BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Despre economia subterană sau cum dispar anual 200 de miliarde de lei din PIB-ul României

    „Principala motivaţie pentru care există această economie informală este cea de neplată a taxelor. Mai există o componentă legată şi de neconformarea cu regulamentele, autorizaţiile şi aşa mai departe. Adică îţi faci un business în economia formală dar nu vrei să obţii autorizaţie, să plăteşti anumite taxe. Motivaţia principală este legată de neplata taxelor, iar în România, ştim cu toţii, avem o problemă majoră când ai 36% TVA necolectat, este o problemă extrem de gravă şi nu pare să existe voinţa politică să luăm măsuri în această privinţă”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    Activităţile asociate cu economia subterană sunt realităţi concrete în toată lumea. Pentru a aloca resurse eficient, pentru un stat este esenţial să aibă informaţii în legătură cu magnitudinea economiei subterane, activităţile implicate în aceste procese, persoanele implicate, dar şi frecvenţa acestor activităţi. Este foarte dificil de măsurat şi analizat activităţile economice subterane, inclusiv bunurile şi forţa de muncă implicată, în contextul în care persoanele implicate în astfel de activităţi nu doresc să fie identificate.

    Subiectul este controversat, în măsura în care există dezbateri privind definiţia economiei subterane, modalitatea de a face estimările, dar şi utilizarea acestor estimări în economie. Cu toate acestea există destule indicii care sugerează faptul că economia mondială ascunsă este în creştere, însă se cunosc foarte puţine despre amploarea şi dezvoltarea acestui tip de economie în economiile emergente din Europa de Est şi Asia Centrală.

    Din 31 de ţări europene analizate de Fondul Monetar Internaţional într-un raport din 2018, România ocupă locul al patrulea în UE în ceea ce priveşte dimensiunea economiei subterane estimate, cu o pondere de 26,3% din Produsul Intern Brut al ţării în 2016, serie neajustată. Cea mai mare pondere a economiei subterane este în Bulgaria, cu 29,6% din PIB, însă ţara vecină a României a făcut eforturi considerabile în ultima vreme pentru combaterea acestor activităţi. „Dacă ne uităm la alte ţări avem Bulgaria care şi-a redus masiv pierderile din TVA, Polonia la fel, iar noi ne complacem într-o situaţie extrem de gravă care pune în pericol siguranţa naţională până la urmă. Când nu ai bani de autostrăzi, asemenea deficite de încasare reprezintă o problemă foarte gravă. Media europeană de colectare de taxe şi impozite este de 40% şi noi avem doar 26%”, mai spune Ionuţ Dumitru.

    Media dimensiunii economiei subterane a României în perioada 1991-2015 se află la valoarea de 30,14% din PIB, cu un maxim în 1991 de 36,03% şi un minim de 22,73% în 2014. Contribuţia economiei ascunse în economia românească a scăzut semnificativ din 1991 încoace per total, cu mici variaţii de-a lungul anilor. Din 1991 a urmat un trend descendent şi a ajuns în 1997 la o pondere de 31,65%. În 1999 a urcat cu mai mult de trei puncte procentuale, până la 34,4% din PIB, reintrând apoi pe un trend descendent.

    Criza economică a dus la o creştere a dimensiunii economiei informale în aproape toate statele europene. Contribuţia economiei ascunse în România a crescut în 2009 la 28,23% din PIB, de la 25,44% în 2007, o creştere de aproape 3 puncte procentuale. După anul 2009, ponderea acestor tipuri de activităţi a scăzut constant, ajungând în 2014 la minimul postdecembrist de 22,73% din PIB.

    Cauzele dimensiunii şi dezvoltării economiei subterane sunt multiple. Povara taxelor şi impozitelor în general şi povara fiscală pe muncă în particular (în special cea a contribuţiilor la asigurările sociale) sunt factori determinanţi pentru mărimea economiei ascunse. În România, povara fiscală (tax wedge), diferenţa dintre costurile totale ale angajatorului şi salariul net al angajatului, este de 36,7%, pe locul 7 în Uniunea Europeană şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Media Europeană este de 32,5%, potrivit unui raport din 2018 al lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal la acel moment.

    „Cauzele sunt multiple. În primul rând putem menţiona povara taxelor şi impozitelor pentru muncă, unde avem o povară foarte înaltă, dacă ne uităm la contribuţiile sociale. Nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi de cota de venit de 10%, noi avem o povară fiscală generată de contribuţiile sociale foarte mare, în special la veniturile mici. Mai sunt şi alţi factori care ţin de birocraţia plăţii taxelor şi impozitelor, de multe ori efortul birocratic este atât de mare încât mulţi îşi pun întrebarea dacă chiar merită să te supui”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Alţi factori care influenţează nivelul economiei neoficiale sunt: controlul statului asura corupţiei, eficacitatea guvernului (calitatea serviciilor publice, calitatea seviciilor sociale), statul de drept, dar şi capacitatea guvernului de a reglementa în mod eficient economia, astfel încât să permită şi să avantajeze dezvoltarea mediului privat.

    Reglementările din piaţa muncii reprezintă un factor esenţial pentru dimensiunea economiei ascunse. Astfel, în 2008, diferenţa dintre salariul minim pe economie şi cel mediu pe economie în România se apropia de 32%, în 2012 diferenţa a crescut la 35%, în 2015 această diferenţă a crescut până la 43%, iar în 2017 ecartul s-a majorat până la aproximativ 47%. „Aş adăuga un alt factor. Faptul că, neavând o calitate a serviciilor publice corespunzătoare, în special de sănătate şi educaţie, conformarea voluntară este extrem de mică şi motivaţia de a face evaziune este foarte mare – tu plăteşti taxe şi impozite foarte mari, însă atunci când ai o problemă medicală trebuie să scoţi bani din buzunar şi rişti să intri cu o boală în spital şi să ieşi cu şapte, motivaţia de conformare voluntară scade dramatic.”

    Nivelul şi calitatea serviciilor publice sunt de asemenea factori determinanţi pentru dimensiunea şi evoluţia economiei subterane. Nivelul şi calitatea serviciilor publice se pot reflecta în numărul de morţi din accidente rutiere, care în România este cel mai mare din UE raportat la populaţie. Astfel, în 2017, 98 de persoane la un milion de locuitori au murit în accidente rutiere pe şoselele din România, în timp ce media europeană este de 49 de decese la un milion de locuitori. De asemenea, România are cea mai mare rată din UE a deceselor care ar fi putut fi evitate la persoane cu vârsta mai mică de 79 de ani, de 48%. Media europeană este de 33,1%.

    În ceea ce priveşte munca la negru, România ocupa în 2013 locul doi în Uniunea Europeană ca dimensiune, de 26,2% din valoarea adăugată brută. Deficitul de încasare a TVA-ului din România este cel mai mare din Uniunea Europeană, de 35,9% în 2016. Deficitul de încasare de TVA se referă la diferenţa între ce şi-a propus statul să încaseze din TVA într-un anumit an şi cât a încasat efectiv.

    Ionuţ Dumitru este de părere că reducerea nivelului economiei subterane ţine de aceiaşi factori care sunt determinanţi pentru dimensiunea acesteia, dar şi de digitalizarea instituţiilor româneşti, în special a autorităţii fiscale.

    „Reducerea economiei neobservate ţine de multe aspecte care sunt legate între ele: nivelul taxelor pe muncă, calitatea serviciilor publice, eficienţa cheltuirii banilor publici. Mai este şi aspectul digitalizării în domeniul administraţiei fiscale, care ar ajuta enorm. În felul acesta Bulgaria şi Polonia au redus masiv apetitul de evaziune fiscală, în timp ce la noi aceste programe sunt inexistente. Am asistat în 2015 la reducerea TVA-ului şi cu toate acestea nu am văzut efecte de conformare – problema este foarte gravă şi structurală – rezolvarea problemei colectării taxelor trebuie realizată pe calea digitalizării. Este mult mai uşor, de exemplu, să plăteşti taxele online decât să te duci să stai la cozi”, adaugă Dumitru.

    El dă atât exemplul Poloniei, cât şi pe al Bulgariei, ţări în care relaţia dintre contribuabil şi autoritate fiscală este una digitalizată, la fel şi supravegherea tranzacţiilor de către autorităţi.

    „Polonia a făcut recent asta (digitalizarea autorităţii fiscale – n. red.), iar acum relaţia dintre autoritatea fiscală şi contribuabil este una în timp real, electronică, în timp ce la noi ne-am dorit să facem, am avut programul cu Banca Mondială, la care actualul ministru de finanţe a renunţat, ceea ce arată destul de clar că, după şase ani în care nu s-a făcut nimic, nu există voinţă politică. Bulgaria a făcut un program similar cu Banca Mondială cu mulţi ani înaintea noastră, cu rezultate majore de colectare, în timp ce noi am tras de el ani de zile, după care am renunţat.”

    Dimensiunea medie a economiei mondiale ascunse este de 31,9% din PIB. Din 158 de ţări analizate, cea mai mare pondere a economiei subterane există în Zimbabwe – 60,6% – şi Bolivia – 62,3% din PIB. Cele mai mici rate ale acestei economii se regăsesc în Austria – 8,9% din PIB – şi Elveţia – 7,2% din PIB, potrivit economiştilor Medina şi Schneider de la FMI.

    Estimările economiei informale sunt dificil de realizat, în cea mai mare măsură din cauza faptului că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. Metodele folosite în estimări sunt de asemenea contestate de unii economişti. Pentru o mai bună acurateţe, autorii studiului din cadrul FMI au folosit, pe lângă informaţiile de la birourile de statistică naţionale, şi metoda sondajelor de opinie, atât în cadrul populaţiei, cât şi în cadrul managerilor de companii. De asemenea, un alt indicator folosit în cercetare a fost estimarea diferenţei între consumul per gospodărie şi venitul gospodăriei. Toate aceste date au permis, într-o oarecare măsură, aproximarea unei dimensiuni a acestor tipuri de activităţi economice.

  • Eurostat: România a alocat cel mai mic procent din PIB pentru sănătate în 2016

    Cheltuielile curente de asistenţă medicală în Franţa au fost finanţate cu 11,5% din produsul intern brut, în 2016, mai mult decât în orice alt stat membru al UE. Următoarele state care au acordat sume semnificative pentru sănătate în 2016 au fost Germania (11,1%) şi Suedia (11,0%).

    În schimb, domeniul medical a fost finanţat cu mai puţin de 7,5% din PIB în 12 state membre, România înregistrându-se pe ultimul loc cu 5%, potrivit Eurostat. Datele pentru anul următor arată că România a majorat procentul din PIB pentru sănătate, ajungând la 5,16% în 2017. Vecinii bulgari au acordat în perioada analizată 8,23% din PIB pentru domeniul medical, iar Ungaria, 7,13%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a avut a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în al doilea trimestru

    Astfel, creşterea PIB-ului României a fost, în serie ajustată sezonier, de 4,6% în T2, 2019, faţă media europeană de 1,3%.

    În Ungaria, PIB a crescut cu 5,1% în serie ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă a anului precent. După România, a treia cea mai mare creştere din UE a fost înregistrată în Polonia, unde economia a crescut cu 4,1%.

    Bulgaria a înregistrat de asemenea o creştere economică peste medie europeană. Economia bulgară a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 3,3%, iar Cehia a înregistrat un avans anual de 2,7% în T2. Nicio ţară din UE pentru care există în acest moment date nu a înregistrat scăderi ale PIB-ului în al doilea trimestru din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, economia italiană a stagnat în al doilea trimestru din acest an, după ce în primul trimestru a înregistrat o scădere economică de 0,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • PIB a crescut în primul semestru cu 4,7% faţă de primul semestru

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2018, Produsul intern brut a înregistrat în T2 o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.

    În trimestrul II 2019, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu 1,0%, serie ajustată sezonier.

    Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2019 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fără a se înregistra modificări.

  • Ce se întâmplă cu Marea Britanie: Economia ţării s-a contractat cu 0,2% în ultimul trimestru

    Economia Marii Britanii s-a contractat pentru prima dată de la finalul anului 2012 şi până în prezent, datele oficiale arătând că PIB-ul ţării s-a micşorat cu 0,2%, potrivit CNBC.

    Un consens de analişti au prezis că rezultatele oficiale vor arăta o stagnare, dar nu o contracţie.

    Ca reacţie la datele oficiale lira sterlină a scăzut sub nivelul de 1,21 faţă de dolar şi a scăzut uşor faţă de euro.

    Indicele FTSE 100, care de obicei reacţionează invers proporţional la evoluţia lirei sterline, a crescut după rezultate, dar a ajuns în teritoriu negativ imediat după.

    Sectorul de producţie a fost principalul vinovat de rezultatul economic slab, după ce a scăzut cu 2,3% T2 2019 versus T2 2018. Acesta a fost cel mai mare declin trimestrial din primele două luni ale lui 2009 până în prezent.

    Evoluţia PIB-ului pe luna iunie s-a situat la 0%, faţă de o estimare de creştere de 0,1%.

    Încetinirea în producţia Marii Britanii era de aşteptat după o serie de probleme economice raportate în primul trimestru în anticiparea unui Brexit la finalul lunii martie. Data de ieşire la care va părăsi Marea Britanie blocul european este setată acum la 31 octombrie.

     

  • Veşti proaste pentru economiile globale: Creşterea economică a Chinei este la cel mai slab nivel din ultimii 27 de ani

    Creşterea economică din China a încetinit la cel mai slab nivel din 1992 până în prezent – de când a început statistica trimestrială pe PIB – pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA, în timp ce anumiţi indicatori arată că urmează o stabilizare economică, potrivit Bloomberg.

    PIB-ul a crescut cu 6,2% în al doilea trimestru din acest an, sub creşterea de 6,4% înregistrată în primul trimestru.

    În luna iunie, producţia şi vânzările din retail au depăşit estimările, în timp ce nivelul investiţiilor din prima jumătate a anului arată că stimulii guvernului chinez vor da roade spre finalul anului.

    Încetinirea demonstrează impactul şi presiunea conflictului comercial asupra economiei. Deşii SUA şi China au reluat negocierile, nu există nicio certitudine cu privire la data în care vor ajunge la un acord, şi dacă nu va fi prea târziu pentru a produce pagube economice majore.

    „Continuăm să vedem o încetinire a creşterii economice în al doilea trimestru, dar se conturează o stabilizare. Banca centrală trebuie să adopte o poziţie mai proactivă”, notează Wang Tao, economist şef al UBS pentru China.

    Exporturile nete au contribuit la 20,7% din creşterea producţiei în primul trimestru, în scădere cu 22,8% faţă de primul trimestru.

     

     

  • PIB a crescut în primul trimestru cu 5% faţă de perioada similară din 2018

    Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2019, faţă de varianta provizorie publicată în 6 iunie 2019.

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 251,236 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,3% faţă de trimestrul IV 2018 şi cu 5,0% faţă de trimestrul I 2018.

    Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 200,383 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,0% faţă de trimestrul I 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reprezentant al Ministerului de Finanţe: Datoria publică a României este de 55% din PIB

    „Guvernul este ferm hotărât să menţină deficitul sub 3%. România face eforturi de a ajusta deficitul bugetar. Deficitul structural va fi ajustat de la 3% în 2020 la 2.4% în 2022. Creşterea deficitului structural faţă de 2019 la 2020 se va datora reflectării unei măsuri pozitive. Estimăm un deficit structural de 2,4% în 2022. Datoria publică este în limitele de 60% din PIB. Avem acum 55% şi estimăm că nu va depăşi 58%”, a declarat Daniel Vâlcu, director în cadrul Ministerului de Finanţe.

     

    El a afirmat că mărirea deficitului bugetar la 2,76% se datorează măririi alocaţiilor pentru copii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI anunţă că Legea Pensiilor este un dezastru: Îndatorează tânăra generaţie şi foloseşte bani care se puteau duce în educaţie şi sănătate

    Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament va împovăra şi îndatora generaţia tânără, în timp ce va aduce cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB, folosind bani ce ar fi putut fi utilizaţi în proiecte ce ţin de investiţiile publice, în sănătate sau în educaţie, apreciază reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), după ce au finalizat vizita pe Articolul IV, prin are au analizat starea economiei româneşti.

    „Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament justifică o analiză asupra echilibrului nevoilor sociale şi a sustenabilităţii fiscal. Provizioanele din actuala fomră a legii ar genera cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB. Acest lucru ar da o lovitură gravă finanţelor guvernamentale, ar împovăra generaţia tânără, şi ar deprioritiza cheltuielile pentru investiţii publice, educaţie şi sănătate”, spune Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România.

    Potrivit Legii Pensiilor, proiectată de guvernul Dăncilă şi Liviu Dragnea, punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.

    În cel mai recent raport, şi Comisia Europeană critică Legea Pensiilor şi susţine că este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.

    FMI susţine că România trebuie să aibă în vedere o consolidare fiscală durabilă, bazată pe măsuri calitative, pentru a putea întări economia.

    „Deficitele fiscale ar trebui să scadă în perioadele bune ale economiei, pentru a putea creşte în perioadele proaste – în scopul de a susţine nivelul salariilor. De obicei acest lucru nu se întâmplă în România, iar conjunctura actuală nu face excepţie. Mai multe ajustări fiscale înseamnă şi o inflaţie mai redusă, şi odată cu asta mai puţine măsuri de politică monetară, ceea ce ajută competitivitatea”, explică reprezentanţii FMI.

    Ţinta de deficit bugetar de 2,75 din PIB pentru 2019 ar fi un prim pas, potrivit FMI. După calculele lor, pentru a atinge această ţintă, este nevoie de măsuri adiţionale pentru circa 0,9% din PIB. Pentru a scădea vulnerabilităţie, Fondul Monetar Internaţional recomandă un angajament că deficitul va fi redus la 1,5% din PIB până în 2022.

    Şi pe partea de cheltuieli există loc de îmbunătăţiri încât creşterea salariilor şi a pensiilor ar putea fi moderată pentru a lăsa mai mulţi bani pentru investiţii, crede FMI.

    În timp ce creşterea economică ar putea rămâne în România la circa 4%, deficitul de cont curent va depăşi nivelul de 5% din PIB, explică Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, după vizita anuală pe articolul IV.

    „În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.

    Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, atât investiţiile publice cât şi private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creştere pe termen lung. În ceea ce prieşte deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.

    „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid şi trece de la creştere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici şi standardul de trai al lor. În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.

    Pe termen mediu, deficitul de cont curent va rămâne la un nivel ridicat, în tip ce creşterea economică va încetini, reflectând pierderea competitivităţii.

    „Este nevoie de politici mult mai echilibrate şi de reforme structurale pentru a susţine potenţialul de creştere pe termen lung şi convergenţa sustenbilă a salariilor cu cele din ţările avansate ale UE”, adaugă reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

    Astfel, FMI susţine că salariul minim în România a depăşit deja nivelul sustenabil din cauza ritmului rapid de creştere, şi că politicile guvernamentale trebuie să se concentreze pe investiţii, care reprezintă viitorul economic al ţării, şi nu pe salarii crescute rapid pe termen scurt, pentru că nu sunt este o strategie sustenabilă.

    Jaewoo Lee critică şi utilizarea noului indice IRCC în sistemul bancar, deoarece este un indice foarte volatil, care măsoară o condiţie a sistemului bancar în trecut nu în viitor, cum ar trebui.

    „Sunt două aspecte care ne îngrijorează. În primul rând, această măsură, acest indice, este foarte volatil. Şi sursa de volatilitate este dată de lipsă de lichiditate. Lichiditatea nu este neapărat legată de condiţia economiei. Dar când este utilizat ca indice, un cost al volatilităţii poate ajunge să fie suportat de clienţi. O altă problemă este că noi atunci când mergem la bancă, nu este normal să plătim la un indice care urmăreşte ceva ce deja s-a întâmplat în sistemul bancar, ar trebui raportat la un indice care urmăreşte starea viitoare a sistemului bancar”, spune şeful misiunii FMI în România, în timpul concluziilor după vizita anuală pe Articolul IV – în care revizuieşte starea şi perspectivele economiei.

    În contextul sistemului bancar, Jaewoo Lee a amintit că Banca Naţională a României este prima linie de apărare a economiei şi trebuie apărată independenţa şi credibilitatea acesteia, în timp ce polticile monetare sunt a doua linie de apărare.

    Nu în ultimul rând, o altă problemă a băncilor semnalată de reprezentanţii FMI în România este expunerea ridicată în faţa statului.

    Jaewoo Lee a mai spus că programul Prima Casă ar trebui eliminat treptat.

     

     

  • Dispar scutirile de taxe pentru IT-işti? Softiştii au avut în 2018 o pondere în PIB mai mare decât agricultura şi aproape de cea din construcţii

    Industria locală de IT şi comunicaţii, care a intrat brusc sub lumina reflectoarelor din mediul politic şi de business după ce PNL – principalul partid de opoziţie – a anunţat că are în plan ca în primele luni de la preluarea puterii să elimine scutirile de taxe pentru programatori, a avut în 2018 o pondere de 5,2% la formarea PIB, în creştere cu peste 7% faţă de anul anterior, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Sectorul IT&C a ajuns practic să aibă o pondere în PIB mai mare decât cea a agriculturii (4,3% din PIB) şi a fost foarte aproape de a depăşi un alt sector puternic din economie – construcţiile (5,4% din PIB), conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro