BusinessMagazin

Tag: Euro

  • Analiză: Importurile, deficitul comercial şi economia internă pot duce euro la 4,90 lei în 2020

    Anul 2020 ar putea aduce un curs al euro în intervalul de 4,85 – 4,90 lei şi un dolar la 4,40-4,55 lei, estimează majoritatea companilor chestionate de Moneycorp şi Frames într-un sondaj privind dinamica evoluţiei de pe piaţa valutară românească.

    Evoluţia deficitului comercial si situaţia macroeconomică generală internă reprezintă principalele argumente luate în calcul de mediul de afaceri.

    Potrivit sondajului realizat online, la care au fost invitaţi să răspundă reprezentanţii a peste 1.000 de companii medii şi mari din domenii diverse precum IT&C, asigurări, importatori de produse metalurgice şi echipamente industriale, FMGC şi Turism, majoritatea respondenţilor (51,1%) au estimat că, la finalul anului 2020, cursul euro/leu se va afla in intervalul 4,85 – 4,90 lei.

    25,5% dintre cei chestionaţi văd o evoluţie a euro ceva mai temperată în raport cu leul, în intervalul 4.80 lei/euro – 4.85 lei/euro, în timp ce 3,8% au situat moneda europeană la o cotaţie sub nivelul de 4,8 lei.

    13,6% au indicat un nivel al euro peste 4,9 lei, la finalul anului, în timp ce 6% dintre respondenti au evitat să se pronunţe.

    Şi în privinţa dolarului, oamenii de afaceri văd o depreciere semnificativă a leului în 2020.

    39,7% dintre cei chestionaţi au plasat moneda americană în intervalul 4.4 lei/dolar– 4.55 lei/dolar, iar 25,5% în intervalul 4.3 lei/dolar – 4.4 lei/dolar. Un procent însemnat dintre cei chestionaţi,

    15,8%, au indicat o depreciere a monedei naţionale peste pragul de 4.55 lei/dolar.

    Întrebaţi care cred că este factorul care influenţează cel mai mult dinamica cursului valutar în România, cei mai mulţi dintre respondenţi (32,9%) au indicat accentuarea deficitului balanţei comerciale, altfel spus nivelul mai ridicat al importurilor faţă de cel al exporturilor.

    Situaţia macroeconomică generală internă reprezintă, în opinia a 26,6% dintre participanti, un alt motiv care determină evoluţia pieţei valutare. Pe lista cauzelor s-au mai regăsit tranzacţiile valutare speculative (19,6%) şi evoluţia de pe scena politică internă (18,4%).

    ,,Aprecierea euro (aprox 0.8%) şi a dolarului (aprox 2.8%) faţă de RON din acest început de an, anticipată de Moneycorp încă de anul trecut, are cauze multiple, atât de ordin intern cât şi extern. Creşterea importurilor, mai ales în zona de consum, cu 4,1% în primele 11 luni din 2019 (79,68 mld. euro) faţă de perioada similară din anul precedent, se află în prim-plan. În plus, am asistat, în ultima perioadă, la o temperare a avansului exporturilor româneşti, la 1,7% (64,17 mld. euro). Puse cap la cap, aceste evoluţii au fost de natură să accentueze deficitul balanţei comerciale (15,51 mld.euro), în creştere cu 2,1 mld.euro faţă de primele 11 luni din 2018, şi să pună presiune pe cererea de euro şi dolari. Bineînţeles, deprecierea monedei naţionale vine într-un context regional, în care şi alte monede s-au depreciat semnificativ faţă de EUR (HUF – 3%, PLN- 2%) urmare a evoluţiilor fluctuante din pieţele internaţionale ’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

    Potrivit experţilor de la Moneycorp, dincolo de deprecierea balanţei comerciale şi implicaţiile evoluţiilor externe, România se află într-o zonă sensibilă din punct de vedere a percepţiei investiţionale, mai ales că trece printr-o perioadă plină de provocări în domeniul bugetar şi politico-administrativ (instabilitate guvernamentală, perioadă preelectorală etc.)

    ,,Perspectivele bugetare pentru 2020 ridică multiple semne de întrebare. Accentuarea deficitului bugetar, creşterea datoriei publice, perspectivele privind inflaţia şi discuţiile legate de investiţiile publice în acest an sunt de natură să pună în gardă investitorii. Efectele se văd, bineînţeles, şi în dinamica monedei naţionale, un barometru sensibil al situaţiei macro-economice”, a mai spus acesta.

    Semnelor de întrebare privind dinamica economică din 2020 li s-au adăugat, în ultima perioadă, şi incertitudinile legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus care a afectat deja economia mondială.

    „Există deja semnale evidente de încetinire în comerţul internaţional, iar bursele au tras primul semnal de alarmă major. Astfel, indicii burselor americane şi europene au scăzut cu peste 10% în numai 4 zile de la anunţarea primelor cazuri de coronavirus în Italia, alimentând temerile globale de recesiune, înregistrând practic cea mai mare scădere nominală de la criza financiară din 2008. Iar efectele unei astfel de unde de şoc vor persista pe termen lung, dacă epidemia nu va trece rapid. Este încă prematur să putem estima dimensiunea declinului pe termen lung în economia românească. Insă este cert că, pe termen scurt, în cazul unei carantine extinse, aceasta va genera o scădere masivă a producţiei, fapt ce poate determina atât întârzieri la livrări, cât şi creşteri de preţ în majoritatea segmentelor de business”, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.

    Companiile chestionate de Moneycorp şi Frames estimează, totodată, că şi francul elveţian se va aprecia semnificativ în faţa monedei naţionale, în acest an. 31% dintre cei care au răspuns sondajului văd francul elveţian la o cotaţie între 4.50 lei– 4.65 lei până la finele anului, în timp ce 25% îl estimează în intervalul 4,4-4,5 lei.

    Cum se protejează companiile de riscul valutar

    Pentru companii, previziunile privind inflaţia şi cursul valutar au o importanţă majoră în definirea activităţilor economice din 2020.

    Deprecierea leului din aceste zile, la minimul istoric absolut, crează probleme în cascadă pe lanţurile economice, cu consecinţe semnificative în atingerea target-urilor de profitabilitate.

    Analiştii de la Moneycorp spun că presiunea pe marja de profitabilitate, cauzată de volatilitatea cursului valutar, poate fi evitată prin folosirea de către companii a unor produse şi strategii de hedging.

    „Este un semn că economia românească se maturizează şi că din ce în ce mai multe companii au înţeles că prin soluţii personalizate de hedging pot diminua semnificativ riscurile valutare şi pot fi mai competitive. Aşa se explică faptul că, potrivit rezultatelor sondajului, 25.8% din firmele chestionate folosesc contractele forward ca şi instrument de hedging”, afirmă Claudiu Ghebaru.

    Euro, monedă de încredere pentru români

    Moneda europeană este cea mai populară formă de economisire pentru români. 58,7% dintre ei au indicat euro drept moneda în care are au cea mai mare încredere să economisească. Dolarul american se află, de asemenea, în topul preferinţelor, cu 33,2%, în timp ce în moneda naţională au încredere să economisească numai 7,6% dintre respondenţi.

    Sondajul realizat de Moneycorp şi firma de consultanţă Frames a fost derulat în perioada 24-27 februarie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism.

    Profilul respondenţilor a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

  • BREAKING! Euro atinge un nou maxim istoric. Leul se depreciază la cea mai slabă valoare din istorie în raport cu moneda europeană

    Cursul de schimb al monedei naţionale a atins vineri un nou maxim istoric în raport cu moneda euro, fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,8127 lei, de la maximul precedent, de 4,8079 lei atins marţi.

    Dolarul şi aurul au scăzut.

    Moneda naţională a reintrat pe o tendinţă de depreciere în ultimele zile pe fondul instabilităţii politice şi a temerilor din pieţele financiare globale cauzate de coronavirus.

    Dolarul american a scăzut în raport cu moneda naţională, coborând de la 4,3926 lei la 4,3601.

    Preţul gramului de aur la Bucureşti a scăzut de la 240,46 de lei, maxim istoric, şi de la 232,58 lei joi la la 228,56 lei.

     

  • BREAKING! Euro atinge un nou maxim istoric. Leul se depreciază la cea mai slabă valoare din istorie în raport cu moneda europeană

    Cursul de schimb al monedei naţionale a atins vineri un nou maxim istoric în raport cu moneda euro, fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,8127 lei, de la maximul precedent, de 4,8079 lei atins marţi.

    Dolarul şi aurul au scăzut.

    Moneda naţională a reintrat pe o tendinţă de depreciere în ultimele zile pe fondul instabilităţii politice şi a temerilor din pieţele financiare globale cauzate de coronavirus.

    Dolarul american a scăzut în raport cu moneda naţională, coborând de la 4,3926 lei la 4,3601.

    Preţul gramului de aur la Bucureşti a scăzut de la 240,46 de lei, maxim istoric, şi de la 232,58 lei joi la la 228,56 lei.

     

  • Turcan despre creşterea istorică a euro: Nu există o legătură cu evoluţia economiei româneşti

    Vicepremierul Raluca Turcan a declarat, sâmbătă, la Sibiu, că nu există nicio legătură între evoluţia economiei româneşti, criza politică şi deprecierea leului, politicianul punând creşterea istorică a euro în raport cu leul pe seama contextului internaţional.

    Vicepremierul Raluca Turcan a fost întrebată, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, cum comentează creşterea istorică a monedei europene, care duce la creşterea preţurilor pentru români, aceasta afirmând că este o „fluctuaţie temporară” şi nu are legătură cu evoluţia economiei româneşti.

    „Creşterea punctuală a euro (…) este o fluctuaţie temporară. De altfel, cu câteva zile înainte leul ajunsese să se consolideze la o valoare favorabilă. Din nefericire, în contextul internaţional al fluctuaţiilor de cerere şi ofertă a avut de suferit şi leul românesc. Am avut o discuţie cu ministrul finanţelor şi a apreciat clar că această scădere a leului din ultimele zile nu are nicio legătură cu evoluţia economiei româneşti, contextul economic al României, ci a fost generat strict de evoluţia euro în întreaga regiune”, a răspuns Turcan.

    Întrebată, în continuare, dacă scăderea leului nu vine ca urmare a situaţiei politice instabile, Turcan a răspuns că nu există nicio legătură.

    „Nu există nicio legătură. În secunda zero în care Guvernul a fost demis şi am anunţat alegeri anticipate, leul a avut cea mai bună evoluţie şi atunci s-a simţit semnalul existent în piaţă cu privire la raportarea la contextul politic din momentul respectiv şi la aşteptarea legată de alegeri anticitate. Aşadar, răspicat, nu există nicio legătură între ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în România şi aşteptarea de alegeri anticipate şi deprecierea punctuală a euro generată de contextul financiar regional”, a spus vicepremierul.

    Moneda europeană a atins un nou maxim istoric în raport cu leul, vineri, cursul afişat de Banca Naţională fiind de 4,8026 lei/euro, în creştere faţă cotaţia de joi, de 4,7834 lei euro, precedentul maxim istoric.

     

  • Un miliard de euro. Atât va costa, de fapt, Spitalul Metropolitan, plus construcţiile adiacente

    „Spitalul Metropolitan este mai mult decât un spital, este un concept nou pentru România, deoarece acest obiectiv va îngloba nu numai un spital, ci şi locuinţe pentru doctori, spaţii hoteliere pentru pacienţi şi pentru familiile acestora, creşă şi grădiniţă pentru copiii personalului medical sau sălă de cursuri”, se arată într-un proiect privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru această investiţie, care se află pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de săptămâna viitoare.

    Potrivit proiectului, suma totală, care presupune construcţia spitalului cât şi a celorlalte funcţiuni menţionate mai sus, este de 4,7 miliarde de lei, adică aproape un miliard de euo (984 milioane de euro).

    Zilele trecute, primarul general al Capitalei, atunci când a vorbit despre această invetiţie, a menţionat doar suma pentru construcţia spitalului, respectiv de 400 de milioane de euro.

    Gabriela Firea a anunţat miercuri că a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru Spitalul Metropolitan, lucrările urmând să fie demarate din luna martie anul viitor. Spitalul ar urma să fie construit într-un termen de 3 ani de zile, iar costurile sunt 400 milioane de euro pentru 1.000 de paturi.

    „Va avea circa 1.000 de paturi pentru pacienţi, din aceste paturi, 750 vor fi pentru spitalizare continuă. Demarăm lucrările propriu-zise în martie anul viitor. Avem deja studiul de fezabilitate, realizat de către două companii municipale. (…) Un studiu de fezabilitate realizat într-un timp foarte scurt, aş putea să spun, în 8 luni de zile şi nu în 2-3 ani, aşa cum se primeau până acum studiile de fezabilitate la Primăria Capitalei”, a anunţat Firea.

    Potrivit primarului Capitalei, vor fi 30 de săli de operaţii, câteva corpuri importante de clădire, un turn de 12 etaje cu heliport, un alt turn de 7 etaje. Va exista, de asemenea, posibilitatea de cazare pentru rudele bolnavilor, dar şi pentru medicii care lucrează în Spitalul Metropolitan.

    „Ţin să precizez faptul că vom crea 1.300 de noi locuri de muncă, dintre care 1.100 vor fi chiar medici şi asistenţi, restul personal tehnic. De asemenea va există o grădiniţă, o creşă şi alte funcţiuni absolut necesare. Cum se poate foarte bine observa din machetă, nu este vorba despre un simplu spital, ci este vorba despre un complex de sănătate, care va cuprinde, aşa cum se construiesc acum centrele de sănătate din întreagă lume, toate funcţiunile necesare, inclusiv campus pentru studenţi”, a mai explicat Firea.

    Construcţia spitalului va fi finalizată în 3 ani de zile, iar în privinţa costurilor, Firea spune că sunt mici, în comparaţie cu preţurile actuale ale construirii unei unităţi de sănătate din acest moment în ţară şi în Europa: 400 de milioane de euro pentru circa 1.000 de paturi.

  • Este oficial: După Ungaria, încă o ţară din Europa vrea să RENUNŢE la euro

    Euro este un proiect politic, nu unul financiar, şi nu este sustenabil, a declarat fostul ministru de finanţe al Cehiei, Ivan Pilny, în cadrul unei conferinţe internaţionale, scrie Euractiv.

    Jan Svejnar, profesor la Columbia University din New York, de pe altă parte, consideră că Cehiei i-ar fi mai bine ca parte a zonei euro.

    Cehii nu au stabilit încă o dată privind trecerea la euro, iar majoritatea publicului este împotriva monedei unice.

  • Guvernatorul Băncii Ungariei: Trebuie să admitem că euro a fost o greşeală

    Guvernatorul Băncii Ungariei, Gyorgy Matolcsy semnează în Financial Times o opinie în care afirmă că multora dintre ţările care au adoptat moneda euro le era mai bine din punct de vedere economic înainte de adoptarea acesteia, euro fiind o eroare care trebuie corectată. 

    Matolcsy spune că moneda euro este “o capcană” din care e momentul să găsească “o ieşire”, şi că moneda euro a fost o “eroare strategică”, menită să concureze cu dolarul american şi care a generat un “război” tacit între SUA şi UE.

    “A sosit momentul să ne trezim din acest vis nociv şi lipsit de rezultate. Un bun punct de plecare ar fi să recunoaştem că moneda unică este, practic, o capcană pentru toţi membrii Uniunii Monetare – din diferite motive. Statele UE, atât cele din zona euro, cât şi cele din afara acesteia, ar trebui să admită că euro a fost o eroare strategică. Obiectivul construirii unei monede occidentale globale care să concureze cu dolarul american a fost o reală provocare pentru SUA. Viziunea Statelor Unite ale Europei a dus la un război deschis şi ascuns al SUA împotriva Uniunii Europene şi a zonei euro în ultimele două decenii”, a explicat acesta.

    Guvernatorul Băncii Ungariei a adăugat că “de-a lungul crizei financiare din 2008 şi a crizei economice din zona euro din 2011-2012, majoritatea membrilor din zona Euro au fost grav afectaţi, după ce acumulaseră datorii guvernamentale uriaşe”.

    Gyorgy Matolcsy a susţinut că ţările care au adoptat moneda euro, aveau o situaţie economică mai bună înaintea adoptării şi consideră că acum e timpul să găsească o ieşire din această “capcană”.

    “Celor mai multe ţări din zona euro le mergea mai bine înaintea adoptării monedei europene decât după ce acest lucru a avut loc. Conform analizei Centrului pentru Politică Europeană, în primele două decenii ale existenţei euro au fost mulţi învinşi, dar puţini învingătorii. (…) ​A sosit momentul să căutăm o cale de ieşire din capcana monedei euro”, a mai scris guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei în Financial Times.

  • Ne luăm adio! Cea mai folosită bancnotă va fi scoasă din circulaţie. Cu ce va fi înlocuită

    Chiar şi în epoca digitală, banii sunt esenţiali în economie”, a declarat Mario Draghi, preşedintele BCE. „Un studiu în curs asupra utilizării banilor, comandat de către BCE, arată că peste trei sferturi din plăţile realizate la punctele de vânzare din zona euro sunt cu ajutorul numerarului. În termeni tranzacţionali, asta înseamnă uşor peste jumătate.”

    Vechea bancnotă care nu va mai fi produsă era cea mai utilizată bancnotă dintre banii europeni, cele 9 miliarde de astfel de bancnote aflate în circulaţie reprezentând 46% dintre toate bancnotele euro.

    Ne luăm adio! Vedeţi AICI cea mai folosită bancnotă, care va fi scoasă din circulaţie. Cu ce va fi înlocuită

  • Scenariu APOCALIPTIC pentru euro. ”Se va PRĂBUŞI la cel mai slab nivel din ultimii 15 ani”. Dezastrul a început deja şi rezultatul atârnă de o aţă

    Euro ar putea atinge cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani dacă Marine Le Pen câştigă alegerile prezidenţiale în Franţa, cu o reacţie a cursului valutar similară cu cea înregistrată de liră după votul în favoarea Brexitului, potrivit unor economişti citaţi de Bloomberg.

    Moneda euro ar ajunge la paritate cu dolarul sau sub un dolar după victoria liderului Frontului Naţional, consideră 23 de respondenţi din cei 38 întrebaţi în cadrul studiului Bloomberg, cinci dintre aceştia susţinând că euro va scădea sub 95 de cenţi.

    Scenariu APOCALIPTIC pentru euro. ”Se va PRĂBUŞI la cel mai slab nivel din ultimii 15 ani”. Dezastrul a început deja şi rezultatul atârnă de o aţă

  • Prima zi de tranzacţionare din 2017: Dolarul creşte, euro scade

    Dolarul american a crescut marţi, în prima şedinţă de tranzacţionare bancară din 2017, la 4,3408 lei, comparativ cu 4,3033 lei cât era cotat pe 30 decembrie 2016. În schimb, euro a scăzut la 4,5175 lei, de la 4,5411 lei cât valora la sfârşitul lui 2016.

    Moneda americană este în creştere după alegerile din SUA şi după ce preşedintele ales, Donald Trump a promis o serie de măsuri pentru stimularea economiei. În plus, Fed a decis majorarea dobânzii de referinţă.

    Claudiu Cazacu, analist-şef al X-Trade Brokers a declarant, pentru MEDIAFAX, că în primele luni ale acestui an se aşteaptă ca dolarul american să depăşească moneda unică europeană , iar leul ar putea plăti preţul unui deficit mai larg decât nivelurile prudente, raportat la avansul economic.