Cum şi-a furat România singură căciula. Plăteşte proiecte din bani viitori de la UE, deşi în trecut avea aceşti bani în buzunar

Şapte proiecte de infrastructură – în valoare de 500 mil. euro – care trebuia finalizate pe exerciţiul financiar al UE 2007-2013 au primit acceptul Comisiei Europene pen­tru a fi fi­nan­ţate pe no­ul exerciţiu bugetar, 2014-2020, astfel încât banii deja cheltuiţi să nu fie ceruţi înapoi.

Este un lucru bun, prin urmare, dar, practic, banii necheltuţi din exer­ciţiul financiar 2007-2013 cu care tre­buia fi­nalizate aceste proiecte se în­torc la bu­getul european, iar România le con­tinuă cu banii alocaţi exercţiului fi­nan­ciar 2014-2020, bani care puteau fi investiţi însă în alte proiecte dacă lu­cră­­rile în discuţie erau terminate la timp. Potrivit comisarului pentru poli­tică regională Corina Creţu, prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte România „beneficiază de o şansă în plus“ în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte „fazate“ de infra­structură de apă şi apă uzată.

Proiectele de infrastructură de transport în discuţie sunt:

– drumul naţional Piteşti-Câmpu­lung-Braşov: modernizarea DN 73;

– autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);

– drumul naţional DN 76: rea­bili­tarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hune­doara, Olt şi Tulcea.

„Fazarea“ (finanţarea de la un exerciţiu financiar la altul) unor proiecte este un mecanism de evitare a returnării unor fonduri europene de sute de milioane de euro.

Cititi mai multe pe www.zf.ro