BusinessMagazin

Tag: Dow Jones

  • Bursele sunt în derivă: Tranzacţionarea prin contracte futures pe piaţa americană a fost oprită după ce S&P 500, Dow Jones şi Nasdaq-100 au spart pragul de minus 5%, în urma discursului preşedintelui Trump

    Contractele futures pe piaţa americană (care arată poziţiile pe care vor să le cumpere investitorii când se va deschide şedinţa de tranzacţionare – n.red), au indicat scăderi rapide pe toţi indicii majori de pe bursa americană, în urma discursului preşedintelui american Donald Trump care nu a reuşit să transmită calmul necesar în piaţă pentru a limita potenţiala încetinire economică generate de coronavirus.

    Contractele futures pe indicii Dow Jones Industrial, S&P 500 şi Nasdaq-100 au atins pragul inferior la care se activează mecanismul de oprire de la tranzacţionare – când scăderile sunt mai mari de 5%.

    La ora redactării acestui material piaţa pentru contractele futures indica un minus de 1.100 de puncte pentru Dow Jones la dechidere, în timp ce S&P 500 şi Nasdaq-100 ar putea deschide şedinţa de tranzacţionare cu un minus de circa 4,8%, conform datelor CNBC.  

    Contractele futures sunt oprite temporar de la tranzacţionare atunci când ating pragul de 5%, potrivit regulilor bursei. După ce piaţa se deschide şi începe şedinţa obişnuită de tranzacţionare, S&P 500 trebuie să scadă cu 7% pentru a se active acest mecansim de oprire a tranzacţionării cunoscut drept „circuit breaker”.

    Miercuri, indicele Dow Jones şi-a încheiat ciclul de creştere istoric care a durat 11 ani şi a închis şedinţa în teritoriu de bear market (n.r: atunci când încheie şedinţa cu un minus de 20% faţă de maximul istoric).

    S&P 500 a fost aproape de a intra în teritoriul „ursului”, însă contractele futures de joi indică trecerea S&P 500 în acest teritoriu.

    În discursul său, Donald Trump a anunţat că interzice intrarea turiştilor din Europa în SUA pentru 30 de zile ca parte a răspunsului guvernului american la pandemie.

    Mai mult, administraţia Trump a anunţat că va furniza o relaxare financiară pentru muncitorii bolnavi, care au grijă de alţii sau care sunt în carantină.

    Aceste măsuri nu au fost destul de specific pentru investitori care aşteptau un plan fiscal robust pentru a curba potenţiala încetinire a creşterii economice în urma coronavirusului.

     

     

  • Donald Trump anunţă un plan masiv de stimulente fiscale: Bursele americane deschid şedinţa pe creştere

    Contractele futures pe piaţa americană (care arată poziţiile pe care vor să le cumpere investitorii când se va deschide şedinţa de tranzacţionare – n.red), înregistrează creşteri încurajatoare marţi dimineaţă după ce indicele S&P 500 a trecut prin cea mai proastă zi de la criza financiară.

    Indicele Dow Jones înregistra marţi dimineaţă o creştere de 794 de puncte pe piaţa future, ceea ce arată că ar putea avea un salt de 839 de puncte la deschidere. În acelaşi timp, futures pe S&P 500 şi Nasdaq au înregistrat creşteri uşoare marţi dimineaţă, potrivit CNBC.

    Contractele futures au trecut într-o zonă de creştere după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat o potenţială facilitate fiscală prin care vrea să combată impactul coronavirusului în economie.

    Potenţiala facilitate fiscală ar fi complementară pachetului de urgenţă de 8,3 miliarde dolari aprobat de Trump luna trecută, în contextul epidemiei.

    Donald Trump a anunţat luni că va propune un plan fiscal „masiv”, care ar putea include o reducere de impozit pe venit care să îi ajute pe muncitori.

    Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei, spune că măsurile ar fi direcţionate către muncitorii care au fost loviţi cel mai sever, pe lângă afacerile mici. El spune că statul intenţionează să furnizeze lichiditate pentru a-i ajuta pe oameni şi pe companii să treacă prin efectele temerilor legate de coronavirus.

    „Economia va fi într-o formă foarte bună peste un an de zile. Nu este ca la criza financiară”, a spus Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei.

    Cotaţiile petrolului şi-au revenit, marţi, înregistrând o creştere cu 7%, după ce luni au consemnat cea mai mare scădere din ultimii 30 de ani, scrie Reuters. 

    Creşterea cotaţiilor s-a produs după ce Donald Trump a anunţat că va lua măsuri menite să sprijine economia.

    Marţi, cotaţia barilului a crescut cu 2,51 dolari în raport cu nivelul înregistrat luni, respectiv cu 7,3%, până la 36,87 de dolari. Luni, cotaţia barilului ajunsese la cel mai scăzut nivel din februarie 2016 încoace, după o scădere de 25%, cea mai mare înregistrată din 1991 până acum

     

     

  • Moment istoric: Bursa americană închide şedinţa de miercuri la maximul tuturor timpurilor pe fondul acordului Beijing-Washington

    Indicele industrial Dow Jones a reuşit miercuri să încheie şedinţa de tranzacţionare peste pragul de 29.000 de puncte, într-o premieră istorică pentru bursele americane.

    În acelaşi timp, şi indicele S&P s-a tranzacţionat aproape de valori record după ce SUA şi China au anunţat că au semnat Faza Întâi a acordului comercial Washington – Beijing şi au promis că vor rezolva disputa comercială care generează incertitudine pe Wall Street de mai mult de un an deja, potrivit Reuters.

    În centrul acordului comercial stă promisiunea Beijingului potrivit căreia China va cumpăra bunuri şi servicii suplimentare de cel puţin 200 miliarde dolari din SUA în următorii doi ani – plecând de la pragul de 186 miliarde dolari din 2017.

    Acordul comercial lasă loc investitorilor să se concentreze pe următoarea rundă de rapoarte trimestriale şi să ofere estimări şi perspective neafectate de tensiunea pe care a generat-o până acum lipsa unui acord comercial.

    „Nu există îndoială că din punct de vedere psihologic există o relaxare pentru piaţă. Există încă executivi cu incertitudini, însă semnarea acestei etape ar putea ajuta măcar capitalul de investiţii”, notează Peter Cardillo, economist-şef în cadrul Spartan Capital din New York.

    Astfel, indicele Dow Jones a încheiat şedinţa de tranzacţionare la 29.030 puncte, în timp ce S&P a încheiat şedinţa la peste 3.280 de puncte.

     

     

     

     

  • Moment istoric: Indicele bursier Dow Jones trece pentru prima dată de pragul de 29.000 de puncte

    Indicele bursier Dow Jones a înregistrat vineri un moment istoric după ce a trecut de pragul de 29.000 de puncte în deschiderea şedinţei de tranzacţionare (n.r: şedinţa bursieră în SUA începe la 16.00 – ora României).

    La ora redactării acestei ştiri indicele Dow Jones a scăzut sub prag, tranzacţionându-se la 28.976,5 puncte, însă dacă reuşeşte să încheie şedinţa peste acest prag, va marca 37 de zile de la momentul în care indicele Dow Jones Industrial Average a atins pragul de 28.000 de puncte – în data de 15 noiembrie.

    Analiştii se aşteptau ca Dow Jones să nu performeze spre maxime istorice în şedinţa de vineri pe fondul publicării statisticilor referitoare la piaţa muncii din SUA pe luna decembrie, care arată că s-au creat doar 145.000 de locuri noi de muncă versus 160.000, cât estimau economiştii chestionaţi de Dow Jones.

    De asemenea, salariile au crescut în decembrie cu 2,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce economiştii se aşteptau la o creştere de 3,1%. Astfel, în deecmbrie 2019 a fost prima lună din iulie 2018 până acum în care salariile din SUA au crescut cu mai puţin de 3%.

     

  • Indicele bursier Dow Jones atinge 28.000 de puncte pentru prima dată în istorie

    Indicele bursier Dow Jones din SUA a atins la finele şedinţei de vineri un maxim al tuturor timpurilor, la peste 28.000 de puncte, informează CNN.

    Toţi cei trei indici majori au închis la niveluri record, încheindu încă o săptămână pozitivă.

    Dow Jones a terminat vineri cu o creştere de 0,8%, sau 223 puncte, marcând a patra săptămână consecutivă de câştiguri. S&P 500 a urcat cu 0,8%, încheind a şasea săptămână consecutivă de câştiguri. Nasdaq Composite a avansat pentru a şaptea săptămână la rând, cu 0,7% vineri.

    Creşterile au venit pe fondul speranţelor pentru o înţelegere în disputa comercială dintre Statele Unite şi China şi al datelor din retail mai bune decât se aşteptau analiştii.

    “Ori de câte ori un index major atinge un nivel semnificativ, aşa cum a făcut Dow, efectul psihologic poate ajuta la creşterea pieţelor şi mai rsus. Cu S&P 500 la nivel maxim, tendinţa este clar ascendentă, în ciuda riscurilor economice şi politice reale. Psihologia contează pentru pieţe, deoarece afectează modul în care se interpretează ştirile, iar aceasta poate face percepţiile chiar mai pozitive”, a declarat Brad McMillan, directorul de investiţii al Commonwealth Financial Network.

    Bursele au înregistrat recorduri continue în ultimele săptămâni.

    Larry Kudlow, consilierul economic al Casei Albe, şi-a exprimat vineri optimismul faţă de un acord comercial între SUA şi China, stimulând sentimentul investitorilor. Ţările au anunţat că sunt aproape de finalizarea „fazei unu” la jumătatea lunii octombrie, dar nu au semnat încă. Între timp, piaţa a primit semnale mixte de la oficiali.

    Datele economice au arătat că americanul de rând continuă să fie dispus să cheltuiască, ceea ce este o veste bună pentru creşterea economică a SUA. Consumul reprezintă aproximativ două treimi din creşterea PIB.

    Vânzările cu amănuntul din octombrie s-au redresat faţă de septembrie. “Cumpărătorii americani s-au întors în magazine şi mall-uri în octombrie, dar tendinţa nu este clară, încă, pentru cheltuielile consumatorilor din al patrulea trimestru al anului”, a avertizat Chris Rupkey, economistul financiar la MUFG.

  • Au început semnele clare de recesiune: Pieţele americane de acţiuni scad masiv, iar piaţa obligaţiunilor le dă fiori investitorilor

    Pieţele sunt tulburi joi, după ce bursele americane au înregistrat scăderi majore pe fondul unei scăderi a randamentului pe titluri de stat americane cu scadenţa la 30 de ani care a atins nivelul de sub 2% pentru prima dată, generând temeri majore pentru investitori cu privire la o recesiune iminentă.

    Potrivit Financial Times, traderii s-au îndepărtat de active mai riscante precum acţiunile bursiere şi petrolul într-o încercare de a se refugia în aşa-numitele „paradisuri”, precum titlurile de stat.

    Investitorii sunt îngrijoraţi de semnalele transmise de pieţele de obligaţiuni, corelate cu tensiunile comerciale care escaladează din ce în ce mai mult între Washington şi Beijing.

    „Nu există niciun dubiu că riscul unei recesiuni creşte pe fondul escaladării conflictelor comerciale”, notează strategii BNP Paribas.

    Semnalele negative s-au înmulţit săptămâna aceasta pe fondul unor semnale comerciale economice slabe atât din Germania, cât şi din China, două dintre cele mai mari economii ale lumii.

    Drept urmare, randamentul titlurilor de stat cu scadenţa la 10 ani, atât în SUA, cât şi în Marea Britanie, au scăzut sub nivelul celor pe termen scurt pentru prima dată de la criza financiară până în prezent – această inversiunie indică de obicei o recesiunea.

    Bursele americane au scăzut masiv miercuri, cu indicele industrial Dow Jones înregistrând cea mai slabă zi din 2019, după ce piaţa titlurilor de stat a dat semnale îngrijorătoare cu privire la starea economiei americane, potrivit CNBC.

    Indicele Dow Jones a scăzut cu 800 de puncte, adică 3%, înregistrând cea mai mare scădere procentuală din acest an, şi a cea mai mare pierdere de puncte din istorie.

    Indicele S&P a scăzut cu 85,7 puncte, adică peste 2,9%, la 2.840 puncte, în timp ce indicele Nasdaq care urmăreşte companiile din tehnologie a scăzut cu 3% la 7.773 puncte.

    Indicele Dow Jones a pierdut tot ce recuperase de la scăderile de la începutul lunii şi a scăzut la minimul ultimelor două luni.

     

     

     

     

     

  • Bursele rămân fără companii americane

    Una dintre cele mai importante decizii din viaţa unei companii este aceea de a vinde sau nu acţiuni. Decizia de a lista compania pe bursă este influenţată de mai mulţi factori, precum condiţiile economice, legislaţia în vigoare, caracteristicile firmei sau condiţiile impuse de instituţia bursieră aleasă.

    Numărul companiilor publice a scăzut cu 50% în perioada 1996-2016, principalul motiv fiind creşterea costurilor de administrare venită pe fondul unei înăspriri a legislaţiei americane. Unele costuri sunt financiare (aşa cum sunt cele legate de listarea în sine şi apoi de raportarea datelor), în vreme ce altele sunt mai puţin tangibile (compania poate fi în permanenţă ”hăituită“ de investitori sau poate fi ţinta unor presiuni politice). Deşi numărul de companii publice a scăzut la jumătate, valoarea celor existente a crescut de la 105% din valoarea PIB-ului la 136% la sută raportat la acelaşi nivel de referinţă. |n acelaşi timp, numărul anual de listări a scăzut dramatic, de la 845 în 1996 la 128 în 2016.

    Companiile aşteaptă mult mai mult înainte de a se lista, asta în condiţiile în care decid să o facă. Reducerea numărului de listări pe bursă a crescut vârsta medie a companiilor publice cu 50%, de la 12 la 18 ani. Şi dacă situaţia nu este încă atât de gravă în sectorul tehnologic, unde companiile au în general un capital mare, impactul asupra organizaţiilor mici şi mijlocii a fost devastator. Un studiu al celor de la Wall Street Journal este grăitor în acest sens: valoarea medie a companiilor listate a crescut cu 400% în ultimii 20 de ani.

    Cei care au beneficiat de pe urma acestui trend sunt investitorii puternici, având de obicei în spate numele unui fond de investiţii cu resurse însemnate.

    Pe de altă parte, nici beneficiile listării nu mai sunt ce-au fost; companiile private au o capacitate mult mai mare de a obţine investiţii în runde târzii, reuşind astfel să finanţeze inovaţiile propuse. Procesul de prelistare a devenit, practic, oferta publică iniţială din urmă cu 30 de ani.

    Faptul că organizaţiile de azi îşi cresc valoarea anterior listării şi nu ca urmare a acesteia demonstrează că investitorii privaţi, care nu lucrează alături de fonduri de investiţii, sunt în pericol de a rata numeroase ocazii.

    Un alt pericol pentru aceştia e adus de lipsa opţiunilor  există mai puţin de 4.000 de companii listate, în vreme ce numărul companiilor private trece de 6 milioane. Cu alte cuvinte, pentru aceştia a devenit imposibil să obţină o expunere diversificată fără a apela la fondurile de investiţii. Strategia clasică de a avea o structură investiţională de 60/40  60% investiţii în acţiuni, 40% credite  nu va mai fi fezabilă în anii ce vin.

    Cadrul în care funcţionează investiţiile în companii publice s-a schimbat fundamental în ultimii 20 de ani. Spre exemplu, cei care au investit la momentul listării Amazon, în 1997, au obţinut un câştig de 565 de ori mai mare decât suma investită; cei care au investit în listarea Google, din 2004, şi-au înmulţit banii de 20 de ori. Investitorii individuali care încearcă să aibă un portofoliu diversificat trebuie să abordeze un număr mult mai mare de companii în căutarea biletului norocos. |n prezent, strategiile care se laudă cu un ROI (return on investment – n.red.) de 15-20% au devenit mult mai atractive.

    Lucrurile stau mult mai bine în Europa, unde valoarea listărilor a ajuns la 43,9 miliarde de euro, bifând o creştere de 57% faţă de 2016, în timp ce volumul listărilor a crescut cu 30%, potrivit unui raport realizat de PwC. FTSE 100, indicele primelor 100 de companii cu cea mai mare capitalizare de piaţă de pe bursa de valori din Londra, a încheiat anul 2017 cu rezultate record şi a continuat şi în 2018. De asemenea, DAX şi alţi indici bursieri europeni au atins şi bătut recorduri în 2017 şi toate semnele arată către un an bun pentru bursele de pe bătrânul continent.

    Volatilitatea indicilor europeni a scăzut la un nivel istoric, iar acest lucru a contribuit la crearea unei pieţe favorabile pentru listările la bursă.

    Cele mai mari nouă listări la bursă au fost de peste 1 miliard de euro. Locul 10 a fost ocupat de Gestamp Automocion din Spania, care a strâns fonduri de 870 milioane de euro.

    Bursa de Valori de la Londra a fost cea mai activă pe piaţă, reuşind să strângă 12,5 miliarde de dolari în urma a 103 listări. De asemenea, bursele din Londra şi Dublin au găzduit împreună cea mai mare listare europeană, Allied Irish Banks plc, strângând 3 miliarde de dolari.

    După Londra, cea mai importantă bursă a fost cea italiană, unde 32 de IPO-uri au strâns 5,2 miliarde de dolari, din care aproape jumătate a fost asigurată de listarea Pirelli (2,2 miliarde de euro).

    Cele mai multe listări la bursă au venit din domeniul financiar, apoi din industrie, urmată de industria bunurilor de consum. Cele mai puţine IPO-uri au venit din domeniile energiei (petrol şi gaze), utilităţilor şi telecomunicaţiilor.

    Şi numărul ofertelor publice iniţiale de tip cross-border (listarea unei companii în altă ţară decât în cea în care are sediul central) a crescut anul trecut. |n 2017 au fost înregistrate 106 IPO-uri cross-border, cu o valoare de 12,3 miliarde de euro, faţă de 73 de listări, cu o valoare de 6,2 miliarde de euro, în 2016. Aproape jumătate din aceste listări au avut loc la bursele americane deoarece un număr semnificativ de companii chinezeşti, precum Rise Education Cayman Ltd sau China Internet Nationwide Financial, au ales să se listeze în SUA. Pe locul doi a fost Londra, listările de acest tip atrăgând 3 miliarde de euro. Una dintre ofertele publice iniţiale de acest fel a fost a companiei ruseşti EN+Group, care a strâns 1,3 miliarde de euro, primul IPO al unei companii din Rusia din 2014 până în prezent.

    BURSA AMERICANĂ NU MAI E ATRACTIVĂ

    Un studiu realizat de Michael Mauboussin, de la Credit Suisse, a încercat să explice cauzele şi efectele fenomenului din Statele Unite. Maubossin a identificat două motive de îngrijorare pentru manageri atunci când vine vorba de listare: legea Sarbanes-Oxley şi ideea că pieţele private le pot da o perspectivă mai bună pe termen lung.

    Legea Sarbanes-Oxley, cunoscută şi sub numele de Actul contabilităţilor companiilor publice de reformă şi de protecţie a investitorilor (în Senatul Statelor Unite ale Americii) sau Actul corporativ şi de audit al răspunderilor şi responsabilităţilor (în Camera Reprezentanţilor) este o lege americană federală adoptată pe 30 iulie 2002. Actul e împărţit în 11 secţiuni şi a fost adoptat ca reacţie la scandaluri ce au zguduit Statele Unite, aşa cum au fost Enron sau WorldCom. Legea se referă la responsabilitatea pe care o are consiliul de administraţie al unei companii private şi trece pedepsele din sfera civilă în cea penală, fapt care a schimbat în mod fundamental percepţia asupra listării pe bursă.

    Airbnb exemplifică perfect trendul din Statele Unite: are zece ani vechime şi încă nu s-a listat pe bursă (ca termen de comparaţie, Amazon a devenit companie publică la trei ani de la înfiinţare). Airbnb a strâns investiţii de miliarde de dolari în urma rundelor de finanţare, având 26 de investitori externi. A terminat anul 2017 cu un profit brut de 450 de milioane de dolari, perspectivele financiare fiind pozitive. Mai mult, în cadrul ultimei runde de finanţare, din 2016, angajaţii au putut vinde acţiuni în valoare de 200 de milioane de dolari, anulând astfel un alt motiv de listare pe bursă.

    Un alt aspect este cel legat de companiile care ies de la bursă. O treime din aceste ieşiri sunt involuntare  companiile scad în valoare şi nu mai sunt eligibile pentru investiţii publice sau intră în faliment; în restul cazurilor, e vorba de fuziuni şi achiziţii.
    Unele companii sunt cumpărate de fonduri de achiziţii, altele sunt preluate de corporaţii care vor să-şi extindă prezenţa într-un anumit sector. Deşi există voci care spun că astfel de achiziţii reprezintă un semn de competitivitate în piaţă, realitatea e diferită: o mare parte a economiei e controlată de câteva companii, explică Mauboussin.

    Toate aceste lucruri s-ar putea însă schimba dacă euforia legată de companiile din tehnologie ar dispărea. Ar deveni mai greu pentru start-up-uri să obţină finanţare, iar asta ar duce la o reorientare a investitorilor către alte companii.

    Trebuie totuşi amintit că un singur start-up din tehnologie a eşuat, recent, în mod lamentabil: Theranos, o companie cu soluţii de testare a sângelui care însă nu au funcţionat.

    Jay Clayton, preşedintele SEC (Securities and Exchange Comission, echivalentul ASF-ului din România – n.red.), a numit fenomenul ”o problemă serioasă pentru pieţe şi pentru ţară“; cu toate acesta, principala instituţie care ar trebui să reglementeze situaţia a luat puţine măsuri în această direcţie. Diverse propuneri, aşa cum ar fi posibilitatea de a păstra confidenţialitatea datelor înainte de listare, verificând astfel interesul posibililor investitori, nu sunt suficiente pentru a îndrepta situaţia.

    Statele Unite au dat, de-a lungul timpului, nivelul de referinţă în ceea ce priveşte rolul unei companii în economia de piaţă, fie organizaţia publică sau privată. Rămâne de văzut dacă evoluţia burselor şi a numărului de companii listate va deveni un trend şi în Europa sau Asia.

     

  • Tudor Chirilă: Avem salarii tăiate, nu mărite. Viorica Vasilica era ieri îngrijorată că a căzut Dow Jones-ul, asta în caz că ştie ce înseamnă. Am râs un pic. În schimb, avem o mare probl

    Artistul şi-a scris nemulţumirea pe Facebook: „Avem salarii tăiate, nu mărite. Modificările codului fiscal sunt imprevizibile, ilogice şi riscă să ne coste rău de tot în viitor. Ţara este într-o stagnare totală, fără speranţe de redresare. Sănătate, educaţie, infrastructură zero.

    Programul de guvernare nu există. Viorica Vasilica era ieri îngrijorată că a căzut Dow Jones-ul, asta în caz că ştie ce înseamnă. Am râs un pic. În schimb, avem o mare problemă: cum s-o demitem cu orice preţ pe Kovesi, chiar dacă nu avem probe care s-o incrimineze. Unicul obiectiv al programului de guvernare este desfiinţarea DNA, prin reformarea lui totală aşa cum cere Şerban Nicolae, senator PSD cu comportament si limbaj de mahala.

    Aruncăm nişte petarde, mai mixăm nişte înregistrări, ne tăvălim un pic pe jos pe la televiziuni şi încercăm să-i mai ducem pe oameni pe nişte piste false. În schimb, nu ne întoarcem în ţară când suntem audiaţi de DNA.

    Dacă DNA ar fi funcţionat normal (adică să furăm şi noi fără frică) ne-am fi întors. Cred că niciodată România nu a fost atât de asaltată din interior cum este acum. Dacă un clan mafiot ajunge să pună în discuţie funcţionarea justiţiei de maniera în care se întâmplă zilele astea, e nasol.

    În anii cincizeci comunismul a fost instaurat de puterea sovietică, prin agenţii lor trimişi în România. Cred că Stalin e foarte surprins pe unde e el acum să vadă că o ţară se poate distruge din interior, fără prea mare efort.

    Probabil că următorul pas e să-i pună un kil de cocaină în maşină lui Koveşi. Poate, poate ? Oricum Viorica Vasilica (ce ruşine ca o numire istorică pentru feminismul din România şi egalitatea de şanse să fie îngropată sub greutatea incompetenţei) s-a executat, dansează pe ritmuri îndrăgite, iar Tudorel e în stare să vină de unde răsare soarele ca să devină eroul naţional care va salva justiţia în România.

    Ce se va întâmpla cu românii care nu văd lucrurile din perspectiva mafiei? Nimic bun. Pentru că nu se poate întâmpla nimic bun când nu mai ai ţară. Vor forţa demiterea lui Kovesi cu orice preţ. Sunt disperaţi. Probabil mai disperaţi ca noi. Pentru că aşa cum noi ne dorim o altă Românie şi ei vor să păstreze cu orice preţ România lor.”

    “;}

  • Indicele bursier Dow Jones a scăzut cu 4,15%

    Un alt indice important, S&P 500, a avut o scădere 100,6 puncte, coborând cu 3,75%, în timp ce valoarea indicelui Nasdaq a pierdut 274,8 puncte, înregistrând o scădere de 3,9%.

    Dow Jones a avut luni o scădere de 1.175 de puncte, cea mai mare după criza financiară din anul 2008, situaţii asemănătoare înregistrându-se şi la bursele S&P 500 şi Nasdaq.

    Valoarea indicelui S&P 500 a înregistrat luni o scădere de 3,8%, iar Nasdaq a piedut 3,7% din valoare.

  • O nouă furtună se abate pe burse: Bursele din Asia se prăbuşesc din nou, în Europa revin scăderile majore, iar Indicele Dow Jones din SUA închide pe minus cu 4,15%

    Bursa de la Bucureşti a deschis şedinţa de vineri pe minus, principalii indicii înregistrau la ora 10.00 scăderi cuprinse între 0,92% şi 2,07%.

    Astfel, BET, principalul indice al BVB, afişa un minus de 1,62%, BET-FI un minus de 0,92%, BET-NG minus 2,07%, iar BET-TR un minus de 1,62%.

    Acţiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 1,55%, în timp ce BRD a scăzut cu 1,05%. Digi s-a prăbuşit cu 3,05%, în timp ce Petrom a scăzut cu 2,56%, Romgaz cu 2,12% şi Transgaz cu 1,98%.

    Pieţele europene au deschis în scădere,  cu un minus de 0.36% pe indicele Stoxx 600, în timp ce indicele DAX al bursei din Frankfurt a înregistrat o scădere de până la 0,02%. În Londra, indicele FTSE 100 a scăzut cu 0,40%, în timp ce la Paris, indicele CAC 40 a scăzut cu 0.20%.

    Pentru a doua oară săptămâna această, indicele industrial Dow Jones a scăzut cu peste 1.000 de puncte în cadrul unei corecţii a pieţei de capital, iar bursa de la New York a închis pe scădere cu 4,5% joi, înregistrând o scădere totală de 10% faţă de maximul istoric atins în urmă cu două săptămâni, potrivit CNN. 

    Frica i-a cuprins pe investitori cu privire la piaţa de obligaţiuni, inflaţie şi dobânzi de referinţă, ceea ce a dus indicii bursieri Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq pe minus pentru anul 2018.

    CIteşte continuarea pe www.zf.ro