BusinessMagazin

Tag: datorie publica

  • România se îndatorează din ce în ce mai mult: Datoria externă totală a crescut în primele 11 luni din 2019 cu nu mai puţin de 7,2 mld. dolari, la 107,1 mld. dolari

    Datoria externă totală a crescut în primele unsprezece luni din 2019 cu 7,26 miliarde euro, ajungând la 107,1 miliarde euro, din care datoria publică directă se ridică la 39,1 miliarde euro, în creştere cu 13,6% faţă de nivelul înregistrat la finalul lui 2018, arată datele publicate luni de BNR.

    În acelaşi timp, datoria negarantată public, deţinută practic de  bănci şi companii, s-a majorat cu doar 8 milioane euro, la 32 miliarde euro, din care 785 milioane euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Datoria publică directă are o pondere de 36,5% în datoria externă totală, în timp ce datoria negarantată public deţine o pondere de 30,1%.

    “Creşterea datoriei publice directe în primele unsprezece luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 5000 milioane euro şi din influenţa variaţiei preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică în valoare de circa 2 214 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul datorie publice directe în valoare de 2 986 milioane euro”, transmit reprezentanţii BNR.

    În afară de datoria publică şi cea negarantată public, 1,22 miliarde de euro reprezintă datoria BNR (prin alocările de DTS de la FMI).

    În structură, datoria externă pe termen lung s-a ridicat la  72,9 miliarde euro la 30 noiembrie 2019 (68% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2018, în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 34,13 miliarde euro (31,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,2% faţă de 31 decembrie 2018.  

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% în perioada ianuarie – noiembrie 2019, comparativ cu 22,6% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2019 a fost de 4,7 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2019 a fost de 74%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

     

  • Orban: Creşterea datoriei publice s-a accentuat în 2019, din cauza cheltuielilor bugetare

    Premierul desemnat Ludovic Orban a afirmat, luni, că Guvernul Dăncilă a accentuat datoria publică în 2019, din cauza cheltuielilor bugetare care nu au ţinut cont de veniturile reale. El a anunţat că după instalarea Guvernului vor fi luate măsuri în acest sens.

    „Creşterea datoriei publice în cursul anului 2019 s-a accentuat. Este clar că dimensionarea cheltuielor bugetare nu a ţinut cont de veniturile reale şi că Guvernul a fost nevoit să se împrumute foarte mult, mărind datoria publică. Sigur că acest lucru se vor dezbate după instalare, dar în mod evident avem ca obiectiv o rectificare de buget, care este vitală, fără de care instituţiile şi autorităţile nu îşi pot încheia anul. De asemenea, în proiectul bugetului de stat vom identifica cele mai bune soluţii pentru finanţarea deficitului”, a spus Ludovic Orban, la finalul şedinţei PNL.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Datoria publică externă a României s-a majorat de la începutul anului cu 5,6 mld.euro, la 40,4 mld.euro, mai ales după emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor

    Datoria publică externă a României s-a majorat de la începutul anului cu 5,6 miliarde euro, ajungând la finalul lunii iulie la 40,4 miliarde euro, evoluţie determinată în special de emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice, în valoare nominală de 5 miliarde euro, precum şi de influenţa preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică, în valoare de 2,13 miliarde euro, arată datele publicate de Banca Naţională a României.

    În luna iulie, datoria publică s-a majorat cu 2,4 miliarde euro.

    În paralel, datoria externă pe termen scurt care, în cea mai mare parte, este a multinaţionalelor, a crescut în primele şapte luni cu 9%, la 34,2 miliarde euro, reprezentând 31,9% din totalul datoriei externe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Străinii deţin aproape jumătate din datoria publică totală a României de 70 mld. euro

    Cu o datorie publică egală cu 35% din PIB, România a avut anul trecut a şaptea cea mai mică datorie din Uniunea Europeană, potrivit datelor comparative publicate de Eurostat, oficul european de statistică. Conform sursei citate, 47,8% din datoria publică a României era deţinută la finalul anului trecut de nerezidenţi, un procent care situează România la mijlocul clasamentului Uniunii în privina deţinerii datoriei suverane de către nerezidenţi. Datoria Germaniei este deţinută de nerezidenţi în proporţie de 47,7%, cea a Franţei în proporţie de 47,3%, iar a Poloniei de 50,2%.
     
    „Ideal este ca datoria publică să fie deţinută de rezidenţi şi să fie preponderent cumpărată din economisirea internă. Nerezidenţii înseamnă în mare investiţiile de portofoliu care cumpără datoria pe termen nu foarte îndelungat. Investiţiile de portofoliu sunt foarte sensibile la evoluţia pieţei, prin urmare cu cât datoria publică este în mai mare măsură deţinută de nerezidenţi, cu atât eşti mai expus“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
     

  • Reprezentant al Ministerului de Finanţe: Datoria publică a României este de 55% din PIB

    „Guvernul este ferm hotărât să menţină deficitul sub 3%. România face eforturi de a ajusta deficitul bugetar. Deficitul structural va fi ajustat de la 3% în 2020 la 2.4% în 2022. Creşterea deficitului structural faţă de 2019 la 2020 se va datora reflectării unei măsuri pozitive. Estimăm un deficit structural de 2,4% în 2022. Datoria publică este în limitele de 60% din PIB. Avem acum 55% şi estimăm că nu va depăşi 58%”, a declarat Daniel Vâlcu, director în cadrul Ministerului de Finanţe.

     

    El a afirmat că mărirea deficitului bugetar la 2,76% se datorează măririi alocaţiilor pentru copii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor Publice: „Suntem o ţară sigură pentru investitori”

    Tot sâmbătă, în marja vizitei oficiale de la Washington, programul ministrului a cuprins şi întâlnirea cu Paul Thomsen, directorul departamentului pentru Europa al Fondului Monetar Internaţional. Agenda discuţiilor a cuprins cadrul macroeconomic al României, ministrul Finanţelor dând asigurări că ţara noastră îşi va respecta angajamentele asumate cu instituţiile financiare internaţionale de a menţine deficitul sub 3%, iar măsurile luate în anul 2019 vor asigura atât pentru acest an, cât şi în viitor, o creştere economică sustenabilă.

    „Suntem o ţară sigură pentru investitori, cu o economie sustenabilă, cu potenţial de creştere. De asemenea, România înregistrează progrese în ceea ce priveşte stabilitatea cadrului instituţional şi în consolidarea bugetară, plasarea fermă a datoriei publice pe o traiectorie descendentă, precum şi în consolidarea cadrului de guvernanţă.”

    Eugen Teodorovici a condus, la Washington, delegaţia Uniunii Europene la reuniunea Comitetului Monetar şi Financiar Internaţional (IMFC) dedicată guvernanţei şi resurselor Fondului Monetar Internaţional. Ministrul a reprezentat Preşedinţia română a Consiliului UE la reuniunea de la Washington a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • S-a terminat: Orban a mers PREA DEPARTE. Ambiţia fără margini a premierului ungur a ajuns imposibil de controlat. Nicio ţară europeană nu a mai făcut asta

    Într-un discurs major, la începutul săptămânii trecute, Orban a detaliat un plan de a duce Ungaria mai aproape de Austria învecinată în ceea ce priveşte prosperitatea. Acesta este un obiectiv al premierului pe termen lung. În afară de creşterea populaţiei fără a recurge la imigranţi, revizuirea educaţiei profesionale şi creşterea investiţiilor maghiare în străinătate pentru a egala activele străinilor din Ungaria, planul include eforturi ca numai investitorii autohtoni să deţină datoria publică a ţării.

    Acest lucru merge mai departe decât eforturile actuale ale Ungariei de a reduce datoria în valută. Reducerea datoriei în monedă străină este, în general, o politică inteligentă, deoarece diminuează expunerea unei ţări la riscurile cursului de schimb. Problemele economice recente ale Turciei au arătat cât de periculos este pentru o ţară să aibă o mulţime de datorii denominate în dolari atunci când dolarul se apreciază (şi lira se prăbuşeşte).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suma cu care s-a împrumutat România în primele şase luni ale anului de pe pieţe externe, făcută publică de un lider din Opoziţie

    „Cifrele oficiale ale împrumuturilor României în primele şase luni ale anului. Dragnea şi Dăncilă ne tot spun zi de zi că ţara o duce grozav şi că doar opoziţia şi presa nu vede cum duduie economia. Prin urmare, mă întreb şi eu de ce România împrumută miliarde de euro şi dolari în fiecare an. Am primit cifrele oficiale legate de împrumuturile pe care România le-a făcut în primele 6 luni ale anului 2018. Ataşez documentul transmis de ministrul Teodorovici prin secretarul de stat al Ministerului de finanţe, Attila Gyorgy. Comentariile sunt în plus”, a scris Eugen Tomac, duminică, pe Facebook.

    Potrivit documentului ataşat de liderul PMP, România a atras de la 1 ianuarie până la 1 iulie, de pe piaţa externă, suma de 2 miliade de euro, 1,2 miliarde de dolari şi o sumă de 84.19 milioane de euro din împrumuturile contractate de la instituţiile financiare internaţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Rezervele valutare au scăzut în iunie cu 1,6 mld. euro, după plata unei rate la datoria publică

    Pe 31 mai 2018 rezervele valutare totalizau 33,1 miliarde de euro. Pentru luna iunie, BNR a raportat intrări de 2,4 miliarde euro, reprezentând „modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”.

    Ieşirile au totalizat 3,8 miliarde de euro, reprezentând „modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, cu o valoare de 3,5 miliarde de euro.

  • FMI: Trecerea de pragul de 40% din PIB al datoriei publice creşte riscul de recesiune

    Datele FMI, bazate şi pe cele ale Băncii Naţionale ale României (BNR), indică un nivel al datoriei între 40% si 45% din PIB ca prag pentru o creştere semnificativă a riscului de recesiune, cu impact negativ asupra capacităţii guvernului de refinanţare a datoriilor. Nivel de 45% din PIB este, însă, considerat critic, riscul de recesiune crescând până la 50%.

    Această concluzie a fost prezentată şi în Raportul privind Stabilitatea Financiară din 2015 al BNR.

    Fondul Monetar mai atrage atenţia şi asupra faptului că, din punct de vedere istoric, riscul suveran (posibilitate neindeplinirii obligatiilor de plată externe din motive aflate sub controlul guvernului) a fost volatil chiar şi când datoria publică a avut o pondere mică în PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.