BusinessMagazin

Tag: piete financiare

  • Analişti: Ne aşteptăm la o creştere a preţului la petrol şi cupru în perioada următoare

    „Preţul petrolului este în uşoară creştere, datorită reducerii producţiei de către Arabia Saudită, care, în ciuda declaraţiilor de creştere a extracţiei, a redus în iulie 2018 nivelul producţiei la 10,3 milioane de barili pe zi (b/zi), ceea ce reprezintă o scădere cu 189.000 b/zi faţă de iunie 2018. Intrarea în vigoare a primei runde a sancţiunilor SUA asupra Irakului a avut, de asemenea, o influenţă semnificativă asupra preţului petrolului”, spune analistul Marek Paciorkowski.

    Potrivit analizei, cotaţia OIL WTI (Oil West Texas Intermediate, clasa de ţiţei utilizată drept referinţă în preţul petrolului) a depăşit 69 de dolari/baril, în timp ce valoarea Brent a crescut la peste 74 de dolari/baril. Alte schimbări majore pe piaţa petrolului sunt aşteptate în ultimul trimestru al anului 2018. În noiembrie 2018, este planificată încă o serie de restricţii din partea SUA, ce vizează sectorul petrolului şi al gazului iranian, precum şi operaţiuni ale băncii centrale iraniene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Leul românesc şi eurobondurile Bulgariei, cele mai mari scăderi din Europa de Est din cauza Greciei

    Leul s-a depreciat în raport cu euro la 4,4931 unităţi, de la 4,4577 lei pentru un euro vineri, iar faţă de dolar a fost depăşit pragul de 4 lei, potrivit cursului oficial al BNR, după evenimentele din Grecia. Un dolar era cotat vineri la 3,9783 lei, transmite Bloomberg.

    Obligaţiuni ale Bulgariei în valoare de 1,49 miliarde de euro, cu scadenţă în 2024, au înregistrat cel mai amplu declin de la lansarea pe piaţă în 2014, în timp ce leul se îndreaptă spre cea mai mare scădere din acest an.

    Monedele Poloniei, Ungariei şi Rusiei s-au depreciat cu cel puţin 1% în raport cu dolarul, iar indicii bursieri regionali sunt în scădere.

    Alături de România, Bulgaria are cel mai mult de pierdut, între ţările est-europene, de pe urma unei posibile retrageri a Greciei din uniunea monetară.

    Cele mai mari patru bănci din Grecia deţin aproximativ 12% din activele bancare româneşti, iar în Bulgaria 28%, potrivit datelor băncilor centrale.

    “Încrederea este numele jocului în industria bancară. Dacă dispare, chiar şi o bancă solvabilă poate ajunge într-o situaţie dificilă. Proprietarii eleni vor avea o capacitate mai mică să ajute unităţile din Bulgaria”, a declarat Gabor Ambrus, analist la Royal Bank of Scotland în Londra.

    Leva s-a depreciat luni cu 0,6%, la 1,7621 unităţi pentru un dolar, cursul fiind aproape neschimbat faţă de euro, în timp ce randamentul obligaţiunilor în euro cu scadenţă în 2024 a crescut cu 0,29 puncte procentuale, la 3,26%.

    Obligaţiunile României de 1,5 miliarde de euro cu scadenţa în octombrie 2024 au consemnat cea mai mare scădere din ianuarie, randamentul urcând cu 0,23 puncte procentuale, la 3,02%. Exceptând Bulgaria, randamentul obligaţiunilor româneşti a înregistrat cea mai mare creştere între 21 de pieţe emergente analizate de Bloomberg.

    Cele mai mari patru bănci din Grecia sunt prezente pe piaţa locală prin intermediul Alpha Bank România, Piraeus Bank România, Bancpost şi Banca Românească.

    În Bulgaria, United Bulgarian Bank este deţinută în proporţie de 99,9% de National Bank of Greece, pe piaţă având operaţiuni şi Piraeus Bank şi Alpha Bank.

    Pe alte pieţe, zlotul polonez a scăzut cu 0,4% faţă de euro, iar principalul indice al bursei din Varşovia s-a contractat cu 1,5%.

    Forintul unguresc s-a depreciat cu 0,4% în raport cu euro, în timp ce rubla rusească a coborât cu 1,1% faţă de dolar.

    Banca centrală a Bulgariei a încercat că tempereze temerile investitorilor legate de răspândirea crizei, afirmând că băncile sunt bine capitalizate, iar măsurile guvernului elen nu pot afecta în niciun fel funcţionarea normală şi stabilitatea sistemului bancar din ţară.

    Grecia este a doua ţară din zona euro care a introdus controlul capitalului, după Cipru în 2013. Decizia a fost luată în urma întreruperii negocierilor cu creditorii internaţionali, vineri seara, şi decizia de duminică a Băncii Centrale Europene de a menţine dar îngheţa finanarea băncilor din Grecia.

    În Grecia va fi organizat duminică un referendum referitor la măsurile de austeritate solicitate de Comisia Europeană, BCE şi FMI în schimbul continuării sprijinului financiar.

    Grecia trebuie să plătească marţi FMI o datorie de 1,6 miliarde de euro, dar nu are banii necesari, în lipsa sprijinului internaţional. Statul elen ar mai fi avut de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro care expiră marţi.

  • Tiparniţa de bani americană s-a oprit

    Comunicatul Fed exprimă încrederea în “progresul către o ocupare maximă a forţei de muncă într-un context de stabilitate a preţurilor” (şomajul a scăzut la 5,9% în septembrie, cu 0,4% peste nivelul de la care Fed consideră că se poate vorbi de ocupare maximă a forţei de muncă, iar economia este aşteptată să crească anul viitor cu 2,6-3%). În acelaşi timp, ea ignoră obişnuitele avertismente venite din pieţe care, de fiecare dată când banca se pregătea să încheie un ciclu de tipărire de bani, pledau pentru reînnoirea lui, fie cu argumentul unor posibile prăbuşiri ale burselor, fie cu cel al stării proaste a economiei globale.

    În privinţa unor eventuale majorări de dobânzi, Janet Yellen, preşedintele Fed, i-a convins pe colegii săi mai grijulii cu perspectiva de inflaţie decât cu combaterea şomajului să includă în comunicat asigurarea că dobânzile vor rămâne joase pentru “o perioadă considerabilă” şi că orice majorare va depinde de viitoarea evoluţie a economiei.

    De altfel, Janet Yellen i-a surprins recent pe unii politicieni republicani cu un discurs neobişnuit pentru un şef al Rezervei Federale, vorbind despre adâncirea decalajelor sociale şi de avere din SUA, care după unele calcule au ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultima sută de ani.

  • Tiparniţa de bani americană s-a oprit

    Comunicatul Fed exprimă încrederea în “progresul către o ocupare maximă a forţei de muncă într-un context de stabilitate a preţurilor” (şomajul a scăzut la 5,9% în septembrie, cu 0,4% peste nivelul de la care Fed consideră că se poate vorbi de ocupare maximă a forţei de muncă, iar economia este aşteptată să crească anul viitor cu 2,6-3%). În acelaşi timp, ea ignoră obişnuitele avertismente venite din pieţe care, de fiecare dată când banca se pregătea să încheie un ciclu de tipărire de bani, pledau pentru reînnoirea lui, fie cu argumentul unor posibile prăbuşiri ale burselor, fie cu cel al stării proaste a economiei globale.

    În privinţa unor eventuale majorări de dobânzi, Janet Yellen, preşedintele Fed, i-a convins pe colegii săi mai grijulii cu perspectiva de inflaţie decât cu combaterea şomajului să includă în comunicat asigurarea că dobânzile vor rămâne joase pentru “o perioadă considerabilă” şi că orice majorare va depinde de viitoarea evoluţie a economiei.

    De altfel, Janet Yellen i-a surprins recent pe unii politicieni republicani cu un discurs neobişnuit pentru un şef al Rezervei Federale, vorbind despre adâncirea decalajelor sociale şi de avere din SUA, care după unele calcule au ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultima sută de ani.

  • Contribuabilul, veriga slabă a economiei europene

    Ştirea a determinat pe parcursul săptămânii căderea rapidă a monedei euro faţă de dolar şi yen şi un avânt al burselor de acţiuni, cu indicele S&P 500 câştigând timp de patru zile cel mai mult din ianuarie 2013 până acum. Efectul a fost potenţat de zvonurile că, dacă economia americană încetineşte ori dacă apar turbulenţe pe pieţele financiare, Rezerva Federală a SUA ar putea decide la reuniunea de politică monetară din 28-29 octombrie să reînnoiască la rândul ei programul de stimulente monetare, prevăzut iniţial să se încheie în această lună.

    Dacă ar recurge la achiziţia de obligaţiuni corporatiste, BCE ar urma exemplul Băncii Japoniei, care a apelat la acest instrument în cadrul programului său de stimulare monetară a economiei, dar ar întâmpina aceeaşi opoziţie din partea Germaniei ca şi în cazul ideii de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale ale ţărilor cu probleme din zona euro, argumentul fiind acelaşi – transferarea riscurilor de la instituţiile financiare, state şi companii private spre băncile centrale, adică în cele din urmă tot spre contribuabili.

    Pe baza condiţiilor actuale de pe piaţă, JP Morgan a estimat deja că BCE ar putea cumpăra în decurs de un an obligaţiuni corporatiste în valoare de cca 50 mld. euro.

  • Miliardarii lumii păstrează munţi de bani în numerar

    Potrivit unui nou studiu în rândul miliardarilor, realizat de Wealth-X şi UBS, miliardarii păstrează fiecare, în medie, 600 de milioane de dolari în numerar, sumă mai mare de exemplu decât PIB-ul Republicii Dominicane. Suma este cu 60 de milioane de dolari mai mare faţă de anul trecut şi este echivalentă cu 19% din averea lor netă.

    “Nivelul mai ridicat al lichidităţilor semnalează că mulţi miliardari ţin banii în afara pieţei financiare, în aşteptarea momentului optim în care să îşi facă investiţiile”, se arată în studiu. Astfel, deţinerile în numerar ale miliardarilor sunt cu mult mai mari decât investiţiile lor pe piaţa imobiliară. Activele imobiliare ale miliardarilor se ridică în medie la 160 de milioane de dolari pentru fiecare, respectiv circa o cincime din fondurile în numerar ale acestora.

    Simon Smiles, director de investiţii la UBS Wealth Management, a declarat că familiile miliardare se concentrează în mare parte pe aceeaşi întrebare şi anume ce să facă cu banii. “Aparenta siguranţă a numerarului, la care se adaugă experienţa dureroasă a crizei financiare din 2008-2009 şi problemele ulterioare din zona euro, întăresc tendinţa de favorizare a unei strategii prudente de alocare a banilor”, afirmă Smiles în raport. El avertizează însă că inflaţia riscă să erodeze valoarea deţinerilor în numerar.

  • Miliardarii lumii păstrează munţi de bani în numerar

    Potrivit unui nou studiu în rândul miliardarilor, realizat de Wealth-X şi UBS, miliardarii păstrează fiecare, în medie, 600 de milioane de dolari în numerar, sumă mai mare de exemplu decât PIB-ul Republicii Dominicane. Suma este cu 60 de milioane de dolari mai mare faţă de anul trecut şi este echivalentă cu 19% din averea lor netă.

    “Nivelul mai ridicat al lichidităţilor semnalează că mulţi miliardari ţin banii în afara pieţei financiare, în aşteptarea momentului optim în care să îşi facă investiţiile”, se arată în studiu. Astfel, deţinerile în numerar ale miliardarilor sunt cu mult mai mari decât investiţiile lor pe piaţa imobiliară. Activele imobiliare ale miliardarilor se ridică în medie la 160 de milioane de dolari pentru fiecare, respectiv circa o cincime din fondurile în numerar ale acestora.

    Simon Smiles, director de investiţii la UBS Wealth Management, a declarat că familiile miliardare se concentrează în mare parte pe aceeaşi întrebare şi anume ce să facă cu banii. “Aparenta siguranţă a numerarului, la care se adaugă experienţa dureroasă a crizei financiare din 2008-2009 şi problemele ulterioare din zona euro, întăresc tendinţa de favorizare a unei strategii prudente de alocare a banilor”, afirmă Smiles în raport. El avertizează însă că inflaţia riscă să erodeze valoarea deţinerilor în numerar.

  • Ce înseamnă să conduci lumea

    S-a repetat astfel scenariul din 2013 şi de la începutul acestui an, din cauza speculaţiilor despre o viitoare majorare a dobânzilor după terminarea de către Fed a programului de relaxare monetară cantitativă. Indicele bursier FTSE Emerging Index, care include acţiuni din China, Brazilia, India şi Africa de Sud, a pierdut acum 5% în curs de nouă zile. Potrivit Financial Times, indicele a mai scăzut timp de 10 zile consecutiv numai în august 1998, pe vremea crizelor financiare asiatice şi ruseşti.

    Rezerva Federală a comunicat totuşi că va menţine dobânda de politică monetară aproape de zero pentru o perioadă “semnificativă” după terminarea programului de relaxare monetară, în octombrie, pentru că redresarea economiei SUA rămâne insuficientă.  Fed estimează că PIB va creşte cu 2,6-3% în 2015 şi cu 2,9% în 2016, dar numai cu 2,3-2,5% în 2017. Şomajul este aşteptat să scadă de la 6,1% în prezent la 4,9% în 2017.

  • Europa, mai aproape de pornirea tiparniţei de bani?

    În iulie, inflaţia a scăzut în zona euro la 0,4%, de la 0,5% în iunie – cea mai scăzută rată a inflaţiei din octombrie 2009, iar estimarea de inflaţiei pentru august, difuzată la 29 august de Eurostat, vorbeşte de o nouă scădere la 0,3%. În acelaşi timp, şomajul în zona euro a rămas în iulie la 11,5%, iar în Italia a crescut la 12,6%, ceea ce reprezintă recordul ultimilor 40 de ani. În mod surprinzător, chiar în Germania şomajul a crescut cu 2.000 de persoane, iar indicatorii de încredere în rândul managerilor din industrie, construcţii şi servicii şi în rândul consumatorilor au scăzut pe toată linia la nivelul zonei euro. Toate acestea au întreţinut un anumit optimism pe pieţele financiare, în ideea că orice veste proastă despre economia europeană creşte şansele ca BCE să cedeze şi să se lanseze într-un program de relaxare monetară identic cu cele aplicate de Rezerva Federală a SUA.

    Ministrul german al economiei, Wolfgang Schaeuble, a turnat însă apă rece pe speranţele că Banca Centrală Europeană va porni tiparniţa de bani. “Politica monetară a ajuns la capătul instrumentelor sale. Nu cred că politica monetară a BCE are instrumentele să lupte cu deflaţia. Avem nevoie urgent, în schimb, de investiţii, de recâştigarea încrederii investitorilor, a pieţelor, a consumatorilor”, a spus Schaeuble într-un interviu pentru Bloomberg.

    Situaţia din Europa contrastează puternic cu cea din SUA, unde indicele bursier S&P 500 a depăşit pentru prima oară în istorie pragul de 2.000 de puncte la închiderea din 25 august, iar indicele Dow Jones a marcat la rândul său un record absolut pentru interiorul unei zile de tranzacţionare, ajungând la 17.153 de puncte, peste maximul istoric de 17.138 de puncte la închidere atins la 16 iulie.

    Indicii burselor americane au continuat astfel trei săptămâni de creştere susţinută, motivată de perspectivele îmbunătăţite ale economiei SUA, de rezultatele financiare peste aşteptări ale companiilor listate (companiile incluse în calculul S&P 500 au avut o creştere a profiturilor de 8,4% în T2). Actuala perioadă de boom bursier post-criză a început însă de fapt încă din martie 2009, adică de când a început să-şi facă efectul primul val de bani pompaţi în piaţă de Rezerva Federală: de atunci, indicele S&P 500 a urcat cu aproape 196%, iar în ultimul an a câştigat 8%.

  • Durul Erdogan, de neclintit la cârma Turciei

    În ciuda autoritarismului şi a scandalurilor de corupţie care au marcat guvernarea sa şi au provocat proteste antiguvernamentale de mare amploare în principalele oraşe, Erdogan a fost votat preşedinte graţie creşterii economice rapide pe care a promis-o şi a livrat-o electoratului. De la venirea la putere a AKP în 2002, sub conducerea lui Erdogan, Turcia a înregistrat o perioadă de creştere economică şi de stabilitate politică fără precedent în istoria sa.

    Un program de încurajare puternică a construcţiilor, a consumului intern şi a exporturilor a urcat ritmul de creştere a PIB la 4% în 2013, după o creştere de 2% 2012, singurul an cu creştere mai slabă după performanţa “chinezească” de 9,2% din 2010 şi 8,5% 2011. În plus, graţie forţei economice remarcabile a Turciei, guvernul Erdogan a reuşit anul trecut inclusiv să-şi achite ultima tranşă de datorie la FMI (412 mil. dolari), punând astfel capăt unei relaţii de 52 de ani cu Fondul.

    Inclusiv poziţia dură a premierului Erdogan la adresa criticilor săi, inclusiv a reprezentanţilor pieţelor financiare, i-a fost de folos, consolidându-i imaginea de lider curajos, patriot şi care conduce cu mână de fier economia. După alegerea sa ca preşedinte, lira turcească a scăzut la minimul ultimelor cinci săptămâni faţă de dolar, ca efect al estimării pieţelor financiare că noul preşedinte şi-ar putea folosi puterea spre a face presiuni asupra băncii centrale să scadă ratele dobânzilor, ca să stimuleze economia. Erdogan a criticat public ceea ce a numit “lobby-ul dobânzilor”, adică investitorii străini, bancherii, economiştii şi jurnaliştii care au cerut o politică monetară mai restrictivă, pentru a contracara avansul inflaţiei, situată în prezent la peste 9%, dublu faţă de ţinta oficială.

    OECD a majorat estimarea de creştere a PIB în Turcia la 3,3% anul acesta şi 4% la anul, în timp ce agenţia Standard&Poor’s şi-a majorat estimarea la 2,9% pentru 2014, respectiv 3% pentru 2015, dar a atras atenţia că principalul risc, la fel ca în cazul tuturor economiilor emergente din Europa, este legat de o eventuală escaladare a conflictului ruso-ucrainean.