“Imi pare rau pentru Portugalia, alte tari sar peste rand si i-o
iau inainte”, scrie ironic un forumist de pe un site imobiliar
britanic, imediat dupa aparitia zvonului de marti privind un
pretins ajutor de 280 de miliarde de euro cerut de Spania de la
FMI. In ultimele zile, numerosi analisti financiari au prezentat
Portugalia ca pe urmatoarea victima a crizei datoriilor din Europa,
dupa Grecia, pentru ca brusc sa apara speculatii despre urmatoarele
potentiale victime, cu infinit mai multa greutate decat Portugalia:
una din zona euro – Spania, economie de patru ori mai mare decat
cea greceasca, iar cealalta – Marea Britanie, care mai nou pare sa
ia locul Italiei in randul economiilor europene considerate pana
acum la adapost de efectele bolii grecesti.
Premierul Jose Luis Zapatero a calificat drept “nebunie” ideea
ca ar cere 280 de miliarde de euro ajutor de la FMI, iar purtatorul
de cuvant al FMI a spus si el ca zvonul aparut in publicatia israeliana Globes “n-are
nici o legatura cu realitatea”. Dar impactul disproportionat de
mare al zvonului cu Spania a contribuit la un plonjon
generalizat al pietelor in cursul zilei de marti, generat de
neincrederea in planul de salvare a Greciei: euro a scazut sub 1,30
dolari pentru prima oara in ultimul an, pietele europene de actiuni
au terminat in scadere, cu cele din Grecia si Spania pierzand 6,7%,
respectiv 5,4%, randamentele obligatiunilor grecesti si spaniole au
urcat, iar bursele americane au simtit din plin efectul, cu
indicele Dow Jones coborand sub 11.000 de puncte. Pe pietele
asiatice, euro a ajuns in tranzactiile de miercuri la 1,2947
dolari.
Aceste evolutii dovedesc nu numai sensibilitatea pietelor la
orice informatie negativa, ci si faptul ca astfel de informatii,
chiar daca sunt dezmintite, merg in sensul asteptarii celor ce
cauta urmatoarea veriga slaba in lantul economiilor europene – nu
neaparat din zona euro – cu care s-ar putea repeta povestea Greciei
(costurile de indatorare cresc vertiginos, agentiile de evaluare ii
coboara ratingul, tara nu mai poate avea acces la finantare de pe
piete si e silita sa apeleze la sustinerea UE-FMI sau sa declare
incapacitate de plata).
“A fost un atac speculativ cat se poate de clar. Probabil un
fond de risc care a shortat Spania a lansat zvonul, ca sa castige
de pe urma lui. Cu siguranta cel ce l-a propagat vindea titluri
spaniole”, a comentat
Jose Luis Carpatos, de la compania de cercetare
Serenitymarkets.com.
SE PREGATESTE ANGLIA?
Urmatoarea pe lista, in afara de Spania, ar putea fi Marea
Britanie: agentiile de rating au avertizat de mai mult timp ca tara
si-ar putea pierde ratingul de credit suveran (AAA, ratingul
maxim), daca guvernul rezultat din alegerile de la 6 mai nu va lua
masuri rapide de reducere a deficitului bugetar. Analisti ai
Goldman Sachs au comparat zilele trecute problemele fiscale din
Marea Britanie cu cele ale Spaniei si au prezis ca dupa alegeri,
starea economiei insulare va fi foarte atent examinata. Insusi Axel
Weber, seful Bundesbank, ar fi comparat in fata parlamentarilor
germani situatia fiscala a tarii cu cea a Greciei, conform unor
relatari publicate de
The Wall Street Journal, dar neconfirmate oficial. Deficitul
fiscal al Marii Britanii se apropie de 12% din PIB, iar datoria
publica este de 70% din PIB.
Nu e de mirare ca Grecia, Spania sau Italia, primele state
intrate sub presiunea pietelor, au considerat ca asaltul mediatic
si pariurile contra economiilor lor le ameninta siguranta nationala
si si-au mobilizat serviciile secrete sa afle ce manevre fac
fondurile speculative, in frunte cu faimosul Paulson & Co.,
tovarasul celor de la Goldman Sachs, scria inca din luna martie
revista italiana
Panorama. Fapt e ca in presa financiara abunda zilnic analizele
pesimiste despre viitorul zonei euro, cu declaratii ale unor
reprezentanti de fonduri de investitii, analisti sau brokeri care
recunosc ca pariaza pe un declin al monedei europene sau pe un
faliment al Greciei, urmat de un val de probleme in toata Europa,
daca nu chiar de dezintegrarea completa a zonei euro.
“Nu exista nici o incredere in ceea ce UE si FMI au propus
pentru Grecia. Pietele de capital pariaza pe un faliment al
Greciei, premisa fiind ca populatia tarii nu va accepta termenii
intelegerii, iar ingrijorarea privind extinderea problemelor
afecteaza moneda euro”, declara
Dean Popplewell, director de strategie la firma canadiana de
brokeraj Oanda. “Dinamica datoriei Greciei arata cum arata cea a
Argentinei in 2000, cu un an inainte de faliment. Sprijinul UE-FMI
va ajuta Atena sa-si plateasca datoriile in 2010, dar ingrijorarea
noastra e ca in 2011, 2012, 2013 criza se va intoarce”, adauga
Michael Hasenstab, manager al Templeton Global Bond Fund, care
prevede ca moneda europeana va scadea in continuare.
Leave a Reply