BusinessMagazin

Tag: isarescu

  • Anunţ surpriză de la BNR: Isărescu spune că nu mai vrea să fie guvernator din 2019. „Nu mai pot. Am 70 de ani”. Reacţia lui Liviu Dragnea

    Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat luni, referitor la anunţul guvernatorului BNR Mugur Isărescu privind retragerea din fruntea Băncii Naţionale a României din 2019, că poate totuşi se va răzgândi şi că va avea susţinerea sa, aşa cum a fost şi în trecut.

    “Vedem până la anul. De ce nu ar rămâne? I-am şi spus-o (n.r.: că îl va susţine pe Mugur Isărescu) ca şi în anii precedenti, şi atunci când a fost atacat violent. Nu am de ce să îmi schimb opinia”, a declarat Liviu Dragnea.

    După aproape 29 de ani în fruntea BNR, Mugur Isărescu a spus luni că nu ştie dacă din 2019 va mai ocupa funcţia de guvernator. „Nu mai pot. Am 70 de ani”, a spus Isărescu. La insistenţele jurnaliştilor el s-a eschivat să mai continue pe această temă. Senzaţia jurnaliştilor a fost că a fost doar o declaraţie de tatonare a terenului şi de obţinere de reacţii. Jurnaliştii au cerut confirmarea deciziei de a nu mai candida pentru un nou mandat în 2019, dar Mugur Isărescu nu mai dat curs solicitărilor de a răspunde. 

    De asemenea, nu a indicat cine ar putea fi succesor dacă nu va candida. 

    Anunţ surpriză de la BNR: Isărescu spune că nu mai vrea să fie guvernator al BNR din 2019. „Nu mai pot. Am 70 de ani”. Reacţia lui Liviu Dragnea

  • Ce a vrut să spună Isărescu? ”Alegerea lui Trump este semnul că s-a încheiat o perioadă de globalizare pe care au practicat-o în ultimii 20-25 de ani SUA şi Marea Britanie”

    Alegerile din Statele Unite ale Americii au avut un oarecare impact asupra pieţelor financiare, dar nu vor influenţa politicile monetare nici peste ocean, nici în România, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    „Nu este cazul să ne aşteptăm nici la o întărire a măsurilor de politică monetară, nici la întârzieri ale majorărilor de dobânzi. Nici la nivel federal, peste Ocean, dar nici aici, la Bucureşti”, a spus Mugur Isărescu după conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

    Ce a vrut să spună Isărescu? ”Alegerea lui Trump este semnul că s-a încheiat o perioadă de globalizare pe care au practicat-o în ultimii 20-25 de ani SUA şi Marea Britanie”

  • Mugur Isărescu vine cu o propunere inedită pentru plata “Cuminţeniei pământului”. Cu ce bani ar putea cumpăra statul sculptura lui Brâncuşi

    Guvernatorul BNR a afirmat că, dacă s-ar recurge la această soluţie, nu s-ar mai lungi discuţia pe marginea achiziţionării operei lui Brâncuşi.

    CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI

  • Isărescu: Pentru trecerea la euro trebuie să fim pregătiţi, inclusiv emoţional, nu e ca denominarea

    “Am văzut un sondaj la începutul anului 2005, înainte de trecerea la leul greu, ce părere au românii despre denominare. Două treimi spuneau că este o măsură bună, iar o treime manifesta frică, o plonjare în necunoscut. Această frică, rezervă, mai ales a celor care fuseseră martori ai unor schimbări cu caracter confiscativ – la noi n-a existat niciun proces de rotunjire, ci de tăiere de zerouri – această frică, care este iraţională, toate aceste anxietăţi au însemnat un risc. E o lecţie pe care trebuie s-o învăţăm, să luăm în calcul reacţia oamenilor”, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la un seminar organizat împreună cu Ziarul Fianciar pentru aniversarea a 10 ani de la denominare.

    El a afirmat că succesul unui astfel de proces depinde esenţial de o pregătire temeinică, referindu-se inclusiv la adoptarea euro, astfel că la momentul deciziei “trebuie să fim siguri că suntem foarte bine pregătiţi, inclusiv emoţional”.

    “Se demonstrează că un proces relativ mai simplu decât trecerea la euro, cel de denominare, care era de normalizare, de simplificare, poate crea probleme, iar populaţia are involuntar emoţii. În consecinţă, pledez din nou că discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să se menţină la o anumită complexitate, avem un deficit în complexitate, cum spune un contemporan. Lucrurile trebuie explicate pe diverse canale, dar trecerea la euro este un proces mult mai complicat”, a punctat Isărescu.

    El a atras atenţia că cea mai mare eroare ar fi ca populaţia să creadă că trecerea la euro înseamnă doar o schimbare de monedă, de trecere de la bancnote de polimer înapoi la unele de hârtie, şi că doar se schimbă la un anumit curs, “c-o fi de 4,1, 4,2 sau 4,5 lei pe euro”.

    Guvernatorul a amintit că unul dintre motivele denominării a reprezentat pregătirea monedei pentru trecerea la euro, la momentul când România va fi pregătită pentru acest pas.

    “Înainte, 40.000 de lei pentru un euro transmitea în gândul nostru că trecerea la euro nu se va putea face niciodată, dar 4 lei, 5 lei sună altfel acum”, mai spune şeful băncii centrale.

    Isărescu a amintit că alţi factori care au stat la baza deciziei de a tăia patru zerouri au fost marcarea clară a încheierii unui ciclu inflaţionist lung, dar şi a faptului că preţurile din România sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, cum procedaseră deja Croaţia şi Ungaria.

    “La unele produse sunt în continuare preţurile mai scăzute la noi, la cursul de schimb. Comparaţia cu preţurile din alte stat se face foarte simplu. Până la urmă, integrarea în Europa înseamnă să te obişnuieşti cu un anumit sistem de valori, iar preţurile reprezintă materializarea lor. În plus, indicatorii economici – PIB, PIB/cap de locuitor, consumul, producţiile în lei noi s-au comparat mult mai uşor cu ce se întâmpla în Europa”, a menţionat guvernatorul.

    De asemenea, Isărescu apreciază că banca centrală a trecut mai uşor peste criza economică cu leul greu decât dacă nu ar fi avut loc denominarea.

    “Acum un deceniu spuneam că nu este deloc uşor să fii guvernator într-o ţară unde moneda are multe zerouri. Trebuie să mărturisesc acum, după zece ani, conducerea BNR a trecut mult mai uşor de criza din 2008 cu leul greu decât ar fi trecut cu leul cu multe zerouri”, a adăugat şeful BNR.

    El a menţionat că în prezent, dincolo de “necazurile” aduse de criză, inflaţia a scăzut şi s-a consolidat la niveluri reduse, iar leul a dobândit valori normale, comparabile cu monedele din statele europene.

    De asemenea, economisirile sunt predominante în lei în prezent, cu dobânzi mai bune decât la dolari, iar în ultima perioadă şi împrumuturile în lei tind să devină predominante, pentru cei care îşi câştigă veniturile în moneda naţională.

    “În urmă cu zece ani i-am urat leului greu să aibă parte de sănătate. Atunci nu i-am spus să aibă viaţă scurtă, am găsit o formulare aşa de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă, este moneda noastră”, şi-a încheiat guvernatorul discursul.

  • Isărescu: Sunt oameni care au sunat la 2 noaptea să întrebe ce fac cu banii din băncile greceşti. Nu avem bănci greceşti în România

    “Sunt oameni care au sunat la 2 noaptea: ce facem cu banii din băncile greceşti? Trebuie să spun pentru a mia oară că nu avem bănci greceşti în România, uitaţi ce înseamnă obişnuinţa. I-am şi înţeles, unii dintre ei erau actori, ei trăiesc cu emoţie, creează emoţii, cum să nu răspundă emoţional, cum să le ceri să fie raţionali?”, a povestit miercuri Isărescu la briefingul după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie.

    El a precizat că, în cazul în care emoţia este predominantă, nu raţiunea şi înţelepciunea, BNR poate acţiona şi cu instrumentele de calmare.

    “Nu calmăm publicul aşa să ne aflăm în treabă, ne utilizăm absolut toate instrumentele de care dispunem”, a spus guvernatorul.

    Isărescu a punctat, de asemenea, că banca centrală monitorizează în permanenţă evoluţiile internaţionale şi interne, fiind pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune pentru a menţine stabilitatea financiară din România şi a evita încă de la începuturi “orice fenomen de panică bancară, care în esenţă este un fenomen iraţional”.

    “Trebuie să recunosc că emoţia este un sentiment firesc şi nu-l putem combate numai cu vorbe, îl combatem şi cu fapte. În astfel de situaţii precum cea din Grecia este natural să apară şi reacţii emoţionale şi, uneori, suprareacţii. E de înţeles că noi sperăm ca raţionalul şi înţelepciunea să prevaleze şi în aceste cazuri, pentru ca deciziile să fie cât mai bune, în special pentru deponenţi”, a mai comentat şeful băncii centrale.

  • Isărescu: Acţionarii băncilor cu capital grecesc nu au interes să-şi retragă investiţiile

    “Am avut o colaborare excepţională, exemplară cu acţionarii băncilor româneşti cu capital grecesc şi cu Direcţia de Supraveghere a Băncii Greciei. De câte ori le-am spus că este nevoie de capital au fost cei care au reacţionat cel mai rapid, comparat cu acţionari din alte ţări. Acest lucru este remarcabil. Ce credeţi că i-ar putea apuca pe aceşti acţionari care au făcut asemenea investiţii, au plasat asemenea sume de de bani ca dintr-odată să-şi piardă dreptul de vot? În momentul în care chiar dacă nu contribuie la sprijinirea băncilor româneşti cu capital străin intră în vizorul Direcţiei de Supraveghere, apăi dacă-şi mai retrag şi capitalul”, a declarat Isărescu miercuri la briefingul după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.

    El a punctat că aceştia îşi vor retrage probabil în primul rând liniile de finanţare, însă retragerea capitalului este aproape imposibilă, în opinia guvernatorului, şi este precedată de pierderea capacităţii de vot.

    “Nu cred că se va ajunge acolo pentru că este un comportament nesustenabil din punctul de vedere al interesului lor”, a întărit Isărescu.

    Şeful BNR a adăugat că banca centrală monitorizează în permanenţă evoluţiile internaţionale şi interne, fiind pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune pentru a menţine stabilitatea financiară din România şi a evita încă de la începuturi “orice fenomen de panică bancară, care în esenţă este un fenomen iraţional”.

    “Banca Naţională are toate instrumentele deschise, nu avem un instrument sau altul pe care nu putem să-l folosim”, a adăugat guvernatorul.

    El a menţionat în acest sens că rezervele minime obligatorii constituie un bazin mare de lichiditate, nivelul rezervelor în valută, de 14%, reprezentând “câteva” miliarde de euro.

    “Nu există potenţial de retragere de asemenea lichiditate. De asemenea, rezervele minime pentru pasivele în lei reprezintă câteva miliarde bune de lei, care se găsesc sub formă lichidă, iar băncile nu trebuie să apeleze la altceva. În afară de scopul monetar, în subsidiar rezerva minimă obligatorie are şi un rol prudenţial, de a avea lichiditate pentru situaţii deosebite”, a spus Isărescu.

    Guvernatorul a amintit că, în caz de necesitate, BNR poate fi împrumutător de ultimă instanţă, nu numai prin operaţiuni repo, dar şi prin credit special, asigurând astfel lichiditatea necesară unei bune funcţionări a pieţelor, funcţie pe care nu o au toate băncile centrale.

    “Trebuie să recunosc că emoţia este un sentiment firesc şi nu-l putem combate numai cu vorbe, îl combatem şi cu fapte. În astfel de situaţii precum cea din Grecia este natural să apară şi reacţii emoţionale şi, uneori, suprareacţii. E de înţeles că noi sperăm ca raţionalul şi înţelepciunea să prevaleze şi în aceste cazuri, pentru ca deciziile să fie cât mai bune, în special pentru deponenţi”, a comentat şeful băncii centrale.

  • Isărescu: Cred că negocierile cu partenerii internaţionali vor continua şi este bine să continue

    “Contextul internaţional, dar şi cel intern, respectiv nevoia de consolidare, de a arăta că tot ce am făcut în aceşti patru ani se consolidează, să creadă şi partenerii noştri, solicită menţinerea acordului cu UE şi cu FMI sub diverse forme. Eu cred că negocierile vor continua şi este bine. (…) Nu vedem cum un program fiscal atât de ambiţios poate să devină credibil fără cooperarea partenerilor internaţionali şi cu atât mai mult în contraargumente cu dânşii”, a afirmat Isărescu miercuri după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe teme de politică monetară.

    El a arătat că este esenţială continuarea negocierilor.

    “Mai mult, dacă pentru noi, la BNR, datele care există în prezent nu ne ajută încă să sprijinim cu argumente aceste măsuri, nu cu dorinţe, vă daţi seama în ce situaţie sunt partenerii noştri”, a punctat Isărescu.

    Şeful băncii centrale apreciază că discuţiile cu FMI şi Comisia Europeană trebuie să continue, întrucât acordul cu instituţiile financiare internaţionale dau credibilitate României, nu reprezintă doar nişte ancore. Mai mult, orice decizie politică în contradicţie cu legităţile economice “va fi plătită scump”, costurile de finanţare majorându-se.

    “Credinţa mea este că negocierile vor continua şi vom adânci toate problemele care sunt încă în discuţie. (…) Noi trebuie să arătăm că nu mergem din şanţ în şanţ, în zig-zag. Ci că avem capacitatea să luăm măsuri graduale şi să ţinem o linie. Asta arată maturitate în politicile economice. Reacţia noastră este imediată. Am şi spus că pe actualul proiect de Cod Fiscal noi nu mai putem să reconsiderăm toată politica monetară ca să păstrăm un anumit echilibru al mixului”, a menţionat guvernatorul.

    Referitor la majorarea bruscă a deficitului cu aproape două puncte procentuale de la un an la altul, Isărescu spune că aceasta denotă neseriozitate.

    “Nu sună deloc a seriozitate. Adică strângi economia şi apoi îi dai drumul. O majorare brutală cu două puncte procentuale de la an la an pune problema de seriozitate”, a punctat şeful băncii centrale.

    Totodată, guvernatorul a arătat că logica politica nu se împacă niciodată cu cea macroeconomică.

    “Nu poţi să dai o lege în Parlament care să contrazică o legitate economică. Dacă ar creşte nivelul de trai printr-o lege în Parlament, de ce nu ar creşte şi în Burkina Faso (stat din Africa – n.r.)?. Echilibrele macroeconomice sunt legităţi economice. (…) Venim cu o lege în Parlament să crească cutare. Nu o să crească, dacă nu se îmbină cu legităţile economice”, a concluzionat Isărescu.

  • Isărescu: România mai are paşi de parcurs până la adoptarea euro. Trebuie făcută la momentul potrivit

    “Avem multe de făcut pentru a adera la euro la momentul potrivit. (…) România îndeplineşte toate cele patru criterii de la Maastricht, dar marea provocare este să asigurăm stabilitatea acestora în timp. Viitoarea misiune a politicilor economice este să păstreze echilibrele macroeconomice dobândite cu atât de multe eforturi, concentrându-se pe reformele structurale”, a afirmat Isărescu la conferinţa “The Regional Finance and Investment Conference for SouthEast Europe”, organizată de Euromoney.

    El a vorbit despre creşterea eficienţei în sectoarele energiei şi transporturilor, despre rezolvarea problemelor cu şomajul la tineri, prin reforme în educaţie. Totodată, a spus că trebuie îmbunătăţită absorbţia fondurilor europene, precum şi calitatea infrastructurii, respectiv a drumurilor.

    Şeful băncii centrale a atras atenţia Guvernulu că orice greşeală de politici economice va genera corecţii dureroase, cu durată în timp.

    “Corecţia greşelilor de politici este dureroasă, dificil de explicat şi de înţeles de către publicul larg. Aşa că nu faceţi greşeli, pentru că a le corecta devine dureros”, a punctat Isărescu.

    Guvernatorul s-a referit şi la riscurile provenite din contextul geopolitic, de situaţiile din Grecia şi Ucraina, factori care pot influenţa deciziile investitorilor, prin urmare direcţia şi volumul fluxurilor de capital. Acestea ar putea determina fluctuaţii mai mari ale cursului de schimb pentru leu.

    De asemenea, divergenţele în creştere dintre politicile monetare practicate de marile bănci centrale la nivel global pot influenţa dinamica fluxurilor de capital şi volatilitatea cursului de schimb.

  • Isărescu: Piaţa financiară este cam dezechilibrată, trebuie dezvoltate şi alte segmente decât băncile

    “Nu avem o supradominanţă dar aş spune că este o dominanţă masivă a băncilor in cadrul sistemului financiar din România. 80%, chiar mai mult, din totalul activelor financiare din România aparţin băncilor. Acesta nu este neapărat un avantaj. Nu este un avantaj nici pentru noi, care reprezentăm sistemul bancar. Avem o piaţă financiară cam dezechilibrată. E important şi pentru bănci să aibă, nu neapărat în coastă, dar să existe alternative şi pentru bănci şi pentru clienţii băncilor şi pentru oricine, pentru economia reală să existe segmente financiare nebancare mult mai dezvoltate”, a afirmat Isărescu la conferinţa “Rolul pieţelor financiare nebancare în susţinerea creşterii economice”, organizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară la ASE.

    El a arătat că pieţele financiare sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică, iar fără nişte pieţe financiare “adânci” nu pot fi difuzate riscurile sau controlate.

    “Bursa de valori, pieţele financiare nebancare au şi ele ceea ce de multe ori au înţeles românii, adică jocuri bursiere, speculaţii, dar ele în primul rând sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică. Constituie alternative de finanţare, elemente esenţiale pentru adâncirea pieţelor financiare”, a precizat şeful BNR.

    Guvernatorul a indicat că fondurile de pensii, care au devenit viabile şi solide, cu sume mari acumulate, reprezintă alternative la economisirea bancară, mai ales în condiţiile în care dobânzile la depozite par să nu mai fie atractive în România, cu toate că sunt real pozitive.

    “Ne trebuie alternative, forme de acumulare pe termen lung, acest lucru este extrem de important şi pentru bănci. Acest mismatch (discrepanţă- n.r), să ai toată finanţarea bazată pe depozite pe termen scurt poate să fie catastrofal. Timpul n-a trecut degeaba, asistăm la o adâncire a pieţelor financiare în România, este un lucru extrem de important. Noi nu realizăm, pentru că trăim în vâltoarea faptelor”, a mai spus Isărescu.

    El a punctat că tendinţele pentru alternativele la finanţare trebuie consolidate, însă este nevoie de încredere, care se clădeşte greu în noile instrumente şi se poate distruge repede.

    “Atenţie la mişcări greşite, consolidarea este cuvântul esenţial, nu graba! Trebuie să ne grăbim încet (citând din latină – n.r.) în acest proces de consolidare a pieţelor financiare, nu trebuie creşteri explozive nici în domeniul creditului, nici al pieţelor financiare nebancare”, a menţionat guvernatorul BNR.

  • Isărescu: Cine va mai acorda credite imobiliare, dacă rambursarea se va face în clădiri?

    “Referitor la ultimele iniţiative legislative, întreb şi eu public: cine va mai acorda credite imobiliare dacă se preconizează prin lege că rambursarea se va face în clădiri?! Această iniţiativă omoară din start creditarea viitoare. În consecinţă, soluţiile de tipul “credit după nevoi, rambursări după disponibilităţi” dezechilibrează balanţa între debitorii actuali şi viitori, nu are rost să-i împovărăm pe viitorii debitori cu greşeala din trecut şi prezent. Este subminată viabilitatea activităţii bancare”, a declarat marţi Isărescu la conferinţa “Viitorul modelelor de business bancar”, organizată în cadrul evenimentelor dedicate aniversării a 135 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României.

    El a reamintit că banii acordaţi de bănci sub formă de împrumut sunt banii deponenţilor, care îşi aşteaptă banii înapoi împreună cu o dobândă, nu sub formă de “ferestre, case, acoperişuri”.

    Guvernatorul a punctat că băncile nu urmăresc acumularea de proprietăţi imobiliare depuse garanţie, nu sunt dezvoltatori imobiliari, nici agenţii imobiliare şi nici instituţii de binefacere.

    În ceea ce priveşte soluţiile post-criză în sistemul bancar, Isărescu a precizat că vede o creştere moderată a creditului în perioada următoare, care nu ar mai putea înregistra o evoluţie precum cea din anii 2006-2009. Totodată, se va deplasa accentul dinspre volum înspre calitatea creditării şi va creşte importanţa finanţării locale, atât din punctul de vedere al resurselor locale atrase, cât şi al creditării entităţilor locale, în principal IMM-uri.

    “Această ultimă tendinţă, importanţa finanţării locale pe partea de pasive şi active, se înscrie nu numai în România, ci şi la nivel european, şi anume revenirea a circa 40% din bănci la un model clasic, cu finanţare pe baza depoozitelor. Vom avea banking modern cu telefonul, dar cu metode clasice, revenim la metoda clasică de creditare. Credităm agricultură primăvara ca să iei banii înapoi toamna (…) şi atunci nici bancherii nu se vor mai plânge că au ajuns agenţii imobiliare”, a mai spus guvernatorul.