BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • După China, Donald Trump începe un război comercial şi cu Uniunea Europeană

    Donald Trump pregăteşte noi tarife iar următoarea lovitură ar putea veni vara aceasta şi ar putea afecta o varietate de companii din Europa, de la producători olandezi de brânză şi până la giganţi industriali precum Airbus, potrivit Politico.

    Comisarul European pentru Comerţ Cecilia Malmstrom i-a avertizat luni pe miniştrii de comerţ din Uniunea Europeană că trebuie să se pregătească pentru un val de tarife pe care Donald Trump vrea să le impună pe o listă lungă de bunuri.

    Trei oficiali europeni au declarat pentru publicaţie că Malmstrom i-a avertizat cu privire la refuzul lui Donald Trump de a negocia un acord şi adaugă că Washingtonul vrea să meargă înainte cu tarifele – iar legislaţia Organizaţiei Mondiale a Comerţului îi permite să facă asta.

    „Ar trebui să ne pregătim pentru asta”, a spus Malmstrom, potrivit oficialilor citaţi de Politico.

    Deşi Organizaţia Mondială a Comerţului a decis că nu doar Airbus dar şi competitorul american Boeing au beneficiat de ajutor de stat în mod ilegal, cazul SUA versus Airbus este într-un stadiu mult mai avansat.

    Washingtonul a anunţat luna trecută că vrea să impună tarife de până la 21 miliarde dolari pe bunuri europene – o decizie care aşteaptă încă aprobarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Verdictul ar trebui să vină în luna iulie.

    „Există o mare probabilitate ca SUA să aplice aceste tarife imediat după decizia Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, a declarat un diplomat european după întâlnirea cu Malmstrom.

     

  • Marea Britanie rămâne încă visul european? Sute de mii de cetăţeni din ţări UE au aplicat pentru a rămâne în Regatul Unit după Brexit

    Peste 750.000 de cetăţeni din ţări membre ale Uniunii Europene au aplicat legal pentru a rămâne în Marea Britanie după ce ţara părăseşte blocul european, potrivit ministrului britanic de interne, Sajid Javid, citat de Reuters.

    Problematica celor peste 3 milioane de cetăţeni UE care trăiesc în Marea Britanie a fost unul dintre principalele subtiecte de discuţie la începutul „divorţului” dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

    Guvernul britanic a transmis că cetăţenii europeni au timp până în decembrie 2020 pentru a aplica pentru drept de rezidenţă – indiferent de evoluţia acordului Brexit.

    În prezent Marea Britanie trebuie să părăsească blocul european la data de 31 octombrie, însă premierul Theresa May îşi părăseşte funcţia după ce a eşuat în încercarea de a obţine aprobarea parlamentului britanic pe acordul Brexit.

    „Cetăţenii UE sunt prietenii, vecinii şi colegii noştri care contribuie foarte mult la această ţară. Indiferent care va fi rezultatul Brexitului, vrem ca ei să rămână”, a declarat Javid, adăugând că a primit până acum 750.000 de cereri.

     

  • Theresa May: De la opoziţia faţă de Brexit, la premierul ce a iniţiat retragerea M.Britanii din UE

    May şi-a început cariera politică în anul 1986, iar după un deceniu a fost aleasă în Camera Comunelor, din partea Partidului Conservator. În 2010, după victoria conservatorilor în alegerile legislative, Theresa May a ocupat funcţia de ministru de Interne în Guvernul condus de David Cameron.

    În 2016, după referendumul Brexit, prin care britanicii au decis la limită ieşirea din UE, premierul David Cameron, care organizase plebiscitul din raţiuni populiste, deşi pleda pentru rămânerea în Blocul comunitar, a demisionat.

    Pe fondul criticilor intense, Boris Johnson, unul dintre liderii taberei pro-Brexit, s-a retras din cursa pentru funcţia de premier, astfel că Theresa May a fost desemnată de Partidul Conservator, probabil ca soluţie de compromis, în fruntea Guvernului, pe 13 iulie 2016. Noul Cabinet nu a avut nevoie de votul Parlamentului, dar probabil l-ar fi putut obţine, dat fiind că Partidul Conservator avea în acel moment majoritatea.

    Mandatul de până acum al Theresi May în fruntea Cabinetului de la Londra a fost marcat de numeroase crize politice în contextul în disensiunilor privind acordul pe tema Brexit, respins în mai multe rânduri de Parlamentul britanic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, ţară puţin îndatorată, dar cu cele mai mari cheltuieli cu dobânzile din UE ca procent din datoria publică

    România alături de Ungaria plătesc cele mai mari dobânzi ca procent din datoria lor publică, potrivit datelor AMECO (Economic and Financial Affaires) din cadrul Comisiei Europene.

    România a plătit în 2018 dobânzi însemnând 3,8% din datoria pe care a avut-o la finalul lui 2017. Doar Ungaria a mai atins acest procent, în vreme ce media europeană a fost de 2,3%. Astfel că, în ciuda faptului că are o datorie de sub 40% din PIB, România plăteşte cele mai mari dobânzi din UE, ca procent din datorie. La finalul lui 2017 (dobânda/datorie este calculată de AMECO având drept referinţă datoria raportată cu un an în urmă) România avea o datorie de 301 miliarde de lei, însemnând 35,2% din PIB, potrivit datelor Ministerului de Finanţe român.

    Este una dintre cele mai mici datorii din UE, ca pondere în PIB, dar dobânzile pe care le-a plătit anul trecut raportate la această datorie au fost cele mai mari din UE. Germania care are o datorie de 60% din PIB (adică în jur de 2.000 de miliarde de euro) şi a plătit dobânzi de doar 1,5% raportate la această datorie uriaşă. Italia, cu un PIB de peste 1.000 de miliarde de euro şi cu o datorie publică de 130% din PIB, a plătit dobânzi de 2,8% din această datorie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Theresa May vrea “ULTIMA ŞANSĂ” pentru aprobarea Acordului Brexit şi ieşirea Marii Britanii din UE

    Theresa May le-a transmis marţi membrilor Camerei Comunelor că au “ultima şansă” de a realiza Brexit, prin aprobarea proiectului Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
    Premierul britanic susţine că va prezenta un “nou acord Brexit”, care conţine noi garanţii privind drepturile angajaţilor, standarde în domeniul mediului, clauze privind frontiera irlandeză şi un “compromis” în domeniul vamal, relatează BBC.

    Theresa May a atras atenţia că respingerea din nou a Acordului Brexit riscă să conducă la anularea ieşirii Marii Britanii din UE. Proiectul de Acord Brexit urmează să fie prezentat din nou spre aprobarea Camerei Comunelor la începutul lunii iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREXIT ar putea transforma ROMÂNIA în primul producător de gaze din UE? Răspunsul lui Anton Anton, ministrul Energiei

    „Dacă Brexitul va avea loc, în scurtă vreme România va deveni primul producător de gaze din UE, astăzi fiind al treilea. Toate acestea necesită eforturi şi vrem să utilizăm aceste gaze în România, în folosul cetăţenilor şi al industriei gazelor româneşti. Vrem ca resursele pe care le avem să fie utilizate şi să fie puse în valoare”, a afirmat ministrul

    Anton Anton spune că harta gazelor naturale „se rearanjează”, având în vedere noile resurse descoperite în zona Mării Mediterane. „Pentru România, gazul natural este o şansă enormă nu numai azi, iar ceea ce se întâmplă în ultima vreme la nivelul întregii regiuni ne arată că harta gazelor naturale se rearanjează. Discutăm deja despre noi resurse găsite în Marea Mediterană, în apropierea Ciprului, Turciei, Israelului, Egiptului, fapt ce indică o altă potenţială zonă din care să aducem gaze”, a spus Anton.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ocupă un loc fruntaş în UE în topul lipsurilor materiale GRAVE. Câţi români nu-şi pot plăti facturile sau nu-şi permit lucruri esenţiale

    În statele membre ale UE, Bulgaria (20,9%), România (16,8%) şi Grecia (16,7%) au înregistrat cele mai mari ponderi de deprivare materială. În schimb, ratele au fost sub 2,5% în Suedia (1,1% în 2017), Luxemburg (1,2% în 2017) şi Ţările de Jos (2,4%).
     
    În 2018, 6,2% din populaţie sau aproximativ 31 de milioane de persoane din UE au înregistrat lipsuri materiale severe, însemnând că nu şi-au putut permite cel puţin patru dintre următoarele elemente, considerate de majoritatea oamenilor dezirabile sau necesare pentru a duce o viaţă adecvată: să îşi poată plăti la timp facturile; să îşi încălzească locuinţa; să poată face faţă unor cheltuieli neprevăzute; să mănânce carne (sau peşte sau echivalentul vegetarian al acestora) în mod regulat; să aibă anual o vacanţă de o săptămână, departe de casă; un televizor; o maşină de spălat; un autovehicul; un telefon.
     
    Gospodăriile compuse dintr-un singur adult sunt cele mai afectate. Rata deprivării materiale pentru gospodăriile cu un singur adult este de 9,1%, în cazurile în care respectiva gospodărie nu include copii. Rata creşte în cazul gospodăriilor compuse dintr-un singur adult cu copii, la 13,2%. Pentru gospodăriile în care sunt prezenţi doi sau mai mulţi adulţi, ratele sunt semnificativ mai mici: 4,4% fără copii şi 5,7% cu copii.
     

  • Junker îşi face reproşuri privind campania Brexit din 2016: Nu trebuia să păstrăm tăcerea într-un moment atât de important

    „A fost o greşeală să nu intervenim şi să nu ne implicăm pentru că am fi putut să eliminăm minciunile care circulau”, a declarat Juncker în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles.
     
    „Nu trebuia să păstrăm tăcerea într-un moment atât de important”, a mai afirmat acesta, adăugând că instituţiile UE urmau sfatul fostului premier britanic David Cameron, care a avertizat împotriva ingerinţelor în politica internă a Marii Britanii.
     
    Consiliul European a decis amânarea ieşirii Marii Britanii din UE până pe 31 octombrie 2019. În cazul în care Marea Britanie nu va decide ieşirea din UE până la alegerile europarlamentare programate în mai, va trebui să participe la scrutin.
     

  • România cheltuie printre cei mai puţini bani din UE pentru protecţia împotriva incendiilor. Suma totală la nivelul UE: 31,2 mld. euro

    În 2017, 28 de state membre ale UE au cheltuit 31,2 miliarde de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, în timp ce în anul 2017 şi în 2018 au fost angajaţi aproape 300.000 de persoane ca pompieri în Uniunea Europeană. Această cheltuială este echivalentă cu 0,4% din totalul cheltuielilor publice, ceea ce este mai puţin decât suma cheltuită pentru serviciile de poliţie, cheltuieli echivalente cu 2% din totalul cheltuielilor în 2017 şi decât cele pentru instanţele judecătoreşti, care reprezintă 0,7%.

    În ansamblu, în UE, cheltuielile publice privind serviciile de protecţie împotriva incendiilor au rămas stabile ca procent din cheltuielile totale de la începutul seriilor de timp din 2004, iar în anul 2017, raportul dintre cheltuielile guvernamentale de protecţie împotriva incendiilor şi cheltuielile totale a variat între statele membre ale UE de la 0,1% din totalul cheltuielilor din Danemarca, 0,2% în Malta şi 0,3% în Portugalia, Luxemburg, Irlanda şi Austria, până la 0,7% Letonia, Lituania şi România şi 0,8% în Bulgaria.

    Sumele cheltuite de guvernele UE pot fi puse în perspectivă cu mărimea populaţiei fiecărui stat membru. Astfel, cheltuielile guvernamentale pentru protecţia împotriva incendiilor pe cap de locuitor au depăşit 100 de euro în patru state membre ale UE în 2017: Luxemburg  având 113 euro pe locuitor, Finlanda 106 euro, iar Olanda având 104 euro, Suedia 100 de euro, Germania 96 de euro şi Franţa 93 de euro.

    Cele mai scăzute cheltuieli de protecţie împotriva incendiilor pe cap de locuitor au fost înregistrate în Malta cu 17 euro pe locuitor, urmate de Bulgaria 21 de euro, Croaţia şi Portugalia ambele cu 22 de euro, Polonia 23 de euro, iar România şi Slovacia cu 26 de euro.

  • În România lucrează cei mai puţini jurnalişti din UE. Doar 0,1% din totalul forţei de muncă lucrează în media

    În Uniunea Europeană (UE) lucrau ca jurnalişti aproximativ 0,4 milioane de persoane anul trecut, echivalentul a 0,2% din totalul ocupării forţei de muncă din UE, conform datelor Eurostat.

    Statele membre cu cea mai mare pondere a jurnaliştilor au fost Suedia şi Croaţia, ambele reprezentând 0,4% din totalul ocupării forţei de muncă. În schimb, cota cea mai scăzută, de 0,1% din totalul ocupării forţei de muncă, se afla în cinci state membre: Italia, Polonia, Lituania, România şi Slovacia.

    În ceea ce priveşte activităţile economice asociate jurnalismului, 1,3 milioane de persoane, 0,5% din totalul ocupării forţei de muncă, au fost angajate în activităţi de publicare, cum ar fi publicarea de ziare şi reviste.