Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.
Comisia Europeană a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România, de la 2,3% pentru acest an, cât estima în februarie, la 2,5%, respectiv de la 2,5% la 3,5%, în principal ca efect al relansării cererii interne, care are şanse să propulseze consumul drept principalul motor al creşterii economice, în locul exporturilor şi al agriculturii.
CE se arată optimistă şi la capitolul investiţiilor, inclusiv a celor publice, pe care le vede în creştere, susţinute de fondurile europene. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 2,2% din PIB în acest an şi la 1,9% la anul, în timp ce datoria publică va creşte la 40%, faţă de 38,4% anul trecut, şi va rămâne la acest nivel şi în 2015.
Previziunile pentru România sunt sensibil mai bune decât media pe ansamblul Uniunii: CE anticipează că economia UE va creşte anul acesta cu 1,6%, în timp ce zona euro numai cu 1,2%.
Leave a Reply