BusinessMagazin

Tag: exercitiu

  • Un exerciţiu sinistru de imaginaţie – VIDEO

    Peele nu este doar regizorul acestui nou horror, ci are şi rolurile de scenarist şi producător. După succesul neaşteptat înregistrat de „Get Out“, Peele reuşeşte să revină cu un film de o calitate similară, performanţă cu care nu mulţi cineaşti se pot lăuda.

    Acţiunea din „Us“ începe în 1986 şi prezintă un copil plimbându-se alături de părinţi prin orăşelul american Santa Cruz. Scăpată din ochi de adulţi, fetiţa ajunge pe o plajă pustie şi pătrunde într-o încăpere acoperită de oglinzi; câteva secunde mai târziu, ea descoperă în faţa uneia dintre oglinzi dublura sa.

    Filmul sare apoi în zilele noastre, locul fetiţei fiind luat de o femeie căsătorită (Lupita Nyong’o) şi mamă a doi copii. Alături de soţul ei (Winston Duke), ea ajunge din nou pe plaja care încă îi dă coşmaruri.

    De aici, aşa cum se întâmplă de obicei în filmele lui Peele, lucrurile iau o întorsătură care va tulbura orice spectator. Este lăudabil modul în care cei doi actori principali trec de la o stare la alta şi imprimă celui din faţa ecranului o profundă stare de nelinişte. Nyong’o, deţinătoare a unui premiu Oscar pentru rolul din „12 ani de sclavie“, semnează cea mai bună performanţă a ei din ultimii doi-trei ani.

    Aşa cum a procedat şi în „Get Out“, Jordan Peele aduce un omagiu perioadei cinematografice care i-a indus pasiunea pentru film, mai precis anii ’70-’80. Acest lucru este evident încă din primele scene şi reapare de-a lungul celor aproape două ore de film. Elementele sunt diverse – reclame vechi, melodii, postere sau graffitiuri –, dar toate au rolul de a evoca acei ani şi atmosfera din acea perioadă.

    Trebuie spus, fără ocolişuri, că „Us“ e un film bizar, care se aseamănă din acest punct de vedere unor capodopere ale cinematografiei mondiale precum „The Shining“ sau „A Clockwork Orange“, ambele semnate de Stanley Kubrick. Elementele cinematografice se îmbină astfel încât să permită o reinterpretare generală a evenimentelor la fiecare vizionare. Este o tehnică, aş spune, pe care doar marii regizori o posedă.

    Închei prin a remarca şi curajul celor de Universal Pictures, care şi-au asumat lansarea unui film cu buget mic (20 milioane dolari) într-o perioadă a anului dominată, tradiţional, de producţiile celor de la Marvel. Mai mult, „Us“ a trebuit să concureze şi cu „Pet Sematary“, cea mai nouă interpretare a poveştii de groază semnate de Stephen King. Pariul a fost unul câştigător: lansat pe 22 martie, filmul a generat deja peste 215 milioane de dolari din vânzările de bilete.

    Notă: 8,5/10

  • Colecţie selenară

    Ce se poate face însă este achiziţia unor obiecte care par a fi confecţionate din materiale care ar putea fi suveniruri dintr-o asemenea călătorie. Din această categorie face parte colecţia Moon Rock a firmei de design Studio Furthermore din Londra, care cuprinde mese, taburete şi corpuri de iluminat ce arată ca şi cum ar fi fost lucrate din roci selenare, dar de fapt sunt confecţionate din aluminiu, scrie Dezeen. Creatorii acestei colecţii o privesc ca pe un exerciţiu de imaginaţie, explicând că au încercat să-şi închipuie cum ar arăta nişte obiecte lucrate din materiale aduse din spaţiu peste nişte ani, când acestea vor deveni uşor de procurat. 

  • Rusia efectuează un exerciţiu militar masiv în Crimeea

    “Astăzi, în Crimeea a început un amplu exerciţiu militar tactic”, a comunicat luni Ministerul rus al Apărării, citat de site-ul agenţiei Tass.

    La manevre participă 1.500 de militari, 300 de avioane şi elicoptere, precum şi vehicule amfibii de asalt ale Flotei militare ruse a Mării Negre.

    “Unităţile vor exersa desfăşurarea rapidă de trupe în cel mai scurt timp posibil. Personal militar şi echipamente vor fi lansate din avioane”, precizează Ministerul rus al Apărării.

    Regiunea ucraineană Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014.

  • Raed Arafat a spus câţi bani a cheltuit România cu exerciţiul Seism 2018

    Raed Arafat a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă la Constanţa, că banii pentru Exerciţiul Seism 2018, care a avut loc în luna octombrie a anului trecut, au venit atât de la Uniunea Europeană, cât şi de la ceilalţi parteneri participanţi la desfăşurarea sa, iar România a investit o sumă echivalentă a aproximativ 100.000 de euro.
     
    „Nu o am în cap exact (suma – n.r.), dar cred că a fost câteva sute de mii de lei. Nu ştiu dacă erau 400 sau 600.000 de lei. Deci o sumă care, comparativ cu ce a dat şi Uniunea Europeană, ca au dat şi ei aproape 100 şi ceva de mii de euro, şi suma cheltuită de fiecare partener care a venit şi a folosit avioane, vapoare, spitalul israelian care a venit pe mare şi un avion care a adus 160 de persoane cu echipamente cu tot…Deci suma investită de noi nu a fost una mare pentru câştigul pe care îl avem”, a declarat secretarul de stat.
     
    Potrivit acestuia, în urma exerciţiului Seism 2018, concluziile se vor trage în următoarea perioadă, după finalizarea raportului.
     

  • Cine vrea să cumpere un business românesc?

    „Ne aflăm într-un moment în care mulţi dintre antreprenorii români nu şi-au găsit succesori cărora să le lase moştenirea businessurilor. Foarte puţine afaceri româneşti au pregătit a doua generaţie pentru a merge mai departe. Noi, românii, nu avem acest spirit de a lăsa afacerile pentru generaţiile viitoare, de aceea există o sumedenie de companii româneşti cu potenţial care ies şi vor mai ieşi la vânzare”, a spus Horia Abrudan într-o discuţie cu ZF.
    În România, doar 30% din afacerile de familie rezistă tranziţiei către a doua generaţie şi numai 15% rezistă celei de a treia generaţii. Principalii cumpărători pentru businessurile româneşti sunt multinaţionalele, fondurile de investiţii şi doar printr-o excepţie un cumpărător poate să fie o altă firmă românească. Cei mai mulţi dintre antreprenorii români care au reuşit să ajungă cu firma întreagă până acum, care au un business sustenabil şi un brand recunoscut de piaţă, nu s-au pregătit pentru achiziţia unor alte firme româneşti. Cel mai probabil nici nu şi-au pus această problemă. Însă cei mai mulţi spun că multinaţionalele acaparează piaţa, domină economia românească şi fac jocurile pentru că au puterea de a-i cumpăra pe alţii şi de a stabili ulterior regulile jocului. Dar nimeni nu cred că i-a oprit pe antreprenorii români să se pregătească să-i cumpere pe alţi antreprenori români şi să-şi mărească businessul. Neavând acest exerciţiu, nici nu-şi pun problema achiziţiei unei companii româneşti sau a brandului din faţa unui business.
    În 30 de ani de business dur nu au mai apucat să-şi facă echipă de fuziuni şi achitiţii, dar nici să fie permanent în legătură cu firmele de consultanţă astfel încât, atunci când apare ceva la vânzare, o dată în viaţă, să fie pregătiţi. Antreprenorii români vor să cumpere active, terenuri, clădiri de birouri, tot ce reprezintă active fixe pe care le văd în faţa ochilor, şi mai puţin vor să cumpere branduri sau poziţionări în piaţă. Până la un anumit punct un business poate să crească organic, dar pentru a ajunge mai mare, la un moment dat ai nevoie de achiziţia rivalilor, competitorilor, pentru a câştiga cotă de piaţă şi pentru a da tonul în business. Celebrele companii germane mici şi mijlocii încep să se confrunte cu aceeaşi problemă, respectiv nu mai are cine să preia şi să conducă businessul de familie. Dar ei sunt la a patra, a cincea sau a şasea generaţie.
    Iar fondurile de investiţii abia aşteaptă să iasă la vânzare celebrele companii germane mici şi mijlocii, o oportunitate cu care nu te întâlneşti de multe ori în viaţă.
    Antreprenorii români care nu au urmaşi nu s-au îngrijit să aibă manageri profesionişti şi de aceea le este foarte greu să lase afacerile pe mâna managerilor. Mai bine vând afacerea, iau banii, iar copiii vor moşteni un cont în bancă.
    Ieşirea pe pieţele externe, fie prin vânzarea unor produse, fie prin investiţii directe, fie prin achiziţia altor companii, a fost ocolită de antreprenorii români şi, din acest motiv, comerţul exterior al României este cel mai prost dintre fostele ţări comuniste.
    Nici cultivarea în cadrul propriilor companii a unor organigrame profesioniste nu a fost pe lista de priorităţi a antreprenorilor români şi, din acest motiv, fie nu găsesc manageri profesionişti atunci când au nevoie, fie cei care ar putea să conducă businessuri antreprenoriale nu vor să vină să lucreze pentru patronii români. Este un cerc vicios, din care principalii câştigători sunt multinaţionalele şi fondurile de investiţii, care sunt pregătite în orice moment pentru achiziţii. Fondurile de investiţii, şi multinaţionalele preferă mai degrabă să cumpere companii şi branduri decât să le facă de la zero, pentru că aşa ajung în frunte mult mai repede şi pot să controleze pieţele.
    Antreprenorii români nu au nici exerciţiul asocierii şi, atunci când pe piaţă apare o oportunitate, nu găsesc un punct de discuţie cu alţi antreprenori astfel încât, împreună, să poată cumpăra ceva. A cumpăra o altă companie reprezintă un chin, pentru că trebuie armonizate culturile de muncă, acest proces consumând extrem de multă energie. Dar această problemă poate fi rezolvată prin exerciţii şi prin standardizarea organigramelor şi a culturilor. Multinaţionalele nu au ajuns în top doar prin creşterea organică, ci prin achiziţii repetate. Acest lucru le-a permis să câştige piaţă rapid şi, în final, să-şi mărească valoarea şi poziţia.
    A doua generaţie nu prea vrea să preia conducerea companiilor înfiinţate de părinţii lor, preferând să aştepte să moştenească banii şi nu businessul în sine.
    În aceste condiţii, cine vrea să cumpere businessurile româneşti?

  • BEI: Doar 68 % dintre firmele româneşti au investit în ultimul exerciţiu financiar, 87 % în UE

    Acestea sunt câteva dintre concluziile sondajului anual al Grupului BEI privind investiţiile (EIBIS) prezentat recent la Bucureşti.

    Documentul mai relevă faptul că incertitudinea în ceea ce priveşte viitorul, precum şi reglementările privind întreprinderile şi piaţa muncii reprezintă cele mai semnificative bariere în calea investiţiilor, iar firmele inovatoare din domeniul tehnologiilor avansate sunt cele mai expuse la dificultăţi în obţinerea de finanţare externă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine ar putea fi succesorul lui Elon Musk la conducerea companiei Tesla

    Compania Tesla trebuie să îl desemneze până la jumătatea lunii noiembrie pe succesorul lui Elon Musk în funcţia de preşedinte. James Murdoch s-a alăturat anul trecut Consiliului de administraţie al companiei Tesla.

    James Murdoch va fi înlocuit de fratele său, Lachlan Murdoch, în funcţia de director general al trustului media 21st Century Fox, după finalizarea transferului acţiunilor către Walt Disney.

    Elon Musk a acceptat, la sfârşitul lunii septembrie, să demisioneze din funcţia de preşedinte al companiei Tesla şi să plătească o amendă de 20 de milioane de dolari în cadrul unui acord cu autorităţile de reglementare din Statele Unite. În cadrul acordului, care necesită aprobarea unei instanţe judiciare, Elon Musk va putea rămâne director general al companiei Tesla, dar trebuie să demisioneze în cel mult 45 de zile din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie. Nu va avea dreptul să fie reales în această funcţie timp de trei ani. Elon Musk şi Tesla vor plăti şi o amendă de 20 de milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O fregată rusă a efectuat un exerciţiu de trageri cu racheta de croazieră Kalibr în Marea Neagră

    “În conformitate cu planul de antrenament de luptă, fregata Amiral Grigorovici din cadrul Flotei Mării Negre a efectuat un exerciţiu de trageri cu muniţie de război pentru a lovi cu sistemul de rachete Kalibr o ţintă de suprafaţă într-un poligon naval din Marea Neagră “, a comunicat biroul de presă al Flotei ruse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 95% dintre români nu pot pronunţa fără greşeală textul ăsta! Testează-te!

    Dacă reuşeşti să pronunţi corect fiecare cuvânt din textul de mai jos la prima vedere înseamnă că vorbeşti mai bine decât  95% dintre vorbitorii nativi, dar şi că ai abilitatea de a citi în avans cuvintele.
     
    Ce trebuie să faci? Citeşte cu voce tare într-un ritm mediu fără să silabiseşti cuvintele. Dacă ai făcut chiar şi o singură greşeală ai picat testul. Textul propus este un fragment din manualul de dicţie “Şase saşi în şase saci”, de Carmen Ivanov.
     
    Baftă!

    Iată şi textul:

    Releurile rablelor liderului rebelilor libieni atinse de originalitatea nabucodosoriană aproape imperturbabilă, nesemnificativă pentru antiperistaltismul prestidigitatorului erau de un primitivism extrinsec şi veneau pe filiera colaboraţioniştilor incompatibili cu senzaţia de incomprehensibilitate când, în inalienabilitate, se prind cu dinamism zglobiu la cimilituri infinitezimale marcate de insesizabilitate cu o idiosincrasie fantasmagorică şi abracadabrantă ireversibilă în contemporaneitate şi fără unilateralitate cu o megalomanie uzând un primitivism spasmodic şi zguduitor.

    Manifeşti stupoare când pe o microfotoradiografie întrezăreşti o inexorabilă cifră treisprezece şi gândeşti: paraskavedekatriafobia e mai rea decât hipopotomonstrosecvipedaliofobia, dar mai uşoară decât venustrafobia, ablutofobia sau chiar logizomecanofobia.

    A fost diagnosticat otorinolaringologic cu ri- nodislalie acută din cauza mucezelii influores- cente ce se întrepătrunde buconazofaringian cu o discopatie neidentificabilă laparoscopic cu chintesenţă lamelibranhiată a acidului dezoxiribonucleic care a ajuns la desuetudine din cauza acidului acetilsalicilic, care cu recrudes- cenţă antispasmodică ucide microorganisme dicotiledonate sau monocotiledonate culese dintr-o zarzavagerie paralelipipedică prelucrată din obiecte contondente fără unilateralitate sau fotoluminiscenţă.

    I se înceţoşează mintea în mod anatomopatologic când priveşte demonstraţia ireversibilă, de o neinteligibilitate transcendentală a muşchiului sternocleidomastoidian şi se gândeşte cu impasibilitate minuţioasă la vicisitudinile de imponderabilitate a şasiurilor săseşti cuprinse de un scurtcircuit electric neelucidat.

    Mai multe pe www.dictie.ro!

     

  • Nuclearelectrica va distribui un dividend pe 2017 de 0,90 lei/acţiune

    În urma dezbaterilor, AGA a decis că va distribui un dividend brut de 0,90 lei per actiune, având data planificată pentru plată 28 iunie „către acţionarii înscrişi în Registrul Acţionarilor ţinut de către Depozitarul Central SA la data de inregistrare 8 iunie 2018”.

    „Societatea Naţională Nuclearelectrica SA informează acţionarii că în baza Hotărârii nr. 5 a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor din data de 25 aprilie 2018, SNN va efectua plata dividendelor aferente exerciţiului financiar 2017, prin intermediul Depozitarului Central SA şi al BRD-Groupe Société Générale (BRD), agentul de plată selectat”, precizează documentul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro