BusinessMagazin

Blog

  • Frumoasa si fermierul

    „Medeea Marinescu e divina“ sau „Romania e o tara despre care e nevoie sa se povesteasca“, sunt numai doua dintre reactiile aparute in presa franceza dupa lansarea unui film inedit, regizat de debutanta Isabelle Mergault.

     

    Aproape deloc cunoscut in Romania, filmul „Je vous trouve trcs beau“ („Va gasesc fermecator“) a facut furori in Hexagon. Mai bine promovat decat „Casino Royale“, de exemplu, al carui atu erau numele mari pe generic, printre care si cel al lui Catherine Deneuve, filmul lui Isabelle Mergault a avut in doar trei luni patru milioane de spectatori. Pentru comparatie, cel mai de succes film de pe marile ecrane franceze in acest moment este „Diavolul se imbraca de la Prada“, cu doua milioane de bilete vandute in doua luni de la premiera. Ce i-a facut pe francezi sa dea navala in cinematografe? O poveste de dragoste intre doi oameni care aparent n-au nimic in comun. Si ce e special in asta? Pai este, pentru ca unul dintre personaje este roman, iar interpreta lui este Medeea Marinescu.

     

    Aymé (Michel Blanc, „Embrassez qui vous voudrez“) este un fermier a carui sotie moare in urma unui accident casnic. Barbatul intre doua varste nu este doborat de durere, ci mai degraba de oboseala si in curand isi da seama ca ferma lui nu va rezista fara o femeie cu picioarele bine infipte in pamant, in stare sa duca la bun sfarsit muncile grele.

     

    Dar Aymé nu-si cauta o noua sotie in modul traditional, ci angajeaza o agentie matrimoniala, care il trimite in Romania. „Fetele de acolo ar face orice ca sa scape de viata grea“, ii spune directoarea agentiei (Eva Darlan), „incurajator“, lui Aymé (aici spectatorii romani isi vor exprima, desigur, dezaprobarea). Ajuns in Romania, Aymé o intalneste pe Elena (Medeea Marinescu), o tanara frumoasa si desteapta, pe care o ia cu el in Franta. Dar, desigur, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea de la ferma, asa ca filmul se umple cu o multime de momente amuzante provocate de diferentele culturale dintre Elena, Aymé si vecinii lor.

     

    Ideea filmului i-a venit regizoarei Isabelle Mergault in timp ce se uita la un reportaj de televiziune. Concluzia acestuia era ca exista o multime de barbati singuri in comunitatile rurale ale Frantei, iar acestia ar fi in stare de orice pentru a face dragostea sa le iasa in cale. De aici si pana la un scenariu de film n-a mai trecut mult, chiar daca, pentru aceasta romanta dulce-amara, Mergault a lasat deoparte stilul acid folosit in satirele sale de televiziune.

     

    Cel mai greu a fost s-o gaseasca pe Elena, pentru care regizoarea a mers in mai multe tari din Europa de Est. La Medeea Marinescu, Isabelle Mergault a apreciat faptul ca, desi nu avea cunostinte temeinice de limba franceza, a reusit sa dea rolului un aer natural foarte convingator. „A fost emotionanta, amuzanta, asa ca rolul fetei din estul Europei a devenit cel al Elenei, romanca“, a dezvaluit regizoarea. Filme despre nevoia romanului de a pleca in lumea mare s-au mai facut – „Asfalt Tango“ sau „Italiencele“ sunt cele mai cunoscute exemple. Numai ca „Va gasesc fermecator“ este privit aproape exclusiv prin ochii francezilor, iar privirea lor nu este dura, nici rautacioasa, ci aproape tandra si extrem de sensibila. La prima vedere, filmul pare acuzator la adresa Romaniei, dar nu este nici pe departe asa. Mai degraba francezii au de suferit din cauza filmului lui Isabelle Mergault, care-si incearca vocea critica mai ales pe vecinii lui Aymé, o familie de taranoi barfitori si bagaciosi, cu o teribila pofta de a fi protagonisti ai unor situatii amuzante.

     

    Prin urmare, „Va gasesc fermecator“ este un bun pasaport pentru Romania. Scenele filmate la Bucuresti evita decorurile dezolante care sunt la ordinea zilei in filmele romanesti. Dar regizoarea se concentreaza mai mult pe relatia dintre Elena si Aymé, fara a face mare caz de originea romancei. Mai ales ca, odata ajunsa in Franta, Elena isi pierde incetul cu incetul statutul de est-europeana, pentru a deveni o Ea, iar Aymé un El. Filmul devine, prin urmare, o cautare a dragostei intre doi oameni care nu au nimic in comun, dar care ajung sa vorbeasca aceeasi limba – la propriu si la figurat.

     

    JE VOUS TROUVE TRES BEAU/VA GASESC FERMECATOR

    R: ISABELLE MERGAULT CU: MEDEEA MARINESCU, MICHEL BLANC, EVA DARLAN, WLADIMIR YORDANOFF, BENOIT TURJMAN; DIN 8 DECEMBRIE

  • Dobanzile scad, de fapt cresc

    Cu un ochi la BNR, cu altul la deciziile Rezervei Federale si ale Bancii Centrale Europene, cu mai putini bani in vistierii, dar si cu surse de finantare mai ieftine, bancherii romani trebuie sa ia o decizie – daca umbla sau nu la politica de dobanzi in lunile urmatoare.

     

    Interesant“, este cuvantul cu care economistul-sef de la ING Bank, Florin Citu, crede ca se poate caracteriza cel mai bine anul urmator atunci cand vine vorba despre dobanzi. Interesant este, de fapt, tot contextul in care bancherii din Romania trebuie sa-si defineasca acum politica de dobanzi, pentru ca resorturile tabloului general trag in directii total diferite. Iar pretul imprumuturilor va depinde in urmatoarele luni de greutatea pe care fiecare bancher va crede de cuviinta s-o dea elementelor ce justifica acum o majorare sau o reducere de dobanda.

     

    Argumente sunt, de fapt, pentru orice directie de evolutie a dobanzilor. Luna urmatoare ar putea aduce din partea Bancii Centrale Europene (BCE) o noua majorare a dobanzii de politica monetara, situata acum la 3,25%. Miscarea, cea de-a sasea doar in acest an, nu ar avea cum sa nu se rasfranga si pe piata romaneasca in costul finantarilor in euro. Peste Ocean, banca centrala a Statelor Unite da semne ca, cel putin pentru moment, nu va mai umbla la dobanda – este de parere Florin Citu -, in conditiile in care aceasta este deja la un maxim istoric de 5,25%. Asadar, pentru cei ce au un credit in dolari (din ce in ce mai putini insa in Romania), nicio schimbare previzibila. Dar peste inca un ocean, si Banca Japoniei a dat de inteles ca ar putea ridica rata dobanzii, in premiera dupa ani buni – lucru pe care l-ar putea resimti si romanii ce au prins gustul creditelor „exotice“ in yeni.

     

    Pe strada Lipscani, la sediul bancii centrale, e (inca) liniste: dobanda de politica monetara a ramas neschimbata si in noiembrie, la 8,75%. Nici in privinta rezervelor minime obligatorii, oful cel mare al bancherilor, nu au venit vesti noi. Pentru moment, bancile raman cu obligatia de a pastra in seiful BNR, fara a castiga nimic de pe urma acestor bani, 40% din toate fondurile atrase in valuta si 20% din cele in lei.

     

    Pe de alta parte, BNR pare a fi repurtat (cel putin pentru moment) o izbanda in lupta cu inflatia, care promite sa stea la finele anului sub 5 procente (fata de peste sapte anul trecut) – iar scaderea ei ar trebui, cel putin teoretic, sa duca la o ieftinire a creditelor. Cel putin asa spune logica – aceeasi logica in care bancherii au invocat, ani de-a randul, inflatia ca unul dintre principalele motive de a tine dobanzile sus.

     

    Decizia BNR de a renunta de la anul la limita de 300% din fondurile proprii ale bancilor pentru volumul de credite in valuta acordate de acestea ar putea reaprinde competitia creditelor in moneda straina. Altfel spus, batalia procentelor (tot mai mici si mai promotionale) ar putea reaparea, cel putin in materie de credite in valuta. Concurenta unor banci straine, ce nu au sediu in Romania si care, teoretic, de la anul vor putea da credite in valuta mai ieftine direct din tara de origine va pune pe jar, la randul ei, bancile locale. Asadar, alte motive pentru care dobanzile ar putea-o lua-o in jos. Cu atat mai mult cu cat imbunatatirea ratingului de tara pentru Romania aduce si ieftinirea resurselor in valuta atrase de banci din strainatate.

     

    Asa se prezinta tabloul general pe baza caruia se iau acum deciziile la varful bancilor. Se scumpesc sau nu creditele? Sau poate, dimpotriva, anul nou vine cu surprize placute?

     

    La credite, „dobanzile vor fi relativ constante sau putin in scadere“, este de parere economistul-sef de la ABN Amro, Radu Craciun. „Putin“ pare a fi, de fapt, cuvantul-cheie, pentru ca in opinia sa – impartasita si de alti analisti – daca va exista o scadere a costului la credite (la cele in lei, cel mai probabil), aceasta va fi de „jumatate sau poate un punct procentual fata de dobanzile din 2006“. Pe de alta parte, este convins Radu Craciun, bancile vor face tot ce vor putea pentru a nu creste dobanzile la creditele in lei, chiar daca dinspre partea bancii centrale ar veni vesti de majorare a dobanzii de referinta. „Concurenta e mare si, de aceea, multe banci vor alege mai degraba sa-si diminueze marjele decat  sa creasca dobanzile.“ Nici la creditele in valuta – in euro, in special – economistul de la ABN Amro nu vede posibila o crestere a dobanzilor, nici chiar daca BCE ar decide o majorare a dobanzii de politica monetara. La valuta, marjele de castig ale bancilor raman  „consistente“ si deci bancherii mai au loc de miscare, fara a transmite clientilor o astfel de majorare.

    Ca nu vede nici un motiv pentru „a-si pedepsi clientii“ in eventualitatea in care BCE ar creste dobanda, sustine si directorul general al Bancii Transilvania, Robert Rekkers. Pe de alta parte, pentru ca la banca pe care o conduce mai bine de 60% din creditele acordate sunt in lei, Rekkers subliniaza ca nu a avut niciodata probleme din cauza restrictiei BNR in privinta creditarii in valuta. „Am avut tot timpul posibilitatea sa dam imprumuturi in valuta“, spune el, motiv pentru care nu vede motive de a se lansa acum intr-o cursa a (eventualelor) oferte promotionale. Si cum nici dinspre partea BNR Rekkers nu vede modificari ale dobanzii de referinta, „cel putin pe urmatoarele trei luni, la Banca Transilvania nu va exista vreo schimbare in politica de creditare“.

     

    Experienta din trecut arata totusi ca orice majorare a dobanzilor la nivel international – fie ca este vorba despre euro sau dolar – ajunge sa se simta si in buzunarul clientilor romani, in rate mai mari de plata la banca. Iar numarul celor care sunt afectati de astfel de miscari nu e mic, in conditiile in care in totalul creditelor acordate de banci, circa 47% sunt in moneda straina.

     

    „Dobanzile in euro in Romania urmeaza tendinta data de BCE, deci in mod cert vor fi ajustate“, este de parere Bogdan Gherghe, Head of Asset-Liability Management la HVB Tiriac Bank. In opinia sa, ridicarea restrictiilor BNR privind creditarea in valuta nu afecteaza dobanzile, fiind vorba doar de o limitare a expunerii, fara implicatii asupra costului de refinantare. HVB Tiriac Bank a fost una dintre bancile ce a gasit cale de scapare in fata restrictiei BNR, transferand masiv din portofoliul de credite catre banca mama, Bank Austria Creditanstalt. Miscarea a costat banca in privinta cotei de piata – in conditiile in care, la noua luni, activele totale ale bancii erau mai mici cu circa 3% decat in septembrie 2005.

     

    In opinia lui Bogdan Gherghe, numai modificarea rezervei minime obligatorii poate afecta in sens pozitiv sau negativ dobanda la creditele in valuta. Si in privinta celor in lei, greutate au tot miscarile bancii centrale, dat fiind ca impactul inflatiei asupra dobanzii creditelor in moneda nationala „este insignifiant in comparatie cu dobanda de interventie a BNR“. O banca nu se uita la inflatie cand isi stabileste dobanda la credite, sustine reprezentantul HVB Tiriac Bank, ci la celelalte oportunitati de investitii – in cazul Romaniei, numai depozitele la BNR.

     

    La inflatie se uita insa foarte atent banca centrala atunci cand stabileste politica monetara. Iar pe fondul presiunilor inflationiste care se intrevad pentru anul urmator, scaderi prea mari de dobanzi nu sunt de asteptat curand. In cadrul unui seminar organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar, toti bancherii prezenti au fost de opinia ca dobanda va fi mentinuta in cursul anului viitor la un nivel apropiat de cel actual, undeva intre 8% si 8,75%.

     

    Totusi, odata cu scaderea inflatiei, „ne asteptam ca BNR sa relaxeze politica monetara, posibil in a doua jumatate a anului viitor“, spune Ionut Dumitru, seful cercetarii de la Raiffeisen Bank. In opinia sa, instrumentele la care autoritatea monetara va recurge ar putea fi cele administrative, respectiv o reducere a rezervei minime obligatorii la valuta, posibil si la lei. Pe de alta parte, Dumitru nu se asteapta in cursul anului viitor la scaderi ale dobanzii de politica monetara. In aceste conditii, nici costul creditelor in lei nu ar avea prea multe motive sa scada.

     

    Pe de alta parte, si analistul bancii austriece anticipeaza o scumpire a valutelor. Cresterea dobanzii de catre BCE „va influenta cu siguranta“ costul creditului in euro din Romania, spune Dumitru. De ieftiniri nici vorba, mai ales ca in opinia sa, eliminarea restrictiei de 300% din fondurile proprii pentru creditele in valuta nu va determina un boom al creditarii in moneda straina, „dupa cum introducerea sa nu a reprezentat o incetare“. Bancile au gasit solutii (fie prin marirea capitalurilor, fie prin transferarea portofoliilor de credite in strainatate) pentru a credita in valuta in continuare, chiar cu aceasta restrictie.

     

    Cercetarile bancherilor de la Unicredit Romania spun ca in 2007 dobanzile la creditele in valuta ar putea creste undeva la o medie de 8%, de la 7,9% anul acesta si 7,6% in 2005, in concordanta cu miscarile de pe plan international. Eliminarea restrictiilor BNR nu va avea, nici in viziunea lor, un impact major asupra evolutiei ratei dobanzii. In privinta imprumuturilor in lei si a corelarii costului acestora cu o inflatie in scadere (cel putin pentru moment), Rozalia Pal, senior economist al bancii, spune ca „in principiu dezinflatia reprezinta o preconditie pentru alinierea nivelului dobanzii“. Cu toate acestea, avand in vedere conditiile monetare inca restrictive de pe piata, ea adauga ca nu se asteapta ca nivelul dobanzilor sa fie influentat in mod semnificativ de perspectivele mai bune ale inflatiei pentru sfarsitul lui 2006.

     

    Inflatia nu mai pare a fi, asadar, un determinant in stabilirea pretului banilor, ci mai degraba concurenta. De fapt, majoritatea scaderilor inregistrate in nivelul dobânzilor pentru creditele in lei au venit dintr-o competitie tot mai puternica a bancilor pe acest segment de piata, tocmai in urma restrictiilor BNR pentru cele in valuta. Concurenta care s-ar putea intensifica si mai mult de la anul, odata cu aderarea Romaniei, chiar si pe segmentul de creditare in valuta. Dupa acest moment, banci straine fara sediu in Romania vor putea acorda credite in valuta mai ieftine direct din tara de origine, nefiind supuse restrictiilor bancii centrale romanesti.

     

    O astfel de concurenta ar putea sa puna presiune asupra bancherilor romani, determinandu-i sa mai taie un procent-doua din marja. Teoretic cel putin, pentru ca in practica „ne asteptam doar la presiuni minore din partea unor jucatori noi pe piata bancara romaneasca“, crede Rozalia Pal de la UniCredit Romania. Deja 88% din activele nete ale bancilor romanesti (in martie 2006, incluzand BCR) sunt detinute de banci cu actionariat strain. Consolidari mai pot aparea, dar mai ales prin fuziuni internationale – in tarile Europei Occidentale, adauga Pal.

     

    Pe de alta parte insa, mai ales pe segmentul corporatiilor si pe cel al finantarilor pentru autoritatile locale, concurenta bancilor straine „va fi foarte puternica pe creditarea in valuta“, anticipeaza Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank. Motivul e simplu: bancile din afara sistemului romanesc nu sunt obligate sa constituie rezerve la BNR, iar pe pietele de origine nivelul acestora este mult mai mic. Pentru a da doar un exemplu, in Cehia rezervele minime sunt stabilite la 2% din depozitele clientilor si sunt purtatoare de dobanda – dar lucrurile nu difera prea mult nici in alte tari. Implicit, si costul creditului scade. Dar „in niciun caz nu poti sa scazi dobanda la credit si sa intri sub costuri doar ca sa te aliniezi preturilor unei banci din afara“, dupa cum spune Bogdan Gherghe de la HVB Tiriac Bank. In opinia lui, bancile locale ar putea doar sa actioneze ca agenti de vanzari ai bancii-mama pentru a putea face fata concurentei preturilor.

     

    Asadar, daca Anul Nou va aduce surprize pentru romanii ce intra in banca sa-si ia un credit, acestea vor fi destul de probabil din cele nedorite. Florian Libocor, economist la BRD, sustine ca pe partea de dobanzi la lei „sunt de asteptat doar miscari marginale“ in urmatoarele trei-patru luni, in timp ce „prospectiile privind dobanzile la euro indica mentinerea unei tendinte de crestere graduala“. Altfel spus, cu sau fara promotii de Sarbatori, de platit tot vom plati mai mult.

  • De pus in balanta

    Exista cateva elemente care pot inclina balanta spre o evolutie in sus sau in jos a dobanzilor pe care bancherii le cer pentru imprumuturi.

     

    REZERVELE MINIME OBLIGATORII: Cotele de 40% din valuta atrasa si 20% din resursele in lei pe care bancile trebuie sa le pastreze la BNR induc un cost in plus.


    DOBANDA     DE     POLITICA MONETARA: Batuta in cuie la 8,75% din iunie, nici nu va scadea prea curand, cred bancherii, din cauza presiunilor inflationiste care se intrevad in 2007.


    DOBANDA LA EURO: O majorare a dobanzii de politica monetara a Bancii Centrale Europene (3,25% in prezent), anticipata de analistii internationali pentru decembrie, se va transmite si in costul creditelor in euro din Romania.


    INFLATIA: Una dintre conditiile pe care bancherii le-au invocat ani la randul pentru ca dobanzile sa scada a fost reducerea inflatiei. In octombrie, rata anuala a inflatiei a coborat la 4,8%, plasandu-se in interiorul intervalului de  plus/minus un punct fata de tinta de 5% stabilita pentru acest an.


    RATINGUL     DE TARA: Imbunatatirea ratingului de tara inseamna pentru bancheri acces la conditii de finantare mai bune pe pietele financiare internationale.


    COMPETITIA: In mare parte, scaderea dobanzilor la creditele in lei a venit ca urmare a competitiei tot mai puternice dintre banci, impulsionata si de restrictiile introduse de BNR pentru imprumuturile in valuta.


    BANCILE STRAINE: Este de asteptat ca dupa 2007 bancherii romani sa se confrunte si cu concurenta unor banci straine, fara sediu local (si implicit fara nicio obligatie de a se conforma reglementarilor BNR), in special in sectorul clientilor corporatisti si al finantarilor municipale.

  • Chirias sau proprietar?

    Mai hotarati ca niciodata, comerciantii infig cate un stegulet in fiecare ungher al hartii. Pentru unii, extinderea inseamna magazine deschise in spatii proprii, altii prefera sa inchirieze spatiile, ca sa mai taie din costuri. Care-i cea mai buna varianta?

     

    Ghiseele bancilor au avut in fata, in ultimii ani, siruri lungi de clienti veniti sa ia credite. Piata imobiliara a explodat, la randul ei, parand ca pentru cresterea de preturi la apartamente niciun record nu-i prea mare ca sa fie doborat. Motivul tine de ascutitul simt al proprietatii la romani – mai toti vad postura de chirias drept meschina si cauta solutii pentru a deveni proprietari macar pe o palma de garsoniera.

     

    Asa ca n-a mirat pe nimeni ca retelele comerciale internationale ce au intrat in Romania si magazinele pe care le-au deschis au fost cladite pe cheltuiala lor. Primii pasi au fost facuti de reteaua cash & carry Metro (primul lant comercial international, venit pe piata in anul 1996), urmata de concurenta directa – Selgros, dar si de hipermarketurile franceze Carrefour. Toti au mizat doar pe propriile eforturi atunci cand si-au deschis magazine aici.

     

    In ultimul deceniu, peisajul comercial din Romania s-a schimbat radical, iar ritmul deschiderilor de magazine s-a accelerat exponential. Dovada este fie si numai ultima luna, in care s-au deschis mai multe magazine decat se deschideau intr-un an intreg pana prin 2000. Pe de o parte, pe piata romaneasca au pasit doua noi lanturi internationale, prin inaugurarea hipermarketului Auchan si a magazinului de bricolaj bauMax. Pe de alta parte, cei deja prezenti au continuat crosul deschiderilor – Plus, Kaufland, Carrefour sau Selgros sunt doar cateva exemple.

     

    Insa in afara de viteza mai mare cu care se deschid magazinele s-a mai schimbat ceva: companiile mizeaza si pe extinderi in spatii inchiriate.

     

    Un exemplu este chiar primul hipermarket Auchan, deschis in cartierul Titan din Bucuresti, in urma unei investitii totale de 40 de milioane de euro. Auchan nu este insa proprietarul spatiului in care si-a inaugurat magazinul. Proiectul imobiliar a fost dezvoltat de compania Interalfa, parte a grupului Avrig 35 (responsabila si pentru imobilul de birouri Charles de Gaulle Plaza).

     

    Cat priveste cresterea numarului de magazine din portofoliul Auchan, inaugurarile se anunta rapide, sustine Regis Mougel, directorul general al companiei. Sub sigla franceza va fi inaugurat in 2007, tot in calitate de chirias, inca un magazin in Berceni, parte a unui amplu proiect comercial ce va cuprinde un mall cu peste 260 de magazine si restaurante. Nici provincia nu este lasata in afara planurilor de extindere a retelei, care vizeaza sa deschida, tot in 2007, trei hipermarketuri la Cluj-Napoca, Targu Mures si Pitesti. Francezii nou-intrati pe segmentul hipermarket vor concura aici cu alte doua retele franceze – Carrefour si Cora – si cu nemtii de la real, divizie care face parte din grupul Metro. real, intrat pe piata in cursul acestui an, a deschis deja patru magazine si pregateste inca patru pana la sfarsitul anului. Nici n-ar fi de mirare, in aceste conditii, ca numarul de magazine sa ajunga, in 2007, de patru ori mai mare decat in 2005, se arata intr-un studiu realizat de MEMRB.

     

    Or, un asemenea ritm de deschidere poate fi viabil mai ales prin sistemul de expansiune prin spatii inchiriate. Altminteri, banii scosi din buzunar de companie pot ajunge la sume de cateva ori mai mari. Avantajat este chiriasul, care trebuie sa-si bugeteze doar chiria, nu si costurile de constructie si intretinere a cladirilor.

     

    Cu toate acestea, argumente are si comerciantul-proprietar. bauMax, care si-a facut si el, de curand, intrarea pe piata romaneasca prefera spatiile proprii. Planurile pentru anul viitor vizeaza inca cinci inaugurari. Atat terenul, cat si cladirea primului magazin deschis la Brasov apartin familiei Essl, asemeni intregii firme bauMax Romania. Iar stilul de expansiune se incadreaza in stilul practicat de companie la nivel international. „Este de preferat ca terenul sa fie in proprietatea firmei“, spune Jörg Bierlein, directorul general al filialei romanesti. Cu toate acestea, nu este exclusa nici varianta chiriilor, pentru ca pe primul loc ca importanta sta „obtinerea celui mai bun teren“.

     

    Iar cresterea preturilor pentru spatii, dar si a numarului de magazine in Romania lasa comerciantilor mult mai putine optiuni decat in urma cu zece ani. Toate cele 23 de magazine ale retelei Metro Cash & Carry sunt in proprietatea companiei. Dar germanii au avut un mare avantaj: cel al primului venit. Si implicit al unor preturi mai mici. Exista, la acea vreme, oportunitatea de a cumpara terenuri la preturi mult mai mici decat acum. Metro si-a incheiat practic etapa de expansiune si se concentreaza acum pe consolidarea afacerii.

     

    Dar, in eventualitatea deschiderii unor noi magazine, nu este exclusa varianta inchirierii spatiilor, completeaza Nica. Politica grupului nici nu exclude o asemenea varianta, in nici una din cele 28 de tari in care este prezent. In Asia, spre exemplu, reteaua inchiriaza terenuri „in pozitiile adecvate“, conform Deliei Nica, Head of Corporate Communications la Metro Romania.

     

    Pana acum, asemenea Metro, si altii, ca Selgros si Carrefour, au preferat sa se extinda prin spatii proprii. Aceasta nu e, insa, o garantie ca vor continua pe aceeasi linie. Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour, sustine ca strategia de expansiune este „confidentiala“.

     

    Si Kaufland, care a inaugurat deja al 15-lea magazin pe piata romaneasca, la numai un an de la deschiderea celui dintai, marseaza pe extindere prin investitii proprii.

     

    Totusi, si reteaua de magazine de bricolaj Bricostore avea, la intrarea pe piata (2001), planuri similare: anunta ca se va extinde numai pe baza de spatii proprii, deoarece aceasta formula permite o mai mare mobilitate. Pentru ultimul magazin insa, deschis recent la Constanta, Bricostore plateste chirie. Cu siguranta, in schimbarea planurilor a jucat un rol important si concurenta care se anunta intensa pe segmentul de do-it-yourself (DIY – bricolaj – n.red.). In afara de concurenta locala (Dedeman Bacau, Ambient Sibiu sau Tiger Amira Oradea), apar tot mai multe nume internationale. In afara de noul intrat bauMax, la usa mai bate si Mr. Bricolage, a carui prima inaugurare este anuntata tot pentru acest an.

     

    Praktiker este in continuare liderul pietei de bricolaj, cu o retea de 12 magazine. De la primul pas, facut in toamna anului 2002, expansiunea nemtilor de la Praktiker s-a facut pe seama spatiilor inchiriate. Prioritatea este „pastrarea ritmului pe care ni l-am impus pentru deschiderea de noi magazine“, spune Guenter Vosskaemper, directorul general al Praktiker Romania. Principalul avantaj al formatului ales vine, pentru acestia, „din gradul mult mai mare de dinamism pe care ni-l asigura chiria“, adauga directorul companiei. Partenerii de proiect vin, in opinia oficialilor Praktiker, „cu forta financiara, cu expertiza si perspectiva din interior asupra pietei constructiilor“.

     

    Exista insa si retaileri care nu exclud din start nicio optiune. Cele patru hipermarketuri real au fost deschise in spatii inchiriate, „urmand ca pe viitor sa avem si magazine in spatii proprii“, spune John Rix, director general al real Romania. Reteaua de magazine Plus, parte a grupului Tengelmann, a ajuns sa numere, la un an de la abordarea pietei romanesti, nu mai putin de 28 de magazine. Plus a preferat un mix intre spatii proprii si chirii „in proportie de 60%, respectiv 40%“, conform Ioanei Marginean, directorul de marketing al Plus Romania. In Bucuresti, spre exemplu, doua dintre cele trei magazine sunt inchiriate. Strategia de expansiune vizeaza toate orasele cu peste 20.000 de locuitori, iar planul anuntat vizeaza o retea de 120 de magazine. Pana la finele lunii noiembrie, reteaua ar urma sa se completeze cu inca doua magazine – la Fagaras si Sfantu-Gheorghe. Cu toate ca o parte din magazinele Plus sunt inchiriate, iar celelalte sunt in proprietatea companiei, intre ele nu exista diferente, pentru ca spatiile sunt inchiriate de la investitori care construiesc magazinele respectand formatul si standardele Plus. Pana acum, singura exceptie de la regula, in sensul ca „magazinul nu este «freestander» (independent de un complex comercial – n.red.) este cea de la Cluj-Napoca“, explica Marginean, „unde suntem prezenti in cadrul Sigma Shopping Center“.

     

    Care este insa interesul investitorilor de a dezvolta un proiect pentru un lant de retail, in conditiile in care investitia poate varia de la cateva milioane de euro la cateva zeci de milioane? Razvan Petrovici, directorul grupului GFS, care opereaza acum Univers’all, a declarat ca ani in sir a asteptat parteneriate cu dezvoltatorii, pentru a se extinde mai rapid. Univers’all este cea mai mare retea de retail romaneasca, ce cuprinde un hipermarket alimentar in Bucuresti, sase supermarketuri in tot atatea orase din tara si cinci magazine de proximitate Uni’all in Constanta. Iar inchirierea va fi din ce in ce mai interesanta, pentru ca investitiile in dezvoltarea unui proiect propriu devin tot mai costisitoare din cauza cresterii preturilor terenurilor, a materialelor de constructii, dar si a fortei de munca. Si totusi, dezvoltarea unui proiect aduce castig proprietarului fie prin chirii, fie prin vanzarea constructiei inchiriate. In ultimii ani s-au inregistrat doar doua tranzactii care au vizat un magazin inchiriat, amandoua pentru Praktiker – unul din Brasov si unul in Bucuresti, in cadrul complexului comercial Militari.

     

    Fie ca vor continua sa se extinda prin spatii proprii sau vor prefera sa bugeteze cheltuielile cu chiriile, comerciantii dau zor sa coloreze harta. Macar si pentru ca acolo unde nu-si infig ei steagul o va face altcineva.

  • Mai bine proprietar

    Cea mai mare parte a comerciantilor de pe piata romaneasca au preferat, cel putin pana acum, sa fie proprietarii spatiilor unde functioneaza magazinele lor.

     

    Retea

    Anul intrarii pe piata

    Numar de magazine

    Spatii

    Metro

    1996

    23

    proprii

    Selgros

    2001

    14

    proprii

    Carrefour

    2001

    7

    proprii

    Auchan

    2006

    1

    inchiriat

    real

    2006

    4

    inchiriate

    Cora

    2003

    3

    proprii

    Plus

    2005

    28

    60% proprii; 40% inchiriate

    Kaufland

    2005

    15

    proprii

    Praktiker

    2002

    12

    inchiriate

    Bricostore

    2001

    7

    6 proprii; 1 inchiriat

    bauMax

    2006

    2

    1 propriu; 1 inchiriat

     

    Sursa: companiile

  • EVENIMENT: Roland Berger dixit

    Cat mai multe investitii straine, afaceri bazate pe outsourcing, mentinerea fiscalitatii reduse si a unor costuri scazute de productie – acestea sunt, in opinia consultantului Roland Berger, metodele prin care Romania isi poate asigura competitivitatea in circuitul economic global.

     

    Ce sanse are Romania sa reziste si sa se impuna in contextul unei economii mondiale dominate de cresterea Chinei si unde globalizarea a redefinit ideea de concurenta? Roland Berger considera Romania in plan regional prin prisma sanselor Europei Centrale si de Est de a-si pastra directii specifice de dezvoltare. Dupa el, „Europa Centrala si de Est este motorul de dezvoltare al Europei, iar Romania trebuie sa profite si sa devina un hub de afaceri pentru intreaga regiune“.

     

    Fondatorul companiei de consultanta care ii poarta numele, Roland Berger a venit la Bucuresti ca invitat la Gala ZF 2006, care i-a adunat laolalta pe unii din cei mai buni manageri din Romania: o parte dintre ei sa ridice premii, majoritatea sa il asculte pe neamtul considerat, la 70 de ani, un guru al consultantei de afaceri.

     

    Berger a vorbit in primul rand de piete precum serviciile financiare, telefonia mobila si tehnologia informatiei, care au inca destul loc sa se dezvolte in urmatorii ani in centrul si estul Europei (CEE). Datele Roland Berger arata ca, de exemplu, in UE15 („vechile“ state membre UE) exista o rata de penetrare a telefoniei mobile de 99% (in comparatie, in CEE este de 81%, iar in Romania de 62%) si ca 48% din populatie detine un computer personal (fata de 18% in CEE si 11% in Romania).

     

    Pentru ca Romania sa devina „un hub de afaceri pentru intreaga regiune“ central si est-europeana, conditia de baza ar fi sa-si internationalizeze business-urile: sa profite de piata regionala, ca punct de plecare, si sa profite de oportunitatile de outsourcing, atata vreme cat isi mentine avantajul de a avea costuri de productie mici. Conform studiilor companiei de consultanta Roland Berger, Romania este una din tarile cu cele mai mici costuri de productie din regiune – in special cu forta de munca – si, surprinzator, una din tarile cu birocratie redusa: in Romania ai nevoie de 11 zile pentru a porni o afacere (fata de 29 de zile in CEE si 20 in UE15) si sunt necesare cinci proceduri (alergat dupa documente) – fata de 7 in CEE si in UE15. Alaturi de internationalizarea afacerilor, cealalta strategie pe care ar trebui s-o urmeze Romania ar fi, dupa Berger, accentul pus pe inovatie si pe cercetare. „Romania este deschisa la inovatie si asta e o mare bila alba pentru cresterea tarii in viitor“, spune consultantul. Potrivit sondajului de opinie Innobarometer 2005 al Comisiei Europene, 60% dintre romani sunt deschisi si entuziasti cand vine vorba de inovatie, fata de 30% dintre polonezi sau 45% dintre austrieci.

     

    Cel mai concret sfat dat de Roland Berger Romaniei a fost insa cel referitor la investitii. Consultantul sustine ca ar trebui ca investitiile straine in Romania sa se dubleze in urmatorii ani. Berger a adus date care arata ca investitorii straini sunt atrasi de Romania (un studiu efectuat printre investitorii germani cu intrebarea „Ati investi din nou in aceasta tara?“ a aratat ca 84% ar mai investi inca o data in Romania, Bulgaria si Serbia, 66% in Polonia si 91% in Estonia) si ca tot ce trebuie facut este ca Romania „sa nu elimine factorii care atrag investitorii: cota unica si costurile mici de productie“. Ca Romania este atractiva pentru investitorii straini o arata clar cifrele. Din primele 11 companii din Romania dupa valoarea de piata, trei au actionariat austriac, trei apartin statului roman, doua companii sunt controlate de investitori francezi, doua de investitori germani si una este in proprietatea unor investitori privati autohtoni, dupa cum arata suplimentul anual „100 cele mai valoroase companii din Romania“, editat de Ziarul Financiar.

     

    Cele mai valoroase companii din Romania, din punctul de vedere al valorii de piata, au fost premiate saptamana trecuta in cadrul Galei ZF, dupa discursul lui Roland Berger. Este vorba despre Petrom, Banca Comerciala Romana, Orange Romania, Vodafone si BRD, precum si Banca Transilvania si RCS&RDS. Clasamentul realizat de Ziarul Financiar a avut la baza capitalizarea bursiera, la companiile listate, si datele financiare pe ultimii ani, nivelul datoriilor, cotele de piata si valoarea tranzactiilor care au avut loc in ultima perioada pe acelasi domeniu, in cazul celorlalte companii evaluate.

     

    Valoarea de piata totala a firmelor incluse in top se ridica la 75 de miliarde de euro, primele 14 clasate depasind fiecare nivelul de un miliard de euro. 

  • Roland Berger

    Nascut la Berlin in 1937 

    • Se lanseaza pe piata consultantei la varsta de 30 de ani, la München, singurul sau angajat de atunci fiind o secretara
    • Compania Roland Berger Strategy Consultants are la ora actuala 31 de birouri in 21 de tari din Asia si America si circa 1.700 de angajati
    • Afacerea functioneaza ca o companie independenta de consultanta, detinuta de peste 130 de parteneri
    • In 2005, veniturile companiei au fost de aproximativ 550 de milioane de euro.

  • Un zero in plus

    Achizitiile imobiliare intra intr-o noua era. De la sume de ordinul zecilor de milioane s-a ajuns in acest an la tranzactii de sute de milioane. Pe cand vom vorbi de miliarde?

     

    In vara lui 2005, peste 2.000 de cadre didactice si doctoranzi ai Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) si ai altor universitati clujene marsaluiau in Cluj impotriva ocuparii de catre compania Polus Transilvania a Statiei de Experimentare de la „Sapca verde“. Firma clujeana preluase cu mai multi ani in urma spatiul pentru a construi un complex comercial. Dupa mai multe dispute prin tribunale, in decembrie Polus, detinuta de Trigranit, unul dintre cei mai importanti dezvoltatori imobiliari din regiune, a fost de acord sa plateasca opt milioane de euro pentru a stinge conflictul cu USAMV. Doar un an mai tarziu, tot proiectul (care intre timp a atras pe lista chiriasilor nume precum Carrefour sau Zara) este evaluat la mai mult de 200 de milioane de euro.

     

    Fondul austriac Immofinanz (prin divizia est-europeana – Immoeast) a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ca va achizitiona centrul comercial Polus Center, aflat in constructie. Valoarea investitiei totale este de 210 milioane de euro, potrivit Immoeast. Tranzactia devine astfel, de departe, cea mai mare din istoria relativ scurta a achizitiilor de proiecte imobiliare din Romania.

     

    Insa banii nu vor intra de fapt in conturile Trigranit, fiind vorba de un contract de tip „forward purchase“. Altfel spus, proiectul va fi dezvoltat din fondurile austriecilor, care vor deveni treptat proprietarul proiectului, in functie de realizarea lucrarilor si ocuparea spatiilor. Acest tip de tranzactie nu este o premiera pe piata locala, ba chiar devine o moda, in conditiile in care nu sunt foarte multe proiecte disponibile la vanzare.

     

    Fondul austriac de investitii Europolis folosise aceeasi reteta in 2004, cand a achizitionat parcul industrial Cefin, iar la finalizarea constructiei in acest an a decis chiar suplimentarea investitiei.

     

    Situat langa unul dintre cele mai mari orase din tara, Polus Center va avea o suprafata totala de 100.000 mp. Trigranit, companie la care Immoeast detine de cateva luni 25% din capital, se va ocupa in continuare de dezvoltarea proiectului, a carui finalizare este prevazuta pentru sfarsitul anului viitor.

     

    Immofinanz este cel mai mare fond de investitii imobiliare din Austria si a fost cel mai agresiv cumparator de proiecte imobiliare pe piata romaneasca. In doar doi ani si jumatate, austriecii au investit mai bine de 200 de milioane de euro. Immofinanz a achizitionat sau finanteaza nu mai putin de 21 de proiecte imobiliare, de la cladiri de birouri pana la centre logistice sau ansambluri rezidentiale, care insumeaza mai mult de 765.000 de metri patrati.

     

    Anuntul austriecilor vine intr-o perioada foarte aglomerata din punct de vedere al investitiilor de anvergura, cea mai mare parte vizand proiecte de tip forward purchase. In urma cu cateva saptamani, fondul de investitii Sparkassen – controlat de Erste Bank – a anuntat ca va cumpara mall-ul Sun Plaza, dezvoltat de EMCT in sudul Bucurestiului – un proiect de 150 de milioane de euro. Si Immoeast intrase recent pe segmentul proiectelor comerciale, prin startul proiectului Trident Plaza din Constanta – o alta afacere de peste 100 de milioane de euro.

     

    Dupa experienta Cefin, Europolis vrea sa repete miscarea si in cazul spatiilor de birouri, preluand recent primele doua cladiri de birouri din proiectul Sema Parc. Europolis va plati peste 90 de milioane de euro pentru cele doua imobile ce vor fi  dezvoltate de compania romaneasca River Invest, controlata de omul de afaceri Ion Radulea.

     

    Piata imobiliara romaneasca intra astfel intr-o noua etapa, a sumelor de ordinul sutelor de milioane de euro. Primele achizitii ale unor proiecte imobiliare au avut loc in urma cu doar trei ani, la sume de opt ori mai mici decat valoarea tranzactiei Immoeast-Trigranit. In 2003, cele mai interesante imobile de birouri din Bucuresti de la acea data – Opera Center si Europe House – au fost cumparate de fondul de investitii CA Immo (tot din Austria) si, respectiv, Europolis pentru aproximativ 25 de milioane de euro fiecare.

     

    Din lipsa de produse pe care sa le cumpere si din dorinta de a investi cat mai multi bani, fondurile austriece si, mai nou, britanice si germane au inceput sa se implice in dezvoltare. In aceste conditii, piata imobiliara a crescut permanent. La fel, si complexitatea proiectelor. De la o simpla cladire s-a ajuns la complexuri multifunctionale, de zeci sau sute de mii de metri patrati. Preturile proiectelor au urcat la randul lor, odata cu suprafata tintelor achizitionate. In acelasi timp s-a redus dramatic randamentul investitiilor. Astfel, daca achizitia unor imobile precum Europe House aducea in 2003 un yield (randament anual) de peste 12%, Charles de Gaulle Plaza a fost preluata la jumatatea acestui an la un yield de doar 7%.

     

    Cum pe piata se pregatesc acum alte proiecte de sute de milioane, s-ar putea sa nu mai dureze mult pana va aparea un nou zero in coada sumelor platite pentru o achizitie.

  • BANCI: Profiturile anuntate de banci s-au mai subtiat

    Bancherii afiseaza, dupa primele noua luni, profituri intr-o crestere cu mult mai lenta decat cele cu care se mandreau in anii trecuti. Si nici prognozele pentru finele lui 2006 nu sunt cu mult mai roz.

     

    Ca fiecare client nou castigat costa – si in unele cazuri deloc putin – au constatat pe propria piele cei mai multi dintre bancherii romani atunci cand au tras linie si au inceput sa adune. Sa adune profiturile care, dupa trei trimestre de cresteri agresive ale punctelor de lucru si de „promotii“ la credite, s-au aratat sensibil mai subtiri decat cele cu care se laudau in urma cu un an sau doi. Cateva exemple, fie ca vin din partea „greilor“ din top zece sau a bancilor mai mici, confirma un trend generalizat la nivelul sistemului bancar.

     

    Al doilea jucator dupa active, BRD-Société Générale, spre exemplu, a anuntat saptamana trecuta un profit de 477 mil. lei (134,7 mil. euro) pentru primele trei trimestre. Rezultat care inseamna, pentru francezi, un profit cu 6,5% mai mare (in lei) fata de aceeasi perioada a anului precedent. Acelasi rezultat mai inseamna insa si o reducere a ritmului de crestere, in conditiile in care cu inca un an in urma, profitul crescuse cu aproape 54%. Chiar si asa, „in contextul unui ritm de dezvoltare foarte accelerat, banca si-a pastrat un nivel bun de rentabilitate“, sustine Patrick Gelin, presedintele-director general al BRD. De la inceputul anului, francezii au deschis peste 200 de noi sucursale, marcand recent inaugurarea celui de-al 550-lea punct de lucru. Cresterea retelei ar urma sa continue, fiind preconizata sa depaseasca 600 de unitati la inceputul lui 2007, dupa cum declara recent directorul pentru Europa al diviziei International Retail Banking din Société Générale, Jean-Didier Reigner.

     

    Povesti similare – in care expansiunea musca din castigul imediat – se regasesc si in curtea altor bancheri. Spre exemplu, clujenii de la Banca Transilvania au raportat, dupa primele noua luni, un profit net de 84,39 mil. lei (23,7 mil. euro), mai mare cu 15% (in lei) fata de aceeasi perioada din 2005. Dar toamna trecuta adusese si pentru ei o desaga mult mai plina: atunci, profitul marca o majorare anuala cu peste 72%. „Am decis sa sacrificam profitul pe termen scurt, pentru crestere“, explica pentru BUSINESS Magazin presedintele bancii, Robert Rekkers. Crestere care se traduce, in esenta, intr-o retea mai mare cu 120 de sucursale fata de inceputul anului, o majorare a creditelor cu aproape 50% si o expansiune puternica a activelor, ce a saltat Banca Transilvania direct pe locul cinci in topul bancar. „Un loc ce m-a surprins chiar si pe mine“, spune Rekkers, adaugand insa ca nu are intentia sa se opreasca, chiar daca asta poate insemna un profit mai mic.

     

    „Merita sa sacrificam putin din profit pentru a fi vizibili in fata concurentei“, sustine bancherul. Pentru finele lui 2006, Rekkers se fereste sa faca previziuni exacte privind profitul, dat fiind ca institutia este listata la Bursa de Valori. Tot el spune insa ca se asteapta ca ritmul de crestere sa ramana in jurul celui din primele trei trimestre. Ritm de crestere pe care-l anticipeaza si pentru intreg sistemul bancar – „cam 10-15 procente in plus la profituri“.

     

    Si la Bancpost, „sucursalele au costat destul de mult“, muscand din profit, dupa cum explica Mihai Bogza, presedintele consiliului de administratie. Pe lista motivelor pentru care „acum suntem putin sub asteptari la capitolul profit“, Bogza adauga si altele: ofertele promotionale, costurile de personal, dar si cele induse de restrictiile bancii centrale. La capitolul clienti, promotiile si-au aratat rezultatul: banca si-a atins deja obiectivul de a-si dubla anul acesta portofoliul de credite, potrivit lui Bogza. Dar totul vine cu un cost, iar la Bancpost acesta s-a tradus in diminuarea profitului, in trimestrul al treilea, cu mai bine de jumatate de milion de euro fata de trimestrul anterior. In opinia lui Bogza, intreg sistemul bancar a resimtit insa o diminuare a ritmurilor de crestere in materie de castiguri in acest an, in conditiile in care, spune el, „profitul din acest an (pe tot sistemul – n.red.) n-a crescut in termeni reali“. Or, anii trecuti, putini erau bancherii care nu aveau dublari sau triplari de castiguri de la an la an.

     

    Tot saptamana trecuta, HVB Tiriac Bank, plasata pe locul al patrulea in sistem, in functie de active, si-a facut publice rezultatele. Astfel, profitul net  s-a situat la 164 mil. lei (52,6 mil. euro). „Surata“ sa mai noua, Unicredit Romania, are si ea cu ce sa se laude: profitul net inregistrat la sfârsitul trimestrului trei a depasit 36 mil. lei (10,3 mil. euro), in crestere cu 123% fata de rezultatele din toamna anului trecut.

     

    Intr-o perpetua si (preconizat) apropiata privatizare, CEC iese din fagasul desenat de celelalte banci. Pierde cota de piata, dar castiga mai mult ca anul trecut. Profitul net obtinut in perioada ianuarie-septembrie a fost de 32,7 milioane de lei (9,3 milioane de euro). Ceea ce se traduce intr-o crestere de mai bine de 1.000% fata de cele doar trei milioane de lei (870.000 de euro) profit obtinut in aceeasi perioada a anului precedent.

     

    Mai jos in topul bancar, in randul bancilor cu mult mai putine procente de cota de piata, tendinta de diminuare a ritmului de crestere a profiturilor se pastreaza. Cauzele sunt, in mare parte, aceleasi: expansiunea retelelor de sucursale, chiriile mai mari pentru spatii, lupta acerba pentru fiecare client – tradusa in marje mai reduse, in costurile induse de restrictiile BNR sau, din ce in ce mai notabil, in costul fortei de munca.

     

    Spre exemplu, la ProCredit, primele noua luni au adus un profit net de trei ori mai mic, in conditiile in care anul trecut obtinuse 1,7 mil. euro. Si, dat fiind ca urmeaza o perioada in care banca vrea sa mai deschida alte sucursale, „pana la sfarsitul anului profitul va ramane la acest nivel“, dupa cum aprecia la anuntarea rezultatelor Michael Kowalski, directorul general al bancii.

     

    Una dintre ultimele banci ce mai au inca actionariat romanesc – tentanta pentru cine ar mai vrea sa faca pasul catre Romania, dar inca destul de mica prin prisma celor doar cateva procente de piata detinute -, Banca Carpatica a avut un profit net cu aproape 25% mai mare decat in septembrie 2005 – 16,1 mil. lei (4,6 mil. euro), estimarile pentru finele lui 2006 fiind de peste 26 mil. lei.

     

    La varful piramidei bancare, noii actionari ai BCR, austriecii de la Erste Bank  vad piata romaneasca cu mult optimism – in conditiile in care, in urma cu cateva zile, anuntau ca vizeaza o crestere anuala a profitului net cu 40% si un avans de 25-30% pe an pentru veniturile nete din dobanzi. Potrivit planului de dezvoltare prezentat de Erste celor cinci societati de investitii financiare (SIF), profitul net al BCR s-ar putea tripla in urmatorii trei ani fata de nivelul estimat pentru acest an, de 250 mil. euro. Banca nu si-a prezentat inca rezultatele pentru primele noua luni, acestea urmand sa fie facute publice spre finele lunii noiembrie, potrivit lui Danut Bunea, vicepresedintele BCR.

     

    Deocamdata insa, in primele opt luni, profitul net a fost de 177,8 milioane de euro, in conditiile in care in 2005 banca obtinuse in primele noua luni un profit net de 647 de milioane de lei (180 de milioane de euro). Referindu-se la planurile ambitioase pe care austriecii le anunta pentru BCR, Bunea spune ca nu are prea multe motive sa se indoiasca de realizarea lor, mai ales in conditiile in care economia in ansamblu are o evolutie asa de buna. „Intr-o economie in crestere puternica, unde activele bancare cresc si ele puternic, nu vad de ce ritmul de crestere a profiturilor n-ar creste si el“, spune Bunea, referindu-se, de aceasta data, la intreg sistemul bancar. In opinia sa, chiar daca subliniaza ca lipsa datelor nu-i permite inca un calcul foarte exact, „un ritm de crestere al profitabilitatii in jur de 15-20% pentru sistemul bancar nu are de ce sa nu fie posibil“.

  • Pentru comparatie

    Bancile au formulat de-a lungul anului diverse previziuni foarte prudente, chiar pesimiste asupra evolutiei profiturilor in sistem, anticipand o incetinire a ritmului de crestere al acestora fata de 2005. Tendinta este de asteptat sa se accentueze in 2007.

    • 472 MIL. EURO: profiturile nete obtinute de cele 40 de banci din Romania in primele noua luni din 2005, ceea ce a insemnat la acea data mai mult decat tot castigul din sectorul bancar in 2004
    • 10-20% Estimarile bancherilor privind ritmul de crestere al profitului in sistemul bancar pentru 2006. In primavara, ex-consilierul prezidential Theodor Stolojan acuza ca o crestere de peste 25% a profiturilor in 2005 ar fi fost excesiva, provenind din mentinerea artificiala a unui ecart prea mare intre dobanzile la credite si la depozite
    • 587 MIL. EURO: profitul total al sistemului bancar in 2005, in crestere cu circa 107 mil. euro fata de 2004
    • 60%: ponderea din profitul total al sistemului realizata in 2005 de BCR si BRD, primele doua banci de pe piata, cu cate 202 mil. euro, respectiv 154 mil. euro
    • 13%: Scaderea profitului total al sistemului bancar estimata de Ministerul Finantelor pentru 2007, la circa 651 mil. euro, fata de un profit estimat de 750 mil. euro in 2006