BusinessMagazin

Tag: plati

  • APIA oferă finanţări de peste 8 milioane de euro pentru plantaţiile de viţă de vie

    Fondurile sunt încă disponibile prin Programul Naţional de Sprijin (PNS) în Sectorul Vitivinicol 2019 – 2023, iar posibilii beneficiari pot să aplice pentru acestea în continuare.

    APIA reaminteşte posibililor beneficiari, oportunitatea accesării fondurilor pentru finanţarea programelor de restructurare/ reconversie a plantaţiilor viticole în temeiul OMADR nr. 1508/2018.

    Prin accesarea acestei măsuri, producătorii din România au posibilitatea să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţele cu viţă-de-vie care să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine nu poate să plătească un salariu mediu va ieşi din piaţă

    Această lege, care a trecut cu 231 de voturi pentru şi 199 împotrivă, va scoate din sărăcie 1,3 milioane de americani şi va creşte salariile pentru 17 milioane de angajaţi. Dar în acelaşi timp, conform studiilor prezentate, 1,3 milioane de persoane îşi vor pierde joburile.
    Peste tot în lume creşterea salariului minim este controversată şi criticată, susţinându-se că aceste creşteri sunt socialiste, comuniste şi nu au la bază creşteri de productivitate sau de business.
    Americanii sunt nevoiţi să opereze aceste creşteri salariale din cauza presiunii care vine din stradă: pe de o parte lumea vede cum marile companii americane sunt avantajate şi protejate tot timpul, beneficiază de ajutoare sociale, de reduceri de taxe şi impozite, în timp ce marea masă a americanilor se confruntă cu probleme zilnice.
    Bernie Sanders, unul dintre candidaţii democraţi care se luptă pentru a câştiga nominalizarea partidului pentru alegerile de la Casa Albă de anul viitor, a criticat extrem de dur politica ipocrită a lui Donald Trump, care îi protejează prietenii, miliardarii şi companiile mari, în detrimentul americanilor de rând.
    În timp ce băncile sunt salvate de la faliment cu banii americanilor din taxe şi impozite, dacă un american obişnuit nu îşi plăteşte ratele pentru creditul ipotecar este evacuat imediat din casă.
    Confruntate cu protestele surde ale americanilor de rând, companiile tac din gură în privinţa creşterii salariului minim federal, sperând să poată acoperi această factură prin reorganizări ale businessului, automatizări şi digitalizări ale proceselor şi, de ce nu, chiar prin renunţarea la o parte din angajaţi. În România, dublarea salariului minim de la 650 de lei net la 1.250 de lei net în ultimii şapte ani a fost acoperită de companii fără probleme.
    Chiar dacă unele companii din textile, acolo unde salariul minim este baza, şi-au redus activitatea sau chiar s-au închis, economia nu a resimţit foarte mult această creştere, ci dimpotrivă, s-au angajat mai mulţi oameni şi chiar poziţiile deschise au fost mai multe.
    Dan Pavăl, proprietarul retailerului de încălţăminte Benvenuti, spune că 2019 este un an al deschiderilor dar şi al închiderilor de magazine: costurile salariale au o pondere tot mai mare, astfel că magazine anterior profitabile devin neprofitabile.
    Andrei Luca, manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group, spune că se vor mai închide fabrici în România, principalul motiv fiind deficitul de personal.
    În fabrici munca este destul de monotonă, în timp ce noile generaţii caută exact opusul: dinamism şi provocări zilnice”, a menţionat el într-o discuţie cu ZF.
    Adică noua generaţie vrea să migreze spre joburi mai bine plătite şi unde condiţiile de muncă sunt mai bune.
    Acestea sunt realităţi cu care se va confrunta România în următoarele decenii: presiune tot mai mare pe creşterea salariilor, condiţii mai bune şi joburi urbane, unde uleiul şi vaselina să fie cât mai puţin prezente.
    Cine vrea să aibă un business, mai mare sau mai mic, trebuie să-şi facă bugetul pe salariul mediu net pe economie, adică 3.101 de lei.
    Dacă poate plăti acest nivel salarial net, atunci nu va avea probleme cu forţa de muncă.
    Bineînţeles că vor fi businessuri unde tinerii nu vor să se ducă indiferent de salariul plătit şi unde companiile se vor închide atunci când pensionarii vor ieşi la pensie”.
    România are nevoie să plătească salarii mai mari pentru a ţine vie forţa de muncă, pentru a determina-o să obţină mai multe cunoştinţe ca să facă faţă digitalizării şi automatizării.
    Carmen Dumitrache, directorul de HR al Telekom, spunea într-un interviu pentru ZF, comentând restructurarea a 700 de oameni, adică peste 10% din angajaţi: Este un proces dificil, dar avem nevoie de automatizări. Cum ar fi fost să avem centrale telefonice manuale în 2019? Şi ea dă ca exemplu o operaţiune din departamentul ei de HR: Şi noi avem roboţi şi jumătate din timpul de lucru dintr-o lună al unei colege care verifica acurateţea zilelor de concediu introduse în sistem pentru 6.000 de oameni este făcută acum bine mersi de un program.
    Presiunea creşterii salariilor va fi din ce în ce mai mare, iar companiile va trebui să găsească soluţii în primul rând pentru a rămâne în piaţă şi a fi competitivi. 

  • Guvernul vrea să introducă o nouă taxă pe care trebuie să o platească românii

    Guvernul va discuta la începutul săptămânii viitoare un proiect de act normativ care prevede printre altele introducerea unei taxe pe zahărul din băuturile răcoritoare, au declarat surse guvernamentale.
     
    Taxa ar urma să fie introdusă din septembrie şi ar mări preţul litrului de băutură răcoritoare cu circa 1 leu. Măsura face parte dintr-un pachet de măsuri care mai prevede creşterea accizelor la tutun, reduceri ale personalului bugetar sau eliminarea unor sporuri de care beneficiază funcţionarii.

    Măsura este iniţiativa Ministerului Sănătăţii şi este aplicată de Ministerul Finanţelor.

    Băuturile cu un conţinut de zahăr între 5 şi 8 grame la 100 de mililitri vor avea o acciză de 0,8 lei pe litru.

    Băuturile cu un conţinut de peste 8 grame la 100 de mililitri de produs vor fi taxate cu 1 leu pe litru.

    Acciza va fi datorată de producători, importatori sau cei care achiziţionează intracomunitar, dar cel mai probabil se va reflecta şi în preţul la raft.

    Pentru cele circa 4 luni de aplicare de anul acesta, septembrie-decembrie, impactul la bugetul statului este de 320 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drama românilor plecaţi în Italia, care dorm în locuinţe improvizate la marginea oraşelor, şi speră să fie luaţi măcar o zi pentru muncă la negru

    Mii de români aşteaptă zilnic la marginile oraşelor italiene să fie luaţi de angajatori pentru muncă zilieră, de cele mai multe ori fără a fi implicaţi într-o formă de muncă legală şi fiscalizată, potrivit unui reportaj realizat de publicaţia germană Deutsche Velle.

    „La 5.30 dimineaţa în Buffalota, în periferiile Romei, aşteaptă oamenii să fie luaţi zilnic la muncă. Majoritatea dintre ei sunt din România. Aici vin camionete, opresc, iau câţiva angajaţi, iar restul continuă să aştepte. Trebuie să o facă discret, pentru că poliţia ar putea apărea oricând. Dar oamenii aşteaptă de cele mai multe ori degeaba, pentru că sectorul de construcţii din Italia este în criză”, relatează Deutsche Welle.

    Mii de români aşteaptă să muncească în regim zilier pe şantierele de construcţii din Italia, de cele mai multe ori ilegal şi pentru salarii la limita subzistenţei. Fără perspective solide în România, ei profită de libertatea de mişcare din Uniunea Europeană pentru a-şi căuta rostul.

    Petrică Andronoiu, un român de 63 de ani luat ca exemplu de sursa citată, este de ani de zile în Italia, dar în ultima vreme stă şi câte o săptămână degeaba aşteptând o camionetă care să îl ia pentru muncă. El doarme într-o structură improvizată la marginea oraşului.

    „La negru, normal că la negru muncim. Lor (n.r: angajatorilor din Italia) le convine că nu plătesc taxe şi impozite. Preferă să te ia la negru. Câteodată nu ne plătesc deloc. Spun că ne plătesc mâine şi nu mai auzi de ei”, spune Petrică Andronoiu.

    Aproape un milion de români trăiesc în Italia. 

  • Apple vrea să dea o lovitură Huawei şi cumpără divizia de modemuri de la Intel pentru 1 miliard de dolari

    Gigantul american Apple a făcut un pas major în ambiţiile sale de a-şi furniza propriile chip-uri pentru smartphone, şi a cumpărat o participaţie majoritară în businessul de modemuri al companiei Intel, într-o tranzacţie evaluată la 1 miliard de dolari, potrvit unui anunţ lansat de companii, citat de Reuters.

    În cadrul tranzacţiei, circa 2.200 de angajaţi Intel se vor alătura Apple, odată cu drepturile de proprietate intelectuală, echipamente şi contracte.

    În combinaţie cu portofoliul actual al companiei, Apple va ajunge la 17.000 de patente de tehnologie wireless, într-o gamă variată de la comunicaţii celulare până la modemuri, ceea ce transformă compania americană într-un rival puternic în faţa unor companii precum Huawei Technologies.

    Acţiunile Intel au crescut cu 5% în tranzacţionarea de după închiderea şedinţei.

    După tranzacţie, Intel va rămâne cu drepturile pentru dezvoltarea modemurilor care nu au aplicabilităţi pentru smartphone-uri, cum ar fi cele pentru computere, echipamente industriale şi maşini autonome.

     

     

     

  • Imperiul sprâncenelor Anastasiei Soare începe să se clatine. Investitorii încearcă să scape de datoriile companiei, iar românca a luat un împrumut de 650 mil. dolari pe firmă pentru a-şi plăti dividende

    Compania a luat un împrumut de 650 mil. dolari pentru a plăti dividende familiei Soare.

    Vânzările companiei Anastasia Beverly Hills (ABH), fondată de Anastasia Soare, supranumită regina sprâncenelor, au scăzut cu 8% în 2018, potrivit datelor oferite de Fitch Rating, în timp ce compania prognoza o creştere de 10%, scrie Financial Times.

    Acest fenomen a con­tinuat să se manifeste şi în 2019, în contextul în care vânzările companiei au scăzut cu 30% în primul trimestru.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

    Despre povestea Anastasiei Soare şi modul în care a clădit un imperiu în industria frumuseţii, puteţi citi într-un interviu acordat în exclusivitate Business MAGAZIN.

     

  • Un nou furnizor de servicii de plăţi şi-a anunţat lansarea în România. Ce soluţii de plată oferă aceasta

    Furnizorul lituanian de servicii de plăţi şi transferuri de bani Paysera a anunţat lansarea în România a platformei operată de instituţie, prin care persoanele fizice şi companiile vor putea deschide online conturi în valută şi vor putea efectua transferuri de bani.

    “În prezent, piaţa de plăţi internaţionale din România se caracterizează prin comisioane ridicate pentru transferuri în diferite valute. În plus, pentru o companie locală care operează pe orice piaţă externă este foarte greu şi costisitor să deschidă un cont în străinătate. Acesta este motivul principal pentru care lansăm serviciile Paysera în România”, spune Daniel Turbatu, Country Manager pentru Paysera în România.

    Paysera deţine o licenţă de instituţie emitentă de monedă electronică de către Banca Lituaniei, Compania oferă o gamă largă de soluţii de plată, inclusiv un cont în mai multe valute, schimb valutar online, transferuri locale şi internaţionale, gateway de plată, card de plată, sistem de ticketing online, plăţi offline cu coduri QR, portofel mobil, plăţi multiple şi altele.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.
     

  • BestJobs: Unul din cinci români a schimbat, cel puţin o dată, jobul deţinut cu unul mai prost plătit

    Programul de lucru mai lejer şi flexibil, alături de posibilitatea de a lucra de acasă, reprezintă principalul motiv să dea jobul actual pe unul cu salariu mai mic pentru 22% dintre respondenţii dispuşi să accepte o astfel de schimbare. Aproape tot atâţia (21,7%) ar accepta un job mai prost plătit dacă ar avea perspective mai bune de dezvoltare profesională, iar 15,5%, dacă beneficiile extra salariale ar fi mai consistente. Oportunitatea de a avansa mai rapid în carieră ar conta mai mult decât nivelul noului salariu pentru unul din zece respondenţi (10,5%), urmată de un birou mai aproape de casă (8,6%), un colectiv mai bun (6,2%) sau un brand de angajator mai atractiv (3%).
     
    Totuşi, datele sondajului arată că 2 din 10 angajaţi cer o mărire de salariu în decursul primului an de la angajare şi 4 din 10 cer o majorare în al doilea an de la angajare. Doar 7% spun că aşteaptă să treacă măcar doi ani până să ceară şefilor un salariu mai mare, în timp ce restul de o treime nu solicită niciodată o majorare salarială, aşteptând să li se ofere. 
     
    Peste jumătate dintre respondenţi nu sunt mulţumiţi de cât câştigă în prezent la locul de muncă.  Aproape o treime dintre respondenţi (31,2%) afirmă că salariul actual este cu până la 25% sub nivelul dorit şi care le acoperă nevoile, în timp ce un sfert afirmă că este chiar cu până la 50% sub nivelul necesar. Mai puţin de o treime (31,7%) susţine că salariul este satisfăcător şi la nivelul dorit şi sub 3% dintre respondenţi afirmă că este peste nivelul dorit şi care le acoperă nevoile.  
     
    Atunci când solicită un salariu mai mare, principalele motive invocate sunt: creşterea volumului de muncă (19,5% dintre respondenţi), ori scumpirea nivelului de trai (18%).  Alţi 12% invocă vechimea în companie, iar 10% motivează că au primit o ofertă mai bună de job în altă parte. Unii (6,8%) fac acest lucru invocând majorările salariale din companie,  la ceilalţi colegi sau la cei nou-veniţi. 
     
    Programul de lucru mai lejer şi flexibil, alături de posibilitatea de a lucra de acasă, reprezintă principalul motiv să dea jobul actual pe unul cu salariu mai mic pentru 22% dintre respondenţii dispuşi să accepte o astfel de schimbare. Aproape tot atâţia (21,7%) ar accepta un job mai prost plătit dacă ar avea perspective mai bune de dezvoltare profesională, iar 15,5%, dacă beneficiile extra salariale ar fi mai consistente. Oportunitatea de a avansa mai rapid în carieră ar conta mai mult decât nivelul noului salariu pentru unul din zece respondenţi (10,5%), urmată de un birou mai aproape de casă (8,6%), un colectiv mai bun (6,2%) sau un brand de angajator mai atractiv (3%). 
     
    Totuşi, datele sondajului arată că 2 din 10 angajaţi cer o mărire de salariu în decursul primului an de la angajare şi 4 din 10 cer o majorare în al doilea an de la angajare. Doar 7% spun că aşteaptă să treacă măcar doi ani până să ceară şefilor un salariu mai mare, în timp ce restul de o treime nu solicită niciodată o majorare salarială, aşteptând să li se ofere. 
     
    Peste jumătate dintre respondenţi nu sunt mulţumiţi de cât câştigă în prezent la locul de muncă.  
    Aproape o treime dintre respondenţi (31,2%) afirmă că salariul actual este cu până la 25% sub nivelul dorit şi care le acoperă nevoile, în timp ce un sfert afirmă că este chiar cu până la 50% sub nivelul necesar. Mai puţin de o treime (31,7%) susţine că salariul este satisfăcător şi la nivelul dorit şi sub 3% dintre respondenţi afirmă că este peste nivelul dorit şi care le acoperă nevoile.
     
    Atunci când solicită un salariu mai mare, principalele motive invocate sunt: creşterea volumului de muncă (19,5% dintre respondenţi), ori scumpirea nivelului de trai (18%).  Alţi 12% invocă vechimea în companie, iar 10% motivează că au primit o ofertă mai bună de job în altă parte. Unii (6,8%) fac acest lucru invocând majorările salariale din companie,  la ceilalţi colegi sau la cei nou-veniţi.

  • Statul vrea să îi plătească pe elevi să meargă la şcoală. Cât ar putea primi aceştia dacă au prezenţe

    PSD vrea să acorde vouchere în valoare de 10 lei pentru fiecare zi pe care un elev şi-o petrece la şcoală. Anunţul a fost făcut pe Facebook de către Cristian Socol, unul dintre arhitecţii programului de guvernare PSD.
     
    Banii ar urma să fie încasaţi de elevii cu prezenţă integrală la şcoală în luna următoare contorizării prezenţelor: „Plata se va face la începutul lunii următoare. În anul şcolar 2019-2020, voucherele vor fi acordate elevilor din ciclul primar, iar începând cu anul şcolar 2020-2021 şi a celor din învăţământul gimnazial”, arată postarea de pe Facebook a lui Cristian Socol.
     
    Socol a postat pe reţeaua de socializare mai multe măsuri prioritare pentru guvernarea PSD-ALDE în semestrul al doilea al acestui an. Printre aceste măsuri se numără aspecte ce vizează programul de înzestrare a Armatei Române, Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, eliminarea impozitului pe terenul agricol lucrat şi pe utilajele agricole sau programe de finanţare a investiţiilor în staţiunile balneare.
     

  • Guvernul a modificat modul de calcul al taxei pe care companiile din telecom o plătesc ANCOM

    Conform actului normativ adoptat miercuri procentul pe care companiile îl plătesc pentru monitorizarea ANCOM se determină anual, fără a depăşi 2% ca raport între: a) valoarea prevăzută la art. 123 alin. (1) din care se scad sumele încasate din tariful prevăzut la art. 126 alin. (1) lit. a) şi din tariful de monitorizare stabilit în anii precedenţi, la finele lunii anterioare celei în care se determină procentul, şi; b) cifra de afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2).

    Formula este asemănătoare cu cea prevăzută în OUG 111/2011, care stabilea taxa către ANCOM drept procentul care se determină anual, fără a depăşi 0,4%, ca raport între: a) cheltuielile administrative prevăzute la art. 123 alin. (2), din care se scad veniturile din alte surse; şi b) cifra de afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro