemenea, analizăm şi ce este la vânzare, însă piaţa logistică este foarte competitivă, mai competitivă decât cea de birouri pentru că sunt jucători puternici, iar logistica se concentrează pe dezvoltări. Vom continua să investim în acest segment, însă birourile vor reprezenta partea dominantă a portofoliului, a subliniat Dimitris Raptis.
    În octombrie 2018, Globalworth a demarat extinderea proiectului Global Logistics Timişoara, care a atins un grad de închiriere de 100%. Global Logistics Timişoara II oferă potenţialul de extindere cu 140.000 de metri pătraţi şi va fi dezvoltat pe un teren de peste 30 de hectare. Prima fază a proiectului, de aproape 18.000 de metri pătraţi, a fost deja finalizată şi compania se află în negocieri avansate pentru închirierea suprafeţei livrate.
    Global Vision a cumpărat anul trecut un tren de aproape 100 de hectare în apropierea Portului Constanţa şi a demarat procedurile pentru a dezvolta un proiect industrial cu o valoare estimată la 200 de milioane de euro, unde poate dezvolta un total de 550.000 – 600.000 mp de centre logistice.
    „Analizăm şi proiecte noi precum Global Vision Constanţa, care nu este doar un proiect logistic, ci unul amplasat lângă port, care poate fi utilizat în mai multe moduri. La Oarja acum avem doar pe Renault, însă acolo există teren pentru expansiune, însă nu ne uităm la ceva specific, a precizat Dimitris Raptis.
    Gigantul imobiliar va demara în perioada următoare pregătirea pentru două noi proiecte de birouri, Globalworth West şi Luterană. Globalworth West va fi dezvoltat pe lotul de teren de 7.600 mp lângă birourile Renault Business Connected, de asemenea dezvoltate de Globalworth.
    Astfel, dacă până acum zona Preciziei era dominată numai de proiectul West Gate construit de Liviu Tudor, într-un interval de cel mult trei ani se deschid două noi proiecte mari – birourile Renault, de peste 40.000 mp, şi Globalworth West, de 33.400 mp spaţiu închiriabil de birouri. Acesta va fi livrat conform planului în trimestrul al doilea din 2021. Astfel, pe lângă cei 75.000 mp de birouri din West Gate, vin 42.000 mp la Renault plus 33.400 mp în viitorul proiect al fondului de investiţii, ceea ce înseamnă un total de peste 150.000 mp de birouri şi peste 15.000 de oameni, adică o dublare a volumului actual.
    Al doilea proiect ce urmează a fi demarat este cel din strada Luterană, pe un teren achiziţionat de fondul de investiţii în 2014. Acesta se află în imediata proximitate a celebrei clădiri-fantomă Cathedral Plaza deţinută de Ioannis Papalekas, cel care şi conduce Globalworth şi este unul dintre principalii acţionari. Viitorul proiect va avea 26.400 mp suprafaţă închiriabilă şi ar trebui să fie gata în trimestrul al doilea din 2021. Astfel, după ani în care Globalworth s-a concentrat aproape exclusiv pe zona Barbu Văcărescu, Floreasca şi Pipera, fondul de investiţii iese către zone noi, precum cea centrală şi cea de vest, unde cererea a crescut puternic în ultimul an.
    „Pe birouri este posibil să cumpărăm integral clădirea Renault, însă nimic nu este stabilit. Lângă Renault avem în proiect clădirea Globalworth West şi deja lucrăm la proiectare. Noi considerăm că zona are în continuare potenţial. Va urma clădirea Globalworth Square în Barbu Văcărescu, în primul trimestru din 2020, iar lucrările au demarat deja. Ulterior începem Green Court D, ultima fază din Green Court, unde încă lucrăm la autorizaţii, dar pentru care avem deja discuţii avansate pentru chiriaşi, a adăugat Dimitris Raptis. El a precizat că randamentul investiţional la dezvoltare este de aproximativ 10% şi din acest motiv Globalworth se concentrează pe dezvoltări. „Va urma proiectul din Luterană, care este unul complicat, fiind într-o locaţie centrală. Noi sperăm să obţinem autorizaţiile anul acesta şi să-l demarăm anul viitor. Este un proiect bun şi în piaţă există o cerere ridicată pentru proiecte de birouri din zona centrală, în CBD-ul «istoric». Aici cine are un proiect va găsi şi chiriaşi, a subliniat Dimitris Raptis. Proiectul Globalworth Square, construit lângă GW Plaza, pe terenul cumpărat anterior de la Nusco, va avea o suprafaţă totală închiriabilă de aproximativ 28.000 mp şi va include 14 etaje de spaţii de birouri, 3 niveluri subterane dedicate parcării, iar parterul va fi destinat facilităţilor, precum un restaurant şi diferite opţiuni de retail.
    Cel de-al doilea proiect care va demara în perioada următoare va fi construcţia celei de-a patra clădiri din ansamblul de birouri Green Court de pe str. Gara Herăstrău. De asemenea, tot în zonă, Skanska dezvoltă proiectul Equilibrium, iar NEPI-Rockcastle, fondul care deţine mallul Promenada, a obţinut autorizaţia pentru a demara lucrările la subsolul viitorului proiect, care include extinderea centrului comercial şi construcţia unei noi clădiri de birouri. Green Court D va avea o suprafaţă închiriabilă (GLA) de 16.000 de metri pătraţi, la care se adaugă 9.500 de metri pătraţi la subsol. Va fi în oglindă cu Green Court C şi va cuprinde subsol (trei niveluri), parter, 11 etaje şi un etaj tehnic. Bugetul investiţiei este de 23,5 mil. euro plus TVA. Finalizarea este estimată în 2020.
    Globalworth a înregistrat o creştere cu 161% a venitului operaţional net în 2018, în comparaţie cu anul anterior. În urma extinderii continue, atât în România, cât şi în Polonia, prin finalizarea de achiziţii, proiecte de dezvoltare şi încheierea de noi parteneriate, venitul operaţional net înregistrat de companie a crescut la 133,4 milioane de euro.
    Suprafaţa totală închiriabilă a portofoliului său a atins 1 milion de metri pătraţi, iar valoarea acestuia a crescut cu 35.6%, ajungând la 2,5 miliarde de euro, dintre care 51% în România şi 49% în Polonia.
    În 2018, Globalworth a încheiat achiziţii cu o valoare totală de 538 millioane de euro, acestea cuprinzând cinci investiţii în clădiri din Polonia şi trei terenuri achiziţionate în Bucureşti, unde compania îşi propune să dezvolte noi clădiri de birouri. De asemenea, Globalworth a negociat şi preluarea sau extinderea a 121.800 de metri pătraţi de spaţiu comercial în România şi Polonia, dintre care 67.900 de metri pătraţi sunt reprezentaţi de noi închirieri sau extinderi şi 54.000 de metri pătraţi de reînnoiri.

  • Petiţia #continuăm. Cele 400.000 de semnături pentru reglementarea ridesharing-ului în România au fost depuse la Guvern

    Petiţia este o iniţiativă dedicată celor care doresc ca serviciile moderne de transport urban să continue să funcţioneze în România. „Românii, şoferi şi utilizatori, au arătat Guvernului că îşi doresc în continuare un transport urban civilizat. Am demonstrat faptul că utilizatorii dar şi şoferii cu care colaborăm susţin reglementarea acestor servicii moderne de transport urban. Ne dorim ca Guvernul României să-şi onoreze promisiunea făcută chiar de Primul Ministru şi să adopte în şedinţa de Guvern de săptămâna aceasta ordonanţa de urgenţă care reglementează serviciile de mobilitate urbană”, a declarat Cătălin Codreanu, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economia Digitală.

    La depunerea petiţiilor au participat şi 3 dintre cei peste 100 de şoferi care au fost amendaţi şi cărora le-au fost confiscate numerele maşinilor. „Acum două săptămâni, m-am dus să onorez o comandă, erau un domn şi o doamnă. După 200 m metri m-au oprit două echipaje de poliţie şi mi-au ridicat plăcuţele. De pe 16 mai, au crescut preţurile şi timpii de aşteptare pentru că oferta de maşini este mai mică. Era evident să se întâmple asta, sunt maşinile noastre şi ne temem pentru că le folosim şi în interes personal. Dacă ar fi să mai am numere la maşina personală aş face în continuare acelaşi lucru pentru că este ceva în care cred şi îmi place”, a declarat Oana Mihai (47 de ani) care colaborează cu o aplicaţie de ridesharing de peste 1 an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone face prima mutare pe zona de 5G

    „Am început să investim în reţeaua Supernet 5G încă de acum doi ani. În tot acest timp, am făcut investiţii în mod constant, pregătind practic arhitectura reţelei noastre pentru momentul în care staţiile radio, standardele şi, respectiv, telefoanele 5G vor fi disponibile”, explică Buliga, adăugând că pregătirea a constat în virtualizarea reţelei centrale, migrarea legăturilor de transmisiuni pe fibră optică, creşterea capacităţilor de procesare a platformelor centrale ce dirijează traficul de date mobile, precum şi înlocuirea multor platforme IT cu platforme de ultimă generaţie, pe lângă altele. Investiţiile făcute în ultimii doi ani sunt „semnificative, de ordinul sutelor de milioane de euro. Fiind o tehnologie nouă, investiţiile pentru 5G sunt, desigur, mai mari comparativ cu investiţiile în tehnologiile 2G/3G/4G”.

    Pentru început, cei de la Vodafone s-au concentrat pe zonele aglomerate din Bucureşti, adică zona centrală şi cea de nord. „Vom continua să dezvoltăm reţeaua 5G pentru a creşte gradul de acoperire în Bucureşti, dar vom extinde acoperirea şi către alte oraşe mari din România. Viteza de extindere la nivel naţional va depinde de costurile asociate achiziţiei de spectru suplimentar dedicat 5G, precum şi de gradul de adopţie a acestei tehnologii în rândul clienţilor individuali şi companiilor din diverse industrii”, notează Cătălin Buliga.

    Producătorul de electronice Ericsson anticipează că până în 2023, la nivel mondial, se vor fi încheiat peste 1 miliard de abonamente 5G pentru broadband mobil. Conform studiului Ericsson Mobility Report, într-o primă fază, tehnologia 5G va fi implementată în zone urbane cu o densitate mare a populaţiei, urmând să acopere peste 20% din populaţia lumii până la finalul anului 2023. Pe de altă parte, traficul de date este aşteptat să crească de opt ori până în 2023, ajungând până la 110 exabiţi pe lună până la finalul acestei perioade. Practic, această cantitate lunară este echivalentul a 5,5 milioane de ani de difuzări video HD. Traficul mobil va continua să crească în toate regiunile, SUA înregistrând cel mai mare consum mediu pe smartphone.

    Care sunt însă diferenţele faţă de tehnologia existentă? „Comparativ cu 4G, tehnologia 5G aduce viteze de transmisie a datelor mult mai mari (vorbim de viteze din gama Gbps), întârzieri foarte mici în transmisia datelor (sub 10 milisecunde), posibilitatea de separare a traficului de date mobile pe niveluri de importanţă a serviciilor aferente, precum şi alte beneficii tehnologice”, explică directorul de tehnologie de la Vodafone. Astfel, cu aceste noi capabilităţi, se poate vorbi de servicii de date mobile în timp real, de servicii de date mobile care necesită o viteză foarte mare şi de servicii de date mobile ce pot susţine operaţiuni de tip mission critical (sistem sau factor esenţial pentru asigurarea fluxului operaţional al unui business).

    Utilizatorii de device-uri mobile 5G, precum smartphone-uri şi tablete, se vor bucura de viteze de date semnificativ mai mari şi cu latenţă mult mai mică. Cu alte cuvinte, experienţa lor cu date mobile va fi una mult mai bună decât în 4G. Servicii precum video streamingul 4K/8K, realitatea virtuală şi cea augmentată vor fi mult mai accesibile şi mai fezabile. „Spre deosebire de 4G, care se adresează în principal consumatorului final, 5G, datorită capabilităţilor sale (viteză mare, latenţă mică, calitate asigurată), deschide calea spre utilizarea serviciilor de date mobile în industrii. Automatizarea, controlul de la distanţă al maşinilor şi echipamentelor devin acum fezabile şi pot aduce productivitate mai bună şi eficientizare de costuri”, mai spune Cătălin Buliga. Într-un test realizat în centrul tehnic al Vodafone viteza de descărcare a datelor a atins aproape 1 Gbps de pe un smartphone Huawei, potrivit ZF. Pe teren viteza experimentată de clienţi va fi de aproximativ 450 – 500 Mbps la descărcarea de date iar intârzierea în transmisia datelor va fi la jumătate faţă de reţeaua 4G.

    Una dintre principalele temeri ale utilizatorului de rând se leagă de riscurile de securitate cibernetică. Temerea nu dispare în cazul reţelei 5G, dar directorul de tehnologie al Vodafone spune că operatorul investeşte constant în securitatea reţelei. „Reţeaua noastră actuală Supernet 5G este un upgrade al reţelei Supernet 4G şi beneficiază de acelaşi nivel de securitate. Supernet, ca şi concept, se bazează pe patru mari piloni, unul dintre aceştia fiind partea de securitate. Investim foarte mult în securitatea reţelei şi vom continua să o facem şi în viitor.” Device-urile actuale nu sunt compatibile cu 5G; prin urmare, pentru a beneficia de capabilităţile reţelei Supernet 5G, utilizatorii trebuie să achiziţioneze un smartphone 5G. „Ne aşteptăm ca aceste terminale să fie disponibile în magazine în această vară, de îndată ce producătorii de telefoane vor lansa comercial smartphone-urile 5G în România.”

    În ceea ce priveşte veniturile generate de implementarea 5G, Cătălin Buliga spune că este greu să faci, încă de la început, o estimare în această privinţă. „Pentru utilizatorii individuali, 5G va fi un serviciu de date mobile cu o calitate mult superioară tehnologiei 4G. Pentru companii şi industrii, monetizarea va veni probabil din acele scenarii de utilizare care vor aduce productivitate şi eficienţă sporită companiilor respective.”
    Sorin Grindeanu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, a declarat la începutul acestei luni că licitaţia pentru licenţele 5G va avea loc „undeva în toamnă”.

    El a mai spus că implementarea 5G, pe toate studiile făcute de piaţă, va duce la crearea a în jur de 250.000 de locuri de muncă. Vodafone România a înregistrat, în total, 9,9 milioane de clienţi la 31 decembrie 2018, indicator constant raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Din numărul total de clienţi, 9,2 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. În trimestrul încheiat la 31 demebrie 2018, veniturile din servicii au ajuns la 180,2 milioane de euro.

  • (P) WineMark – prima conferinţă internaţională din România, dedicată marketingului şi comunicării în industria vitivinicolă

    Este evenimentul în care puteţi învăţa de la oamenii cu experienţă tehnici inovatoare de marketing, PR şi vânzări aplicabile în industria vinului, unde puteţi cunoaşte sau interacţiona cu experţi locali şi internaţionali, dar şi reprezentanţi ai producătorilor şi cramelor din România şi Moldova. Informaţii şi bilete disponibile pe www.winemark.ro

    WineMark – prima conferinţă dedicată marketingului şi comunicării în industria vitivinicolă se va desfaşura la Teatrul Naţional din Bucureşti pe 10 iunie, între orele 9.00 şi 17.00

    În România există peste 200 de crame care produc vinuri apreciate in rândul consumatorilor, care sunt, însă, puţin vizibile sau deloc, pe piaţa internaţională. Valoarea totală a exporturilor în anul 2018 a fost de aproximativ 18 mil de litri, cu o valoare totală a exporturilor de puţin peste 30 mil de EUR, în ciuda faptului că suntem pe locul 5 în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu viţă de vie, cu o producţie de peste 500 milioane de litri anual. Valoarea importurilor este dublă, cu o valoare de peste 60 milioane de EUR pentru peste 300 milioane de litri.

    Reprezentanţii industriei de vin, ai domeniului HoReCa dar şi clienţii finali, consumatorii, sunt asteptaţi pe 10 iunie, la Teatrul Naţional din Bucureşti, la prima conferinţă internaţională de marketing şi vânzări pentru industria vinului, eveniment care doreşte să ajute jucătorii din piaţă să transforme vinul în brand şi astfel, să poziţioneze vinul românesc în alegerile de consum la nivel internaţional.

     

    Evenimentul se va bucura de prezenţa a 6 speakeri recunoscuţi în industria vinului la nivel internaţional, care vor împartăşi din experienţa lor celor prezenţi.

    Adam Teeter (fondator VinePair, Statele Unite), Steve Raye (Bevology, Statele Unite), sau Margaret Nolan şi Giles Darwin (Denomination, Marea Britanie/Australia) vor împărtăşi celor prezenţi experienţa lor în marketingul digital, strategiile de intrare pe piaţa din SUA, designul de etichete, implementarea celor mai bune practici în poziţionarea preţurilor pe diferite canale de vânzare, conturarea celor mai eficiente campanii de branding şi vânzări. Toate acestea vor face ca producătorii români de vin să îşi pună pe harta internaţională vinurile lor de calitate.

    “Am hotărât să organizam această conferinţă după 15 ani de expertiză în această industrie, deoarece considerăm că vinurile româneşti au deja un nivel de calitate ridicat, concurenţa este destul de mare dar e nevoie de această expertiză a specialiştilor astfel încât, să avem şi vinuri cu o prezentare mult mai bună pentru clientul final. Chiar dacă în ultima perioadă vinul este cerut din ce în ce mai mult pe mesele clienţilor din restaurante şi este o alegere şi pentru consumul acasă, în comparaţie cu consumul la nivel european şi internaţional suntem destul de departe”, a declarat Simona Mardale, partener WineMark.

    Pe lângă speakerii internaţionali, la eveniment îşi vor spune povestea şi reprezentanţi ai cramelor româneşti de prestigiu. Conferinţa va pune accent şi pe importanţa dezvoltării zonei de enoturism, o componentă importantă în vânzarea de vin, subliniind importanţa creşterii investiţiilor în această zonă.

    Evenimentul va oferi celor prezenţi toate informaţiile integrate despre industria de vin, astfel încât consumatorul să poată accesa uşor informaţia. Reprezentanţii companiilor din domeniul HoReCa, distribuitorii şi producătorii de vin vor afla de la cei mai buni specialişti care sunt cele mai noi tendinţe în branding, marketing şi comunicare.

    Aşteptăm cât mai mulţi participanţi care pot accesa www.winemark.ro pentru a achiziţiona bilete la prima conferinţă integrată dedicată industriei de vin.

    În incinta Teatrului Naţional, aceştia vor avea acces la zona de conferinţă, la zona dedicată degustarii vinurilor cramelor care sunt partenere şi în zona de socializare, pentru a schimba păreri şi opinii cu cei prezenţi.

  • Opinie – Bogdan Florea, fondator Connections România: “Cum creezi o cultură a inovaţiei în România”

    Forţând un pic nota, am putea spune că inovaţia este însăşi raţiunea de a exista în businessul zilelor noastre. Cultura inovaţiei se creează prin educaţie adecvată – cu accent pe cultură antreprenorială, aşadar, în şcoală. Aplecarea spre studiu, stimularea curiozităţii şi a explorării necunoscutului sunt elemente esenţiale pe care şcoala trebuie să le cultive pentru a construi generaţii de „inovatori”. Apoi, tot şcoala ar trebui să dezvolte gândirea critică şi abordările out-of-the-box, fără constrângeri, libere şi exploratorii. „Cultura greşelii” ar trebui să fie evitată până la extincţie, în anii mici de şcoală, pentru dezvoltarea copiilor şi ulterior a adulţilor implicaţi în societate, pentru libertatea de a aborda căi necunoscute în viaţă profesională. Chiar dacă România este un pool remarcabil de specialişti în IT, are un scor jos la nivelul de apetenţă pentru inovaţie, iar explicaţia rezidă în lipsa culturii inovaţiei în educaţia şcolară, universitară şi în familie.

    Apoi, establishmentul politic ar trebui să îşi asume  inovaţia ca proiect de ţară, în aşa fel încât să dezvolte ecosistemul stat-universităţi – companii private, ca un supraset al inovării, în care să încurajeze apariţia şi circulaţia ideilor noi. Huburile tehnologice sunt doar un prim pas. Este nevoie de susţinerea a ceea ce se numeşte knowledge sharing, adică împărtăşirea ideilor între indivizi şi entităţi. Protejarea proprietăţii intelectuale – nu doar prin cadrul legislativ, ci prin construirea unei culturi sociale la scară largă – este un alt pilon esenţial. De exemplu, lupta împotriva pirateriei intelectuale, a plagiatului universitar şi şcolar sunt alte elemente care, puse la fundamentul unei construcţii solide, pot genera o societate inovativă autosustenabilă.

    Statul trebuie să reformeze programa şcolară, universităţile de asemenea, iar companiile trebuie să adopte principiile şi cultura inovaţiei ca elemente necesare, nu doar să le privească ca pe un element de employer branding, prin care, aşa cum se întâmplă acum, doar creează o imagine de inovatori, în exterior şi către angajaţi. Ţările avansate din punct de vedere economic încurajează clusterele de inovaţie ca mijloace de creştere organică a economiei. Spre exemplu, Statele Unite (Silicon Valley), Regatul Unit, Franţa, Israel, India, China, Rusia – toate au aglomerări, localizate fizic, de start-up-uri în care sunt prezenţi toţi actorii – universităţi şi institute de cercetare, companii, fonduri de investiţii de tip venture capital şi stat – prin entităţi de tot felul – administraţii locale, ministere dedicate cercetării şi educaţiei. Rezultatul sunt companii de tip start-up care, folosind rezultatele cercetării, ating valori de piaţă colosale şi, pe de altă parte, influenţează în mod pozitiv şi decisiv viaţă unor mase mari de oameni. În ceea ce priveşte companiile inovatoare care au rămas în istorie, acestea sunt cele care schimbă viaţa oamenilor, într-un fel sau altul. Se numesc game changeri. În istorie, după părerea mea, se detaşează: General Electric – locomotiva electrică; Motorola – primul telefon comercial portabil; Sony – Walkman; Apple – smartphone; Amazon – e-commerce; Netflix – video streaming on demand.

    Inovaţia se poate manifesta în orice sector, dar, fără îndoială, IT&C este un motor al inovaţiei pentru simplul fapt că trăim în era digitalizării. Biotehnologia este poate domeniul cu cele mai mari perspective de dezvoltare inovativă în următorii zeci de ani. Aşa cum am mai amintit, inovaţia se poate manifesta în orice domeniu de activitate. Fără doar şi poate, inovaţia este strâns legată de viziune, iar aceasta din urmă derivă în mod natural din înţelegerea contextului actual. Orice companie ar trebui să poată să îşi definească locul în piaţa locală, regională şi globală, să îşi stabilească ţinte care pot fi atinse şi să îşi creioneze seturi de valori, dar şi o misiune concretă faţă de un grup, fie el mai restrâns sau mai larg.
    De asemenea, viziunea strategică a evoluţiei – care este o condiţie obligatorie a progresului unei companii – poate fi (sau nu) punctul de pornire către ceea ce înseamnă inovaţie. Pe scurt, poziţionare, viziune şi apoi inovaţie. Aceştia sunt paşii care, urmaţi sistematic, pot creşte apetitul pentru tot ceea ce înseamnă inovaţie în cadrul unei companii. România nu are dezvoltată o cultură a inovaţiei, nici în mediul de business, dar nici în cel universitar. Acest lucru reprezintă efectul educaţiei şi al şcolii, al modului în care sunt concepute programele educaţionale şcolare şi în care sunt stimulate competenţele generaţiei tinere.

    Cu câteva excepţii notabile – Bitdefender, UiPath, Gecad şi alţi câţiva, foarte puţini – în România, ultimii 20 de ani în tehnologia informaţiei nu au adus exemple remarcabile de inovaţie încununată de succes comercial sau ştiinţific. Antreprenoriatul este mai aplecat către inovaţie prin însăşi natura sa, aceea de a pune la îndoială şi a găsi soluţii cu instrumente puţine sau rudimentare. Reprezentanţii marilor companii – evident, cu excepţia centrelor de excelenţă în cercetare – sunt orientaţi către administrare şi operare şi mai puţin către latura constructivă pe care o aduce inovaţia.

    Connections este o companie de digital transformation din România, cu birouri în Bulgaria, Serbia şi planuri de extindere la nivel global. Compania este specializată în IT Outsourcing, Business Process Outsourcing şi Software Development. Clienţii Connections sunt companii globale şi companii medii româneşti din industrii precum Banking, FMCG, Oil & Gas, Telecom şi Retail. În iulie 2018 Connections a semnat un parteneriat cu UiPath. Connections are în România
    300 de angajaţi şi a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. 

  • Dacă vreţi să aveţi viaţă în business, evitaţi situaţiile de tip one man show – VIDEO

    În 26 mai 2019, la alegerile europarlamentare, PSD, cu Dragnea în frunte, a pierdut alegerile, luând numai 26% din voturi, cel mai prost rezultat din istoria partidului.
    Plus că, a doua zi după alegeri, Liviu Dragnea a luat 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, într-un caz de abuz de putere politică.
    Liviu Dragnea a fost un lider autoritar, care a pârjolit pământul în jurul lui, care a mazilit cei mai mulţi lideri din PSD care i se opuneau şi s-a înconjurat de locotenenţi servili, care îi spuneau ce voia să audă.
    Cum a ajuns aici, cum s-a prăbuşit în halul acesta, cum de a pierdut totul în numai doi ani?
    La conferinţa Coface „Risc de ţară 2019”, Eugen Anicescu, şeful Coface pe România, spunea că durata de activitate a companiilor care activează în România este de 10 ani, ca medie. În Ungaria durata medie de activitate este de 14 ani, în Cehia este de 15 ani, iar în Polonia de 19 ani.
    Companiile româneşti, în special cele antreprenoriale, au o durată mică de activitate pentru că sunt slab capitalizate, sunt mici, ponderea datoriilor pe termen scurt este prea mare (de la 58% în 2007 la 79% în 2017), iar durata de încasare a creanţelor la 120 de zile în 2017 faţă de 60 de zile în 2007 pune o presiune mult prea mare pe cash-flow.
    Ca să ai longevitate în business trebuie să te ţii de un plan şi să respecţi o anumită disciplină.
    Eugen Anicescu spune, plastic, că un antreprenor român trebuie să aibă moderaţie în alimentaţie, adică să nu risipească resursele financiare, să nu-şi decapitalizeze firma prin plata dividendelor, să reinvestească profitul pentru finanţarea capitalului de lucru şi a investiţiilor, să nu facă investiţii în afara activităţii de bază a companiei.
    Ironic, toate aceste măsuri disciplinare sunt încălcate de antreprenori.
    Eugen Anicescu spune că antreprenorii trebuie să fie atenţi şi la prieteni şi comunitate, adică să aibă o echipă de management cât mai bună din punct de vedere profesional şi un management financiar de top pentru a nu scăpa fluxurile financiare de sub control. De asemenea, antreprenorul, patronul, managerul trebuie să evite situaţiile de tip one man show.
    Este tocmai ce nu a făcut Dragnea în PSD şi în politică, iar poporul l-a sancţionat din timp la vot: decizia judecătorească pentru cei 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare a fost doar o formalitate.
    Când porneşte o firmă, un antreprenor nu are cum să nu fie  one man show. Înaintarea firmei pe piaţă ţine de energia şi determinarea proprietarului. La început nu sunt bani, iar proprietarii nici nu vor să pună bani prea mult, pornind de la ideea că băncile trebuie să le finanţeze obligatoriu proiectele. Dacă banca nu-i finanţează, o firmă poate să trăiască din creditele furnizor, dar aceasta nu este o soluţie. Pe termen lung, poate să treacă de unu sau mai mulţi ani.
    În prezentarea făcută la conferinţa „Risc de ţară 2019”, Eugen Anicescu a pus pe ecran mai multe slide-uri, unul dintre ele fiind: Câte companii româneşti reuşesc?
    În perioada 2005-2011, adică 7 ani, s-au înfiinţat în România 1 milion de companii.
    Dintre acestea, 400.000 de firme sunt încă în activitate la finalul lui 2018.
    Doar 2%, adică 7.624 de companii, au înregistrat venituri mai mari de 1 milion de euro după 5 ani de la înfiinţare.
    Din acestea, doar 15%, adică 1.228 de companii, au o situaţie financiară solidă. Doar 40%, adică 476 de firme, au capital românesc.
    Ca o concluzie generală, rata de succes a unui business în România este de 0,0476%.
    Ca să treci dincolo de 1 milion de euro trebuie să ai multă perseverenţă, să ai noroc să fii în business atunci când piaţa creşte şi să respecţi câteva reguli care ar permite firmei să fie sănătoasă.
    Eugen Anicescu a inclus aici şi evitarea situaţiilor de tip one man show, în care patronul, proprietarul, antreprenorul face tot, dar în acelaşi timp pârjoleşte totul în jur.
    Când ai un business de 50.000 de euro pe an sau chiar de 100.000 de euro pe an, îţi poţi permite să fii one man show.
    Dar când businessul depăşeşte 1 milion de euro, cel mai mult contează echipa din spate, care îţi poate oferi liniştea de a creşte businessul.
    Sunt foarte mulţi cei care, odată ce administrează 1 milion de euro, vor să devină şi mai puternici, vor să conducă tot, vor să aibă control peste tot (nu că ar fi ceva rău), dar uman nu poţi face acest lucru.
    Din acest motiv, de la un punct încolo toată lumea devine duşman, iar asocierile, care ar putea atrage capital proaspăt în companie, sunt sortite eşecului.
    Acesta este unul dintre motivele pentru care firmele antreprenoriale româneşti nu au ajuns campioane naţionale şi nici nu au trecut graniţa.
    Antrepreneorilor români le-a plăcut să fie one man show, sunt one man show, iar rezultatul în business se vede: rata medie de activitate este de numai 10 ani, iar rata de succes este de 0,0476%.
    Ca să nu ajungeţi să aveţi soarta lui Dragnea, respectaţi regulile sănătoase ale businessului.

  • Apune era diesel, semnele sunt clare şi pe piaţa auto din România

    Motorizările diesel au scăzut cu 25% în primele patru luni ale anului 2019, la 13.000 de maşini

    În aprilie, pentru prima dată, ponderea vânzărilor de maşini diesel a scăzut sub 20%.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 iunie 2019

    COVER STORY: „Start-up-ul nu este antreprenoriat”
     
     
    IDEI DE AFACERI: Agricultură cu lupa
     
     
    TURISM: Vacanţă în stil rural în Republica Moldova
     
     
    TEHNOLOGIE: Optică augmentată
     
     
    SPECIAL: Cum se infiltrează cleptocraţia rusească în America

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.