BusinessMagazin

Tag: aderare

  • Numărul statelor Uniunii Europene poate creşte în următorii ani: Comisia Europeană a lansat o serie de propuneri prin care procesul de negociere cu UE va deveni mai simplu pentru ţările în curs de aderare

    Comisia Europeană, organul executiv al UE, a dezvăluit că urmăreşte lărgirea blocului socio-economic european, făcând procesul de integrare mai accesibil, cu accente mai pronunţate din punct de vedere politic, mai dinamic şi previzibil. Comisia a făcut declaraţiile în condiţiile în care doreşte să încurajeze statele din regiunea Balcanilor, conform Emerging Europe.

    În octombrie, Franţa s-a arătat împotriva negocierilor de aderare ale Albaniei şi Macedoniei de Nord, în ciuda dorinţelor majorităţii membrilor Uniunii şi a unei evaluări a Comisiei din care reiese că ambele ţări îşi făcuseră temele până la acel moment: Macedonia de Nord şi-a schimbat numele pentru a scăpa de tensiunile venite din Grecia, în timp ce Albania a lansat o serie de reforme judiciare.

    „Lărgirea Uniunii Europene către Balcanii de Vest este o prioritate de top pentru Comisie. Lucrăm pe trei nivele: În primul rând, propunem o serie concretă de paşi pentru procesul de aderare. În timp ce întărim şi îmbunătăţim procesul, ţelul rămâne aderarea şi apartenenţa totală la UE. În al doilea rând, Comisia îşi ia în serios rolul în negocierile cu Macedonia de Nord şi Albania şi va furniza update-uri asupra progresului făcut de cele două ţări. În al treilea rând, în procesul de pregătire a summit-ului de la Zagreb din luna mai, Comisia va veni cu un plan de dezvoltare economică pentru regiune”, a declarat Olivér Várhelyi – comisar european pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere.

    Pentru a adăuga o doză de dinamism procesului, Comisia propune să grupeze capitolele de negociere în şase categorii: principii fundamentale, piaţă internă, competiţie şi creşteri incluzive, agendă de poluare şi conectivitate sustenabilă, resurse, agricultură şi coeziune, relaţii externe. Negocierile pe baza principiilor fundamentale vor fi primele şi ultimele deschise în timpul procesului şi vor determina ritmul general al negocierilor.

    Pentru a încuraja reformele, Comisia va defini mai exact condiţiile candidaţilor şi va furniza stimulente de interes direct pentru cetăţeni. Stimulentele pot include politici de integrare accelerată şi introducere progresivă în politicile, programele şi piaţa comună a UE. Cu cât candidaţii vor avansa în ceea ce priveşte reformele, cu atât vor fi mai aproape de sfârşitul procesului.

    Comisia speră că statele membre susţine propunerile, în paralel cu deschiderea accesului către negocierile cu Macedonia de Nord şi Albania, în contextul Summit-ului UE-Balcanii de Vest din Zagreb, programat pentru 6 şi 7 mai.

     

     

  • Cronica de film: Prea puţin şi prea târziu

    Terminator: Dark Fate nu este atât de slab ca ultimele două episoade ale francizei, dar este încă departe de complexitatea primelor apariţii. Ciudat este că în cazul Terminator nu s-a pus, până acum, problema realizării unui reboot, toate filmele fiind legate de aceeaşi poveste. Era poate mai bine să se ia totul de la zero, dar misiunea de a îmbunătăţi un film ca Judgment Day e aproape imposibilă; Dark Fate se joacă cu această idee, acţiunea plasându-se într-o realitate în care anumite evenimente din celelalte episoade nu s-au întâmplat. Mai mult, Dark Fate aderă îndeaproape la primele două filme Terminator, atât în ceea ce priveşte complotul (un asasin cyborg aparent indestructibil, trimis în timp de către viitori stăpâni ai maşinilor pentru a elimina o ameninţare) cât şi structura. Anumite elemente sunt chiar preluate cu totul, aşa cum ar fi o urmărire cu maşini.
    Arnold Schwarzenegger reia rolul T-800 alături de Linda Hamilton, şi ea veteran al seriei, în rolul Sarah Connor. Terminator: Dark Fate prezintă un cyborg care înlocuieşte modelul T-800 (Schwarzenegger), denumit REV-9, trimis înapoi din 2042 pentru a o ucide pe Dani, din motive care nu sunt dezvăluite până foarte târziu în film; sosirea lui este precedată de apariţia bruscă a lui Grace, alt cyborg, însărcinată cu misiunea de a o proteja pe tânără. Pare încurcat, dar e de fapt o copie a scenariului din Judgment Day.
    Cu un buget de 185 de milioane de dolari şi costuri totale de producţie estimate la 470 de milioane de dolari (costuri de marketing, distribuţie etc.), Terminator: Dark Fate are şanse mari să devină unul dintre marii perdanţi ai anului la box-office. În weekendul de lansare, filmul a adunat doar 29 de milioane de dolari în Statele Unite, undeva la jumătate faţă de aşteptările producătorilor. Nici prezenţa în afara Americii nu a ajutat prea mult, încasările la nivel global fiind de aproximativ 120 de milioane de dolari. Având în vedere filmele care sunt pe cale să se lanseze, e greu de crezut că Dark Fate va reuşi să se mai apropie de primele locuri în box office.
    În concluzie, era mai bine ca atunci când ne gândeam la Terminator să avem în minte doar filmele regizate de James Cameron, în special Judgment Day, din 1991. Dar Hollywoodul rămâne consecvent în lungirea inutilă a unor francize până la momentul în care sălile de cinema rămân goale.
    Nota: 6/10

    Terminator: Dark Fate
    Regia: Tim Miller
    Distribuţie: Linda Hamilton, Arnold Schwarzenegger, Mackenzie Davis
    Durată: 2 ore 8 minute
    Buget: 185 mil. dolari
    Data lansării: 1 noiembrie

  • Croaţia primeşte undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen înaintea României, la şase ani de când a intrat în UE

    Croaţia, membră a Uniunii Europene de şase ani, a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru aderarea la spaţiul Schengen, potrivit Euronews. 

    „Este o zonă care vine cu libertăţi şi privilegii, dar şi cu mari responsabilităţi, încât intrarea în acest club este ceva ce luăm în serios”, spune Comisarul european pentru Migraţie şi Cetăţenie, Dimitri Avramopoulos.

    După patru ani de analiză Comisia a anunţat că Zagrebul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a face parte din spaţiul în care se poate călători fără paşaport.Ţările care se alătură spaţiului trebuie să îşi asume asigurarea graniţelor de la marginea blocului – un subiect din ce în ce mai sensibil pe fondul migraţiei masive care a început în 2015.

    „Viitorul intrării Croaţiei în Schengen, dar şi al intrării Bulgariei şi României, sunt cu atât mai importante acum şi necesare ţinând cont de provocările pe care le ridică astăzi migraţia şi securitatea”, spune Avramopoulos.

    România şi Bulgaria trebuie să primească acces la zona Schengen de peste 8 ani, însă nu au reuşit niciodată să îndeplinească condiţiile.

    În acest moment, Croaţia mai are de primit doar acordul din partea liderilor naţionali din Uniunea Europeană.

     

  • Guvernul de la Londra a abrogat Actul de aderare a Marii Britanii la Uniunea Europeană

    Premierul britanic Boris Johnson a anunţat, duminică, pe Twitter, că ministrul pentru Brexit, Steve Barclay, a semnat ordinul de abrogare a Actului din 1972 privind aderarea Marii Britanii la Uniunea Europeană.

    “Vom părăsi UE pe 31 octombrie. Semnarea acestui document înseamnă că vom recăpăta controlul asupra legilor noastre în ziua Brexit”, a afirmă premierul britanic pe Twitter.

    Anunţul privind abrogarea Actului de aderare este “un pas istoric” în revenirea puterii legisltive de la Bruxelles în Marea Britanie, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Guvernului de la Londra.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Isărescu anunţă că, în acest mandat, BNR va îndeplini obiectivul de aderare a României la zona Euro

    „Vă încredinţăm că în perioada în care vom îndeplini mandatul pe care Parlamentul României ni-l va încredinţa, vom duce la îndeplinire un program care se bazează în primul rând pe aplicarea legii care dirijează activitatea Băncii Centrale a Romîniei, pe îndeplinirea mandatului pe care îl are BNR, dar şi de îndeplinire a unui obiectiv stabilit în urma colaborării cu Guvernul României, sub ASE, cu acordu tuturor partidelor politice şi cu participarea sindicatelor, programul de trecere a României la zona euro. Este un program care va schimba în mod esenţial statutul BNR. Până atunci vă reamintesc obiectivele principale ale BNR. În primul rând BNR a fost o bancă de misiune şi rămâne banca care emite moneda naţională, leul, până când ţara noastră va trece la moneda euro”, a declarat Mugur Isărescu, în cadrul audierii în Parlament a candidaţilor înscrişi pentru funcţiile din Consiliul de administraţie şi cel de guvernator al BNR.

    Mugur Isărescu a mai spus că procesul de aderare la zona euro este un proces complex, cu multe capcane.

     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel a dat asigurări Macedoniei de Nord privind începerea discuţiilor de aderare la UE

    “Cancelarul a subliniat faptul că Macedonia de Nord a îndeplinit toate aşteptările, iar Berlinul se aşteaptă la un rezultat pozitiv”, a informat Guvernul din Macedonia de Nord.

    Premierul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, a afirmat că ţara sa “are încredere deplină în cancelarul Merkel şi susţine politicile acesteia privind procesul de extindere al Uniunii Europene”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când va adera România la euro? Ce spune ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici

    „România şi-a stabilit clar acest obiectiv (de aderare la euro – n. r.): 2024, acţiune de parcurs. (…) Dar ştiţi foarte bine, aceasta este o problemă la nivel european, vorbim de Schengen şi de alte astfel de situaţii, când, chiar dacă suntem gata cu anumite cerinţe, totuşi decizia se ia la nivel european. România, în acest sens, are un plan foarte bine stabilit.

    Anul trecut, în decembrie, Guvernul a aprobat un astfel de plan, pentru trecerea la moneda euro. Noi ne ţinem de el, ne îndeplinim obiectivele, cum am făcut întotdeauna”, a afirmat Eugen Teodorovici, în cadrul unor declaraţii de presă, înaintea reuniunii Eurogrup şi reuniunii informale a miniştrilor de finanţe (ECOFIN), despre discuţiile privind Directiva pentru produsele accizabile.

    Ministul român al Finanţelor a mai susţinut că se îndoieşte de faptul că va fi finalizat Brexit. „Am spus de la început, nu cred că Brexitul va fi. (…) Efectele nu sunt bune pentru niciuna dintre părţi, de aceea cred că nu va fi un Brexit”, a adăugat Teodorovici.
     

  • USR-PLUS a prezentat programul electoral: Aderarea la Schengen, unul dintre obiectivele alianţei

    Dan Barna şi Dacian Cioloş, liderii alianţei USR-PLUS, au prezentat, joi, programul electoral pentru mandatul de cinci ani din Parlamentul European.

    Oferta electorală a alianţei vizează cinci teme principale: Justiţie şi protejarea drepturilor românilor în UE; Bunăstarea societăţii: sănătate, educaţie, măsuri anti-sărăcie; Prosperitate europeană acasă, în România şi Politica externă şi de securitate.

    Astfel, în domeniul justiţiei, USR-PLUS propune un MCV European diferit, aplicabil.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa sprijină România în procesul de aderare la OCDE

    „Mulţumesc colegului şi prietenului meu Bruno Le Maire, ministrul finanţelor publice francez, pentru promisiunea sinceră a unui sprijin solid acordat candidaturii României la OCDE, sprijin materializat într-o scrisoare adresată dlui Angel Guarria, secretarul general al OCDE. Este încă o dovadă că partenerii europeni apreciază activitatea Guvernului României în cadrul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi suntem recunoscuţi drept un partener egal în cadrul comunităţii europene”, a afirmat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice.

    Finanţele susţin că o eventuală aderare a României la OCDE implică o serie de avantaje cum ar fi: creşterea încrederii în economia românească, atât a marilor economii ale lumii (SUA, China, Japonia etc), cât şi a statelor din regiune cu aspiraţii europene precum Republica Moldova, Macedonia, Albania, Serbia etc.; accesul la instrumentele şi centrele de decizie economică ale OCDE şi posibilitatea de a contribui la guvernanţa economică globală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va putea adera la Fondul Monetar European

    Comisia pentru bugete şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare au adoptat miercuri Raportul preliminar al Parlamentului European privind înfiinţarea Fondului Monetar European (FME), cu rolul de a proteja Uniunea Europeană (UE) de o eventuală criză economică şi financiară, potrivit unui comunicat de presă al europarlamentarului Siegfried Mureşan.

    Raportul cuprinde un amendament al deputatului european Siegfried Mureşan (PPE / PNL) prin care cere ca la FME să poată participa şi statele membre ale Uniunii Europene care încă nu fac parte din zona euro, dar şi-au asumat aderarea la zona euro în tratatul de aderare, cum este cazul României, conform sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro