BusinessMagazin

Tag: leu

  • Mugur Isărescu, despre deficitul bugetar şi deprecierea leului: Este un moment greu

    “Eu cred, o spun de la început, apropo de ce am văzut ieri pe la televiziuni şi aşa mai departe, cum cred eu că s-au distorsionat unele mesaje, că abordarea Guvernului este corectă. Nu putem să le luăm pe toate să le discutăm. Mai întâi şi întâi trebuie să vedem care este situaţia clară a bugetului. Sprijin cu toate forţele ideea de a se termina cu arieratele create de buget pentru că orice întârziere a plăţilor făcute de către buget creează un lanţ de arierate. Scrie asta şi în teorie. Atunci când într-o societate apar arierate uitaţi-vă şi la buget, să nu fie el sursa acestor arierate, acestor întârzieri. Şi apoi dacă din întârzierile acestea mai omori pe câte unul, de unde să îşi ia bugetul resurse? Sau influenţezi creşterea economică”, a spus Isărescu.

    Guvernatorul a notat că discuţiile despre deprecierea monedei naţionale nu îşi au rostul dacă deficitul la finalul anului este de 4,4% la finalul anului, aşa cum se estimează.

    “După care, dacă cifra (deficitului) este 4,4%, terminăm discuţia cu cursul de schimb. Păi ce rost are să o porţi, nu? Să echilibrezi contul extern când 80% din dezechilibrul extern vine din deficitul fiscal. Orice depreciere a cursului nu face decât rău. Bineînţeles că o să apară cineva să spună: guvernatorul ajută Guvernul. Nu? Păi ajutăm Guvernul, ajutăm ţara. Banca Naţională lucrează cu orice guvern îl dă ţara. Avem acest guvern şi îl ajutăm. Nu este ceva anormal”, a afirmat Isărescu.

    El a mai spus că în primul rând trebuie rezolvate problema deficitului şi cea a finanţării acestuia în finalul anului şi că la un moment dat va urma şi dezbaterea despre legea pensiilor.

    “După care la ce trebuie să ne gândim? Într-adevăr avem acum o problemă. Pe asta o rezolvăm întâi şi după ce ne lămurim şi cât e deficitul şi rezolvăm şi problema care se numeşte finanţarea deficitului pentru acest sfârşit de an, ajungem şi la dezbaterea despre pensii. Dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care iese este că Banca Naţională a României sau economistul şef, nu era nici Banca Naţională, cere prorogarea legii pensiilor, amânarea, nu am făcut nimic. Nici nu are el dreptul să ceară aşa ceva, şi nici noi. E o decizie politică. Valentin Lazea, înţeleg, a făcut nişte analize de cifre. Dar uitaţi unde s-a dus dezbaterea, încotro a luat-o, în altă parte”, a spus Mugur Isărescu.

    Guvernatorul a mai notat că până la legea pensiilor mai sunt multe lucruri de lămurit şi că Guvernul are bufferul încă aproape întreg. Totodată, el a spus că nu e de bun augur să-l folosească, în condiţiile în care există exces de lichiditate în piaţă, iar cheltuirea lui ar aduce costuri pentru bancheri şi pentru banca centrală.

    Isărescu a mai notat că guvernul nu trebuie “jupuit” prin dobânzi mai mari, pentru că nu ar fi timpul “de pedepse în momentul actual”.

    “Presiuni de accentuare a dezechilibrului, asta ne trebuie? Avem resurse? Păi cum să nu avem dacă există exces de lichiditate. Toată chestiunea e să stăpânim lucrurile. Să nu pornim numai de la ideea (că) guvernul are deficit mai mare, haideţi să-l jupuim acuma, să luăm dobânzi mai mari, să-l pedepsim. Nu cred că e timp de pedepse în momentul actual. Pur şi simplu trebuie să înţelegem că trecem printr-un moment mai greu dar controlabil, administrabil”.

    Isărescu a reiterat că momentul prin care trecem este unul greu, dar controlabil.

    “Apoi trebuie să ne aşezăm, cu calm, după ce lămurim şi sfârşitul ăsta de an, să construim bugetul pentru la anul care este şi mai greu de făcut. Dar cu calm, responsabilitate, profesionalism”, a încheiat guvernatorul.
     

    Isărescu: Dacă vrem reducerea deficitului extern trebuie redus deficitul bugetar

    “Probabil cel mai vizibil barometru al existenţei unor dezechilibre fundamentale precum deficitul de cont curent, dar şi al schimbării de sentiment al percepţiei (n.r. investitorilor şi a pieţelor internaţionale), inclusiv din cauza unor factori emoţionali, este piaţa valutară. Iar evoluţiile recente din această piaţă, inclusiv în context regional, sunt relevante. Eu spun relevante şi nu am spus niciodată alarmante. (…) Noi, la banca centrală, ne menţinem opinia că o corecţie a deficitului extern, necesară, când se va întâmpla, nu se va putea face doar prin deprecierea cursului de schimb. Şi nici nu cred că e bine, dacă vedem exact din ce e făcut deficitul de cont curent”, a spus Isărescu.

    El a explicat că dacă avem deficit fiscal de 4,4% dintr-un deficit extern de 5,5%, corecţia prin cursul de schimb nu poate acoperi decât ce rămâne din deficitul extern, adică deficitul de 1% reprezentat de deficitul privat neguvernamental. Totodată, Isărescu a spus că o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul bugetar.

    “Trebuie să ne adresăm deficitului guvernamental dacă vrem reducerea deficitului extern, iar o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul guvernamental. Încarcă povara finanţării deficitului. Avem povară mare a finanţării deficitului. La fel ca şi o majorare a dobânzilor. Noi la banca centrală ne menţinem opinia că corecţia deficitului extern trebuie făcută în principal prin corecţia deficitului public. Iar acest lucru nu se poate face dintr-odată”, a adăugat guvernatorul.

    Isărescu a spus că deprecierile moderate ale cursului de schimb, consemnate în ultimii ani, de 2-3%, au mai degrabă rolul de a tempera presiunile de pe piaţă şi de a evita formarea şi alimentarea altor dezechilibre, precum şi readucerea competitivităţii la un nivel acceptabil după creşterea costurilor cu energia şi forţa de muncă.

    El a reiterat că majorările de taxe în timpul unei scăderi economice ar accentua numai ciclul negativ şi că dacăautorităţile nu vor face corecţiile la vremea potrivită pieţele le vor obliga să le facă ulterior.
     

  • Leul îşi continuă deprecierea în raport cu euro şi se îndreaptă spre maximul istoric

    Leul a continuat să se deprecieze în raport cu moneda euro, ajungând miercuri la un curs de 4,7635 de lei pentru un euro, la mică distanţă de cel mai ridicat nivel atins în luna ianuarie a acestui an, potrivit cursului afişat de Banca Naţională a României (BNR).

    Practic, acesta este cel mai ridicat nivel din ultimele 8 luni, respectiv din 14 martie, când un euro a fost cotat la 4,7640 lei. Maximul istoric de 4,7648 lei pentru un euro a fost atins pe 25 ianuarie 2019, la câteva săptămâni după adoptarea OUG 114/2018.

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a descris evoluţia din ultima vreme a cursului de schimb al monedei naţionale drept fluctuaţii minore, după prezentarea deciziilor de politică monetară luate miercuri, 6 noiembrie, de Consiliul de Administraţie al instituţiei.

    Leul a demarat o tendinţă de depreciere faţă de euro în ultimele două luni şi jumătate, mai precis începând cu luna septembrie. Scăderea este de circa 4 bani pe perioada analizată.

    Cursul oficial de miercuri, 6 noiembrie, a fost de 4,7626 lei/euro, aceasta fiind şi prima zi din ultimele trei săptămâni când a fost afişat un curs mai mare de pragul de 4,75 lei.

    Isărescu spune că fluctuaţia leului, între 4,72 şi 4,76 unităţi pe euro este minoră în comparaţie cu evoluţiile forintului în Ungaria sau ale zlotului în Polonia, care au înregistrat variaţii mult mai mari.

    Analiştii de la BT Capital Partners notează într-un raport adresat investitorilor datat 29 octombrie că dacă presiunea asupra leului se menţine, cu un curs situate peste 4,735, şi se ajunge ulterior la pragul de 4,77, am putea asista la continuarea deprecierii monedei naţionale până la 4,8 lei pentru un euro pe termen scurt/mediu.

     

     

  • Ce spune ING despre impactul trimiterii în judecată a premierului asupra leului

    De asemenea, ING consideră că leul are potenţial de întărire vineri, ca urmare a deciziei Rezervei Federale a SUA de a menţine dobânda de politică monetară, dar un trend de întărire a monedei naţionale este limitat.

    Leul s-a depreciat marginal joi, după ce procurorii au trimis în judecată dosarul în care premierul Ponta este acuzat de corupţie şi a încheiat aproape de 4,4240 lei/euro. În urma anunţului iniţial, cursul a crescut la un maxim al zilei de 4,4285 lei/euro, potrivit ING Bank.

    “Continuăm să ne aşteptăm la o relativă stabilitate (sau, cel mult, la o perioada limitată de zgomot politic) în condiţiile în care largul consens recent pe tema Codului Fiscal şi perspectiva negocierilor cu FMI pentru un nou acord limitează riscurile majore. Astfel, considerăm că evenimentele politice au un impact oarecum redus asupra pieţelor locale. Pentru astăzi vedem potenţial de apreciere după ce Rezervă Federală a păstrat ratele neschimbate, iar pieţele au interpretat mesajele drept favorabile unei politici monetare relaxate. În plus, probabilitatea implicită a unei majorări de dobânda anul acesta, aşa cum este reflectată de cotaţiile futures având ca suport rata dobânzii de politică monetară, a coborât sub 50%. Totuşi, potenţialul de întărire a leului este limitat deoarece perechea euro/leu este relativ aproape de marja inferioară a intervalului de stabilitate al BNR (de 4,3800-4,5200 lei/euro). ING crede în continuare că octombrie rămâne în cărţi pentru o majorare a dobânzii din partea Fed”, se arată într-o notă a băncii către investitori şi analişti.

    Vineri, în jurul orei 11:00, euro se tranzacţiona în piaţa locală la 4,4210 lei/euro.

    Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată, joi, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor.

    Rezerva Federală (Fed) a SUA a menţinut joi dobânda de politică monetară aproape de nivelul zero şi a redus estimarea privind nivelul acesteia pe termen lung, semn că economia americană este mai puţin capabilă decât considera anterior instituţia să suporte înăsprirea politicii monetare. Fed a menţinut dobânda cheie la nivelul 0%-0,25%, cu un vot de 9 la 1, şi se aşteaptă ca rata să ajungă la 0,4% până la sfârşitul acestui an, ceea ce înseamnă că Fed trebuie să decidă majorarea la şedinţele din octombrie sau decembrie.

    Decizia Fed nu a avut un impact semnificativ nici pe bursa de la Bucureşti, aflată în creştere cu 0,5% după aproximativ o oră şi jumătate de la deschiderea pieţei. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni s-a situat la 3,8 milioane lei (862.000 euro) pănă la ora 11:15.

  • Ce spune ING despre impactul trimiterii în judecată a premierului asupra leului

    De asemenea, ING consideră că leul are potenţial de întărire vineri, ca urmare a deciziei Rezervei Federale a SUA de a menţine dobânda de politică monetară, dar un trend de întărire a monedei naţionale este limitat.

    Leul s-a depreciat marginal joi, după ce procurorii au trimis în judecată dosarul în care premierul Ponta este acuzat de corupţie şi a încheiat aproape de 4,4240 lei/euro. În urma anunţului iniţial, cursul a crescut la un maxim al zilei de 4,4285 lei/euro, potrivit ING Bank.

    “Continuăm să ne aşteptăm la o relativă stabilitate (sau, cel mult, la o perioada limitată de zgomot politic) în condiţiile în care largul consens recent pe tema Codului Fiscal şi perspectiva negocierilor cu FMI pentru un nou acord limitează riscurile majore. Astfel, considerăm că evenimentele politice au un impact oarecum redus asupra pieţelor locale. Pentru astăzi vedem potenţial de apreciere după ce Rezervă Federală a păstrat ratele neschimbate, iar pieţele au interpretat mesajele drept favorabile unei politici monetare relaxate. În plus, probabilitatea implicită a unei majorări de dobânda anul acesta, aşa cum este reflectată de cotaţiile futures având ca suport rata dobânzii de politică monetară, a coborât sub 50%. Totuşi, potenţialul de întărire a leului este limitat deoarece perechea euro/leu este relativ aproape de marja inferioară a intervalului de stabilitate al BNR (de 4,3800-4,5200 lei/euro). ING crede în continuare că octombrie rămâne în cărţi pentru o majorare a dobânzii din partea Fed”, se arată într-o notă a băncii către investitori şi analişti.

    Vineri, în jurul orei 11:00, euro se tranzacţiona în piaţa locală la 4,4210 lei/euro.

    Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată, joi, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor.

    Rezerva Federală (Fed) a SUA a menţinut joi dobânda de politică monetară aproape de nivelul zero şi a redus estimarea privind nivelul acesteia pe termen lung, semn că economia americană este mai puţin capabilă decât considera anterior instituţia să suporte înăsprirea politicii monetare. Fed a menţinut dobânda cheie la nivelul 0%-0,25%, cu un vot de 9 la 1, şi se aşteaptă ca rata să ajungă la 0,4% până la sfârşitul acestui an, ceea ce înseamnă că Fed trebuie să decidă majorarea la şedinţele din octombrie sau decembrie.

    Decizia Fed nu a avut un impact semnificativ nici pe bursa de la Bucureşti, aflată în creştere cu 0,5% după aproximativ o oră şi jumătate de la deschiderea pieţei. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni s-a situat la 3,8 milioane lei (862.000 euro) pănă la ora 11:15.

  • Leul rezistă la turbulenţele financiare declanşate de China

    Impactul deciziei Chinei de a-şi deprecia moneda este resimţită în continuare pe aproape toate pieţele emergente. Banca centrală din Kazahstan a renunţat joi la politica de tranzacţionare a monedei naţionale, tenge, într-o bandă de variaţie, iar cursul acesteia a scăzut rapid cu peste 20% în raport cu dolarul.

    Decizia Kazahstanului vine la scurt timp după ce Vietnamul a extins intervalul în care permite cotarea monedei naţionale, dong, faţă de dolar.

    Devalorizarea yuanului, care a alimentat din nou temerile privind situaţia economiei Chinei, a avut o influenţă majoră şi la deprecierea monedelor principalilor producători de materii prime, printre care Rusia şi Malaysia.

    “Deprecierea yuanului a stârnit termeri (nefondate în opinia noastră) privind declanăarea unui război valutar, ceea ajută la explicarea deprecierii recentelor scăderi ale monedelor ţărilor cu legături comerciale puternice cu China, mai exact a dolarului taiwanez. Pe de altă parte, monedele din Europa Centrală s-au apreciat în raport cu dolarul american de la decizia de depreciere a yuanului”, se arată în raportul Capital Economics.

    Din cele 25 de valute din ţările emergente analizate de Capital Economics, doar cele cinci monede din Europa Centrală şi de Est s-au întărit în raport cu dolarul faţă de cotaţiile de la 10 august. Astfel, cel mai puternic s-a întărit în acest interval zlotul polonez, cu aproape 2%, urmat de coroana cehească, leva bulgărească, forintul ungar şi leu.

    Raportul urmăreşte evoluţia a 25 de monede din Europa Emergentă, Asia Emergentă, America Latină, precum şi din Orientul Mijlociu şi Africa.

    Banca Naţională a României a anunţat, joi un curs 3,9746 lei pentru dolar, moneda naţională înregistrând o apreciere de 1,4% faţă de cotaţia anunţată la 10 august.

    Banca centrală a Chinei a redus la începutul săptămânii trecute referinţa yuanului cu 1,9%, provocând cea mai puternică depreciere a monedei pe parcursul unei şedinţe din ianuarie 1994. Instituţia permite o fluctuaţie a cursului de +/-2% faţă de cotaţia de referinţă, pe piaţa valutară.

    De la devalorizarea şoc a yuanului de săptămâna trecută, un indice format din 20 de monede ale unor state în dezvoltare a înregistrat cel mai lung declin din anul 2000.

  • Leul moldovenesc a scăzut la cel mai mic nivel faţă de dolar din ultimii 21 ani

    Leul moldovenesc a scăzut cu 5,3% la 20,475 unităţi pentru un dolar, cea mai joasă cotaţie începând cu 1994, de când Bloomberg a început să arhiveze datele privind evoluţia monedei din Republica Moldova.

    De la începutul anului, leul moldovenesc s-a depreciat cu 24% faţă de dolar, a treia cea mai slabă performanţă la nivel global, după grivna ucrainiană şi rubla belorusă.

    Economia Moldovei, o ţară cu 3,6 milioane de locuitori, este afectată de scăderea exporturilor către Rusia şi Ucraina, pe fondul conflictului dintre acestea din urmă.

    Exporturile Moldovei către cele două ţări au totalizat 508,2 milioane de dolari în primele 11 luni ale anului trecut, în scădere cu 41% de la 716,1 milioane de dolari în aceeaşi perioadă din 2013. Exporturile către Rusia s-au redus cu 31%, iar cele către Ucraina cu 20%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică din Republica Moldova.

    “Cea mai mare presiune este resimţită dinspre Rusia, care rămâne principalul importator pentru produsele din ţările din Comunitatea Statelor Independente. În cazul Moldovei, declinul grivnei şi al economiei Ucrainei în general intensifică efectul negativ pe leu”, a declarat pentru Bloomberg Vladimir Osakovski, economist şef al Bank of America din Moscova.

    Cetăţenii moldoveni care lucrează în străinătate au trimis anul trecut în ţară 1,6 miliarde de dolari, din care 994 milioane au provenit din Rusia, potrivit datelor băncii centrale de la Chişinău.

    Raportat la 2013, remiterile către Republica Moldova au scăzut anul trecut cu 31%.

  • Deprecierea leului afectează mai mult preţurile suportate de români decât aprecierea

    Efectul modificării cursului de schimb asupra preţurilor s-a diminuat în ultimii ani, odată cu adoptarea strategiei de ţintire directă a inflaţiei de către BNR, conform unui studiu publicat de banca centrală.

    Totodată, asimetria în relaţia dintre fluctuaţia cursului de schimb şi inflaţie s-a redus în ultimul timp, în anii trecuţi deprecierea având un impact mult mai mare decât aprecierea.

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns la sfârşitul lunii noiembrie la 1,26%. În ceea ce priveşte evoluţia cursului, pe parcursul primelor 11 luni din acest an, moneda naţională s-a apreciat cu 1,34% faţă de euro, dar de la începutul lunii iulie până pe 17 decembrie leul s-a depreciat cu aproape 2%. Numai pe parcursul lunii decembrie deprecierea leului a depăşit 1%.

    Citeşte mai multe despre impactul cursului de schimb asupra preţurilor pe www.zf.ro.

  • Zona euro? Mai discutăm peste doi ani

    România îndeplineşte trei criterii de convergenţă nominală din cinci (ponderea în PIB a datoriei publice şi a deficitului bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung) şi nu îndeplineşte pe celelalte două (inflaţia medie în ultimele 12 luni a fost de 2,1%, peste referinţa corespunzătoare a zonei euro de 1,7%, iar în privinţa stabilităţii cursului, leul s-a depreciat cu 1,9% faţă de euro în ultimii doi ani). CE va emite următoarea evaluare în 2016.

    Lucian Anghel, preşedintele BVB, aprecia recent că anunţul oficial privind fixarea datei de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru aderarea la zona euro, inclus de Guvern în Programul de convergenţă înaintat CE pentru perioada 2014-2017, este cel mai important anunţ economic de anul acesta şi că aderarea la euro ar trebui să devină proiect naţional. Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.

    După economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace ţări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergenţa reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci şi a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Prognoze mai bune de la BNR până în 2015

    Relansarea creşterii în UE va fi susţinută de politica monetară acomodativă a BCE, de politici fiscale mai puţin restrictive şi de o evoluţie favorabilă a preţurilor la materiile prime (pentru barilul de petrol Brent sunt estimate valori medii anuale de 106,2 dolari în 2014 şi 101,1 dolari în 2015).

    Pe plan intern, o mai bună absorbţie a fondurilor europene, ameliorarea bilanţului companiilor, creşterea venitului real disponibil al gospodăriilor şi reducerea costului de creditare în lei vor stimula cererea, care ar urma să redevină treptat principalul determinant al creşterii economice, anticipează BNR.

  • Care e noul nivel de echilibru pentru cursul valutar

    Prognoza ING Bank vorbeşte de un curs de 4,40 lei/euro la finele T1, 4,45 la finele T2 şi 4,35 la sfârşitul anului, ca efect al percepţiei bune a investitorilor faţă de România şi al semnelor de stabilitate politică după conflictele din USL de la finele anului trecut.

    După ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat că o variaţie de 5% faţă de nivelurile curente este normală pentru leu, viceguvernatorul Cristian Popa a spus că deciziile recente de politică monetară (tăierea dobânzii de politică monetară la 3,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii la 12% pentru lei şi 18% pentru valută) au fost favorizate de faptul că leul se află la niveluri ce pot fi etichetate drept de echilibru, ceea ce îi face pe analiştii ING să conchidă că intervalul preferat de BNR la ora actuală ar fi de 4,40-4,60 lei/euro.

    În ceea ce îi priveşte pe analiştii BCR, aceştia nu exclud încă o reducere a dobânzii de politică monetară la 3,5% în februarie şi o nouă reducere a ratei rezervelor minime obligatorii la lei până la 8% în cursul anului, pe fondul scăderii inflaţiei şi al perspectivei încă slabe a creditării şi a creşterii economice.

    În privinţa leului, ei amintesc că disputele politice din decembrie 2013 au afectat leul, care a ajuns atunci la minimul ultimelor două luni: “Atmosfera s-a liniştit de atunci, însă leul a rămas vulnerabil la începutul lui ianuarie, când banca centrală a continuat relaxarea monetară. Nu sunt excluse şi alte puseuri de voltilitate pe parcursul anului, în condiţiile unui curs valutar care va oscila în jur de 4,5 lei/euro”.