Saxo Bank: criza va aduce deflatie si excluderi din zona euro

“Ne aflam acum pe o muchie de cutit, intr-un echilibru instabil,
care se va rupe – nu in forma in care s-a intamplat cu economiile
emergente (Argentina, Indonezia, Rusia) de-a lungul crizelor din
ultimele doua decenii, cu devalorizari ale monedelor si intrare in
incapacitate de plata; de data aceasta, tarile dezvoltate, unde se
afla epicentrul crizei, vor traversa o spirala deflationista lenta,
determinata de efortul de a-si reduce deficitele”, scrie Nick
Beecroft, Senior FX Consultant al bancii daneze.

Beecroft are o experienta de 25 de ani in industria financiara,
incluzand pozitii in managementul operatiunilor pe pietele globale
in iinstitutii ca Standard Chartered Bank, Deutsche Bank si
Citibank si participarea la Comitetul consultativ pentru piata
valutara al Bancii Angliei.

Cresterea in SUA si in zona euro s-a bazat in mare masura pe
consum si pe datorie in ultimele doua, trei decenii, iar de fiecare
data cand economia a incercat sa elimine excesele si erorile
rezultate din cresterea exagerata a creditarii, ratele dobanzilor
au fost reduse, iar povara datoriilor a ajuns si mai mare, noteaza
analistul. Un astfel de model are sanse pe termen scurt, dar in
timp are nevoie de stimulente din ce in ce mai substantiale ca sa
evite un colaps – “care ar fi, de fapt, doar o revenire la
echilibru”. Asa se face ca ratele dobanzilor trebuie sa fie mereu
reduse, spre niveluri tot mai aproape de zero, pana la punctul in
care autoritatile sunt nevoite sa recurga la “quantitative easing”
– crearea de lichiditate in piata prin cumpararea de obligatiuni
guvernamentale sau alte titluri de catre bancile centrale.

Aceasta evolutie a fost facilitata de o “abordare iresponsabila”
a problemei datoriilor si a speculatiilor, evidenta in usurinta cu
care au fost salvate de la incapacitatea de plata tari si companii
private imprudente, de la Mexic sau state din Asia de Sud-Est si
pana la fondul Long Term Capital Management in 1998. Ea a
contribuit la o crestere globala a poverii datoriilor, acumulate in
baza unor credite oferite mult prea ieftin. “Iar acum ar fi prea
simplist si naiv din partea Vestului sa creada ca poate scapa usor
de pacatele excesului de creditare din ultimii 20 de ani”, continua
Nick Beecroft. Transformarea masiva a datoriilor private in datorie
publica “a parut pana acum un panaceu”, insa fisurile in acest
edificiu incep sa apara, asa cum se vede din exemplul
Greciei.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *