Din punctul lui de vedere, evolutia crizei a facut ca SUA sa se
afle acum intr-o stare mai buna decat Europa, iar periferia Europei
sa stea mai bine decat centrul. “Totusi, in Europa, Grecia si unele
tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia, iar aceste
doua tari au mai multe probleme decat Spania”, afirma economistul,
intr-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais.
Pentru SUA, Roubini considera ca presiunile asupra dolarului – pe
de o parte, din cauza deficitului fiscal in plina crestere, pe de
alta din cauza faptului ca pietele emergente, in frunte cu China,
cumpara bonuri de tezaur americane si impiedica astfel scaderea
dolarului – ar putea cauza “probleme serioase la scara mondiala”,
insa nu pe termen scurt. Singura amenintare pe termen scurt ar fi
ca economia, in lipsa unui al doilea pachet de stimulente din
partea administratiei Obama, sa recada in recesiune.
Pentru Europa, temerea lui e ca economia continentului sa nu ajunga
la un “deceniu pierdut” de tipul celui traversat de Japonia din
cauza deflatiei, sau la o sprala a crizei de genul celei din
Argentina lui 2001. “Cu un nivel al datoriilor atat de inalt, mai
ales in Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania, si cu masurile de
austeritate anuntate, deflatia este un risc serios. Tari ca Grecia
vor fi nevoite sa-si restructureze datoria, iar aceasta va genera o
noua criza fiscala: intrebarea nu e daca aceasta se va petrece, ci
cand”.
In context, Nouriel Roubini considera ca Banca Centrala Europeana
da dovada de “incapatanare” atunci cand continua sa vada “fantome
ale inflatiei”, iar aceasta incapatanare e dezastruoasa, mai ales
pentru tarile de la periferia Europei. De frica inflatiei, BCE n-ar
mai vrea sa cumpere obligatiuni ale tarilor din zona euro, ceea ce
va sfarsi prin a impinge euro la 1,60 dolari si va sili si o alta
tara in afara de Grecia – poate Portugalia sau Irlanda – sa ceara
ajutor de la UE. Economistul acuza si Germania ca are “mania
austeritatii fiscale” si ca dicteaza Europei aceeasi cale, ceea ce
este o “eroare grava”.
Riscul principal, conchide economistul american, este recaderea in
recesiune sau intr-o stagnare indelungata, combinata cu deflatie.
“In conditiile unei indatorari atat de ridicate, o astfel de
situatie va presupune suspendarea platilor la nivel de familii,
companii, banci si, in final, la nivel de state.”
“Vin ani durerosi, din cauza mahmurelii de dupa betia enormei
indatorari publice si private din lumea bogata”, sustine Roubini.
“A fost mai intai o criza financiara modesta, care s-a transformat
in criza economica, apoi in criza fiscala si acum este o criza a
valutelor. Dar cu asta nu s-a terminat: suntem doar inainte de
etapa urmatoare, atunci cand in tarile cele mai lovite, datoria
privata se transforma in datorie publica si reapar problemele
fiscale”, spune el.
Daca economistul vede rezolvarea in introducerea mai multor
reglementari in sectorul financiar, aflat la originea crizei, el se
arata insa sceptic ca efortul statelor de a face aceasta va avea
succes. “Banca este ochiul uraganului financiar, samanta problemei.
In ciuda a tot ceea ce se face pentru a eluda reglementarile impuse
sectorului bancar, in ciuda faptului ca ele vin prea tarziu si sunt
insuficiente, trebuie sa reconstruim digurile financiare, pentru a
face fata viitoarelor crize. Dar in ritmul in care ne miscam,
urmatoarea criza financiara va fi inca mai rea decat cea de
fata.”
Leave a Reply