Pentru multi membri estici ai UE, criza financiara a fost “o
trezire la realitate care a venit la timpul potrivit”, intrucat
cresterea excesiva pe credit, favorizata de dobanzi mici, ducea la
supraincalzire economica si chiar la “bule” ale activelor in unele
tari, a
spus Nowotny, care este si guvernatorul Bancii Nationale a
Austriei, cu ocazia unei conferinte financiare franco-austriece la
Paris.
Criza a permis autoritatilor, in schimb, “sa recunoasca la timp
tendintele cu potential periculos” si sa le limiteze impactul.
Acum, politicile publice vor fi menite sa protejeze dinamicile
cresterii prin mentinerea la niveluri adecvate ale creditarii, in
conditiile evitarii “exceselor trecutului”, sustine bancherul
austriac. Gratie noilor reglementari bancare si unei supravegheri
macroprudentiale mai bune, nu vor mai exista rate de crestere a
creditelor de pana la 16% pe an, “ceea ce e un lucru bun”.
“Inseamna ca am invatat de la criza”, afirma Nowotny. De-acum,
adauga el, mai ramane si ca lectiile sa fie aplicate in politicile
guvernelor.
Impactul acestei scaderi a creditelor va fi mai mare in economia
austriaca decat in Franta, a sugerat reprezentantul BCE. Comertul
cu Europa Centrala si de Est se ridica la circa 20 de miliarde de
euro pe an pentru ambele tari, insa aceasta inseamna doar mai putin
de 1% din PIB in Franta, pe cand in Austria inseamna circa 6%.
Cotidianul New York Times a publicat luni un comentariu in
care remarca dezavantajele creditarii masive in valuta in tari ca
Romania sau Ungaria, unde imprumutul in alte monede era inainte de
criza mult mai accesibil din cauza inflatiei mai mari si a
dobanzilor mai mari la monedele locale.
Comentariul, prilejuit de recentele temeri de pe pietele
financiare privind situatia Ungariei si efectele ei in zona,
reaminteste ca orice depreciere semnificativa a monedelor nationale
loveste direct in cei ce s-au imprumutat in euro, yeni sau franci
elvetieni, ceea ce si explica de ce tarile mentionate au avut
nevoie de la inceputul crizei sa se imprumute cu sume mari de la UE
si FMI.
Riscul s-a redus pe parcursul lui 2009, insa caderea forintului
cu 6% vinerea trecuta, dupa ce liderii Fidesz au asemuit situatia
tarii cu cea a Greciei, a retrezit discutia privind
vulnerabilitatea la socuri a economiilor din Est. Banca Centrala
Europeana a avertizat recent ca imprumuturile in valuta inca
reprezinta mai mult de jumatate din totalul creditelor in Ungaria
si Romania si peste 90% in Letonia.
Pana acum, eforturile guvernelor de a descuraja creditul in
valuta a avut un “efect foarte limitat sau chiar nul”, conform BCE.
Piata creditelor pentru populatie in Est este dominiata de banci
occidentale ca UniCredit, Erste sau Raiffeisen, iar reglementarile
locale au doar un impact redus asupra acestor grupuri bancare
internationale, arata Banca Centrala Europeana.
Luni, cursul leu-euro a ajuns la un maxim nou pe ultimele cinci
luni, la 4,2180 lei/euro, iar cursul leu-dolar a atins recordul
ultimilor sapte ani, la 3,5243 lei/dolar. Bursa de Valori a scazut
cu 1,2%. Pesimista ca de obicei, Danske Bank remarca efectul de
contagiune, desi de foarte scurta durata, al situatiei din Ungaria
asupra altor piete europene si repeta, in analiza de luni, ca sunt
de urmarit cu atentie in urmatoarea perioada “tarile dintre Ungaria
si Grecia, adica Romania si Ungaria”. Pentru urmatoarele 3 luni,
Danske prevede un curs de 4,30 lei/euro si 3,58 lei/dolar, iar
peste 12 luni are in vedere un curs de 4,40 lei/euro si 3,46
lei/dolar.
Leave a Reply