BusinessMagazin

Tag: Popa

  • Lider PSD: Muraru, un ins fără rezultate profesionale, un habarnist în ale administraţiei

    „Deputatul Muraru, cel mai înfocat fan al corupţilor din PNL Iaşi. După ce le-a cărat servieta, ani în şir, numiţilor infractori Relu Fenechiu şi Cristian Adomniţei (condamnaţi de instanţele române) şi a şpăgarului Costel Alexe (trimis în judecată de DNA în două dosare), Alexandru Muraru s-a căpătuit: a ajuns deputat al României. Şi, în lipsa lui Costel Alexe şi a lui Mihai Chirica, ambii cu procurorii DNA scotocindu-le birourile, Alexandru Muraru a ajuns şi şef al filialei Iaşi a PNL”, scrie pe Facebook Maricel Popa.

    Social-democratul afirmăcă Muraru, „un ins fără rezultate profesionale, un habarnist în ale administraţiei, are doi ani de mandat de deputat şi două succese imense”.

    „Se plimbă într-o limuzină de lux, o maşină fiţoasă, marca BMW. Autoturismul nu este trecut în declaraţia de avere şi poate deputatul Muraru ar trebui să explice cui îi aparţine acest bolid. Ca un pop-star, a întreprins două turnee în Statele Unite ale Americii, pe bani publici, adică ai contribuabililor români, cheltuind aproximativ 1 miliard (100.000) de lei. Unicul efect al celor două vizite: şi-a regăsit fratele geamăn, ambasador al României în SUA. Care, la rându-i, are o unică realizare: a mutat ambasada României într-un domeniu imobiliar de lux. Acesta este Alexandru Muraru, un ipocrit fără margini. Care pozează în întruchiparea corectitudinii şi a moralităţii, dar stă la masă cu toţi liberalii #certaţi cu #legea. Un sinecurist de profesie, motivat de un singur gând, să parvină”, încheie Popa.

  • Liderul PSD Iaşi: Un trântor de lux. Alexe, bugetarul care s-a îmbogăţit lucrând toată viaţa la stat

    „Un om fără busolă care, în ultima perioadă, pendulează între două partide. O zi mai c-ar rămâne în PNL, într-o altă zi mai c-ar pleca după Ludovic Orban la Forţa Dreptei. Un fel de „şi călare şi pe jos”. Acesta este Costel Alexe, vremelnicul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi. Audierile la DNA în multiplele dosare penale deschise pe numele său, sindrofiile politice, gen simpozioane şi congrese liberale, deplasările externe cu rol mai degrabă turistic, prezentările de machete, hărţi şi randări. Şi mult joc de imagine. Aceasta este toată activitatea publică a preşedintelui Consiliului Judeţean”, afirmă senatorul Maricel Popa, preşedintele PSD Iaşi.

    Social-democratul arată că preşedintele CJ Iaşi, Costel Alexe„ are o carieră profesională „aproape exclusiv la stat: consilier şi ulterior şef al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi, <garantat> de Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, închis pentru corupţie”.

    „Acelaşi Fenechiu l-a propulsat pe Alexe în Camera Deputaţilor. Primul mandat în 2012, pe când Alexe avea doar 29 de ani. Deputat 2012 – 2019. Din 2019 şi până în 2020, ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor. Sunt 15 ani în funcţii publice în care Costel Alexe nu a livrat nimic. Nu a dus la capăt niciun proiect relevant pentru ieşeni. Nici la Oficiul de Cadastru, nici ca deputat, nici ca ministru şi nici acum ca preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi. În schimb, familia sa a cunoscut, mai ales în ultimii 4-5 ani, o dezvoltare fulminantă, averea lui Alexe şi a neamurilor sale făcând obiectul mai multor dezvăluiri în presa locală şi naţională. Mai nou, Alexe vorbeşte despre investiţii judeţene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ori prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. Numai gura este de el. Adevărul este că la Bucureşti i s-au închis toate uşile. Este considerat un personaj toxic, nefrecventabil. În cercurile şefilor naţionali ai PNL se vorbeşte despre „problema de la CJ Iaşi”. Nimeni din conducerea centrală a PNL nu mai este dispus să-şi asocieze imaginea cu acest individ cu multiple acuzaţii penale. De aici şi caracterul duplicitar al lui Alexe: ar pleca şi mâine la partidul lui Orban, însă ştie că şi-ar tăia singur craca de sub picioare, autoizolându-se şi mai rău decât acum”, adaugă Popa.

    Liderul PSD Iaşi spune că Alexe este „adversarul numărul 1”.

    „În mod normal, destinul unui ins ca Alexe n-ar trebui să ne intereseze. Nici pe mine, nici pe ieşeni. Însă, atât timp cât acesta se agaţă de funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi şi blochează marile proiecte, atunci devine adversarul numărul 1. La Iaşi este foarte greu să faci o alianţă cu liberalii de vreme ce Costel Alexe, incompetent şi penal, este preşedinte al Consiliului Judeţean, cu un picior în barca PNL şi cu celălalt în cea a Forţei Dreptei”, conchide Maricel Popa.

  • Ce va face România peste cinci ani

    Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.

    Comisia Europeană a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România, de la 2,3% pentru acest an, cât estima în februarie, la 2,5%, respectiv de la 2,5% la 3,5%, în principal ca efect al relansării cererii interne, care are şanse să propulseze consumul drept principalul motor al creşterii economice, în locul exporturilor şi al agriculturii.

    CE se arată optimistă şi la capitolul investiţiilor, inclusiv a celor publice, pe care le vede în creştere, susţinute de fondurile europene. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 2,2% din PIB în acest an şi la 1,9% la anul, în timp ce datoria publică va creşte la 40%, faţă de 38,4% anul trecut, şi va rămâne la acest nivel şi în 2015.

    Previziunile pentru România sunt sensibil mai bune decât media pe ansamblul Uniunii: CE anticipează că economia UE va creşte anul acesta cu 1,6%, în timp ce zona euro numai cu 1,2%.

     

  • DOSARUL favorizării lui Nicolae Popa – Vîntu: Popa s-a susţinut singur în Indonezia, câştiga bani din turnee de popice

    Sorin Ovidiu Vîntu a declarat, vineri, în faţa unui complet de trei judecători, în ultimul cuvânt în dosarul în care este judecat pentru favorizarea lui Nicolae Popa, că acest dosar reprezintă în opinia sa o răzbunare politică şi o “primă factură” pe care o are de plătit.

    “În opinia mea acest dosar a fost un înscris politic. În anul 2009 am susţinut cu toate forţele schimbarea preşedintelui României cu un altul. Am pierdut şi iată c-a apărut şi factura. Prima factură o reprezintă acest dosar de favorizare a infractorului”, a arătat Vîntu.

    Sorin Ovidiu Vîntu a explicat că, deşi era prieten bun cu Popa, acesta din urmă nu avea nevoie de ajutorul lui pentru că avea o companie în Indonezia şi totodată era jucător profesionist de popice, participa la turnee şi câştiga bani.

    “Nicolae Popa s-a susţinut singur de când ştiu. El era jucător profesionist de popice şi juca. Avea şi o companie de care se ocupa acolo. Sumedenia de interceptări a procurorilor nu are nicio relevanţă cu acest caz, iar toate discuţiile dintre mine şi Popa reprezintă ajutorul meu în sensul că-l ascultam şi îi ascultam apăsările, el fiind departe de ţară. Vorbeam cu Popa pentru a-l îmbărbăta, iar interceptările nu au legătură cu cazul”, a mai arătat Vântu.

    Instanţa supremă a rămas vineri în pronunţare în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa şi urmează să decidă dacă dictează condamnări sau achitări în acest caz.

    Un complet de trei judecători de la instanţa supremă a finalizat, vineri, dezbaterile în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu şi alte două persoane sunt judecate pentru favorizarea lui Nicolae Popa, condamnat în legătură cu prăbuşirea FNI, şi urmează să dea o decizie definitivă în acest caz.

    În 2 octombrie 2012, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la doi ani de închisoare cu executare, pe Octavian Ţurcan la un an de închisoare cu suspendare şi pe Alexandru Stoian, şoferul lui Vîntu, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. Decizia a fost contestată de cei trei şi de procurori la Curtea de Apel Bucureşti, care a confirmat decizia TB, în iunie 2013.

    Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme i-au trimis în judecată, în 12 octombrie 2010, pe Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa şi pe Alexandru Stoian pentru complicitate la această infracţiune.

    Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensaţii.

    La scurt timp de la prăbuşirea, în mai 2000, a Fondului Naţional de Investiţii, Popa a plecat din ţară. Aproape doi ani mai târziu, autorităţile române au emis pe numele lui un mandat internaţional de arestare.

    Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis, din totalul sumei anuale de 200.000 euro “convenite cu condamnatul Popa Nicolae”, două tranşe de 50.000 euro, respectiv 20.000 de euro.

    “Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie”, potrivit procurorilor.

    În acest scop, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Ţurcan, arătau procurorii.

    De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autorităţile judiciare.

    După arestarea lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autorităţile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu şi Alexandru Stoian “au desfăşurat acţiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România”, au mai arătat procurorii. Aceştia au precizat că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, “pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia”.

    Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii.

    Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

    Într-un alt dosar, în 13 septembrie 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme l-au trimis în judecată pe Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, foştii directori ai Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol, în dosarul delapidării Petromservice, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro. Dosarul delapidării Petromservice este judecat la Tribunalul Bucureşti.

    Procurorii DIICOT în cercetează pe Sorin Ovidiu Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, Gheorghe Şupeală şi altor şapte persoane, pentru spălare de bani şi delapidarea patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

    Vîntu este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

  • Epoca plasmelor pe credit s-a dus. Ce urmează?

    Una dintre reflecţiile cele mai importante auzite săptămâna trecută la “Romania Financial Forum”, evenimentul organizat de Mediafax în parteneriat cu BNR, i-a aparţinut guvernatorului Mugur Isărescu, când a sugerat că, deşi noi n-avem în spate un deceniu sau mai multe în care să ni se fi îmbunătăţit viaţa graţie stilului de viaţă bazat pe abundenţa creditului de consum, vom face şi noi ceea ce fac toţi europenii – nu ne vom mai supraîndatora, ni se va schimba mentalitatea, vom deveni economi (atât la nivel de stat, cât şi la nivel de individ) şi vom ajunge la o “educaţie a creditului” cu totul nouă.

    “Într-un fel, pentru noi acesta e un efect bun al crizei. Se va schimba modul de percepere a realităţii, vom deveni conştienţi că un credit de consum luat pe 20 de ani pentru o maşină pe care nici nu ajungi s-o foloseşti atât de mult timp e o absurditate”, a spus guvernatorul BNR, amintind în schimb modelul generaţiei sale, cea care pleca în viaţă “de la lingură şi farfurie” şi nu avea de unde să se împrumute pe zeci de ani nici pentru locuinţă, nemaivorbind de televizoare sau frigidere.

    Îndemnul la moderaţie şi prudenţă în locul “plasmelor pe credit” îl cunoaştem bine de ceva vreme, cu tot cu pandantul său – îndemnul la economisire. În primăvară, Nicolae Dănilă, membru al CA al BNR, îşi construia un întreg expozeu pe ideea că stimularea economisirii interne este esenţială în cazul României, pentru că poate reduce dependenţa de capitalul străin în perioada urmatoare, în care este nevoie de finanţarea unui volum mare de investiţii. Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, a explicat decizia recentă de menţinere a dobânzii de politică monetară (într-o perioadă în care băncii centrale i se cere să scadă dobânda, ca să stimuleze creditarea) tocmai prin intenţia de a stimula economisirea, prin dobânzi rezonabile la depozite. Iar BERD pleda încă de anul trecut pentru ca ţările din Est să-şi dezvolte economisirea, bursele locale şi o bază internă de capital, necesare într-o perioadă în care investiţiile străine şi accesul la capitalul străin scad din cauza crizei.

    Dincolo însă de aceste raţiuni, rămâne greu de promovat moderaţia în accesul la credit pentru o populaţie care, spre deosebire de cele din ţările zonei euro, nu numai că nu are în spate un deceniu sau mai multe de prosperitate pe credit, dar are încă vie amintirea mai multor decenii de sărăcie cruntă, din care pe unii i-a scos abia valul de credite de consum şi ipotecare revărsat în ţară după 2005. Acest trecut specific a explicat şi frenezia deosebită a creditării la noi, ca şi faptul că dorinţa de a intra în posesia unei maşini sau a unei case au fost (şi rămân) mai puternice decât dorinţa de informare; un studiu recent al GfK citat de Asociaţia Română a Băncilor susţine că numai 43% dintre clienţii băncilor compară ofertele înainte de a cumpăra un produs financiar şi numai 41% citesc contractul în întregime.

    Aşa se explică atât creşterea în continuare a creditelor neperformante (la finele lui august existau peste 700.000 de restanţieri şi peste un milion de restanţe în valoare totală de aproape 19 mld. lei), ca şi reflecţia lui Mugur Isărescu, care crede că o civilizaţie a creditului se va construi la noi aproape la fel cu civilizaţia rutieră, unde “e nevoie de sute de accidente cu costuri enorme pentru ca oamenii să înveţe să conducă prudent şi să dispară vandalismul de pe şoselele noastre”.

    Dar este amintirea de către Isărescu a “lingurii” o sugestie că ar trebui să ne întoarcem la modelul de viaţă al generaţiilor trecute? Nu, răspunde viceguvernatorul BNR Cristian Popa, ci la un echilibru: nu numai BNR, ci şi autorităţile UE vor emite în următoarea perioadă reglementări de protejare a clienţilor bancari expuşi riscului valutar, iar băncile trebuie să înţeleagă că nu se pot da credite pe termen lung cu resurse pe termen scurt, adică aşa cum a funcţionat până acum modelul lor de finanţare.

    Credite imobiliare pe 30-40 de ani se vor putea lua în continuare, însă nu ele ar urma să fie o ţintă predilectă pentru o bancă în căutare de plasamente pentru resursele sale: Popa recomandă băncilor să treacă de la modelul pe bază de reţele extinse şi produse standardizate pentru populaţie, care implică un grad mai redus de evaluare a riscului, spre unul orientat spre finanţarea economiei reale, a companiilor cu proiecte viabile.

    La schimbarea modelului de la finanţarea populaţiei spre cea a companiilor ar urma să se adauge, conform lui Valentin Ionescu, directorul general al BVB, o creştere a finanţărilor prin bursă, ţinând cont că în România, ponderea finanţărilor prin piaţa de capital pentru companii e de abia 1-2%, faţă de 40% în UE.

    O raţiune suplimentară de a întări reglementarea pieţei creditului a oferit-o George Mucibabici, preşedintele firmei de audit şi consultanţă Deloitte România, spunând că băncile au transferat asupra unei clientele puţin educate în materie financiară costul riscului valutar şi cel al dobânzilor, oferind cu precădere împrumuturi în valută şi cu dobânzi variabile – ceea ce în final s-a întors tot împotriva lor, prin creditele neperformante.

    Pentru Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank România, problema acestora din urmă e îngrijorătoare, pentru că face neatractive activele bancare din România (“lumea se întreabă cum rezistă o piaţă cu credite neperformante de 14%, poate 17%), iar băncile îşi pot recupera greu banii din vânzarea garanţiilor, atât din cauza procedurilor legale greoaie, cât şi din cauza faptului că nu există cerere pentru ferme, fabrici sau apartamente, adică pentru garanţiile aduse de clienţi.

  • Cristian Popa, BNR: Băncile trebuie să-şi mute modelul de pe reţea foarte extinsă spre creditarea companiilor

    “Cred că preocuparea principală a băncilor ar trebui să fie comutarea de pe un model de business cu reţea extinsă, cu mulţi angajaţi, pe tranziţia către finanţarea companiilor. (…) Nu va fi uşor să faci tranziţia pe sectorul corporate. Dar dacă vorbim cum scăpăm din această creditare mai lentă (…), cred că sectorul bancar din România nu mai poate scăpa decât printr-un accent pus pe finanţarea către sectorul corporate, care are proiecte viabile (…)”, a spus Popa la Romania Financial Forum, organizat de MEDIAFAX împreună cu Banca Naţională a României. În România activează 42 de bănci, care aveau la finele primului semestru 66.579 de angajaţi în 6.104 de unităţi bancare. Oficialul băncii centrale a arătat că marjele bancare sunt încă ridicate, lăsând să se înţeleagă şi că băncile nu s-au restructurat în pas cu volumul activităţii şi al gradului de neperformanţă înregistrat după declanşarea crizei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Popa, BNR: Este foarte posibil ca inflaţia să reintre în intervalul ţintit în acest an

    “Este foarte posibil să reintre inflaţia în intervalul ţintit până la sfârşitul anului. Vedem că inflaţia va reintra în interval înainte de sfârşitul anului şi se va menţine aproape de ţintă şi anul viitor”, a spus viceguvernatorul băncii centrale. Popa a arătat că dezinflaţia a intervenit aşa cum a estimat corect banca centrală, odată cu disiparea efectului de rundă a doua la TVA, ceea ce dovedeşte că BNR a procedat corect când a menţinut dobânda la 6,25%, mizând pe un şoc temporar din partea ofertei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Popa, BNR: Retrogradarea ratingului Greciei nu va pune presiuni semnificative asupra leului

    Potrivit oficialului BNR, situatia din Grecia, precum si a altor
    economii de la periferia zonei euro care au probleme cu datoriile
    suverane, ar putea afecta Romania prin canalul increderii in
    economie, ceea ce ar putea determina o incetinire usoara a
    cresterii PIB. Popa a adaugat ca decizia privind datoria Greciei
    trebuie sa ia in considerare o participare voluntara a creditorilor
    privati, iar cea mai buna solutie este cea care reface increderea
    si continua reformele. “Nu vreau sa calific drept oportuna o
    solutie sau alta. Trebuie agreata o solutie in care creditorii
    privati participa voluntar”, a spus Popa, intrebat daca pentru
    Romania ar fi mai bine ca datoriile statului elen sa fie
    restructurate sau sa se continue actualul program.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Ovidiu Vintu ar putea fi arestat si in dosarul de favorizare a lui Popa

    Procurorul de sedinta a facut aceasta solicitare in sala de
    judecata in timpul procesului lui Vintu, de la Tribunalul
    Bucuresti.
    In prezent, Sorin Ovidiu Vintu are in acest dosar interdictia de a
    parasi tara.
    Tribunalul Bucuresti urmeaza sa decida daca inlocuieste masura
    obligarii de a parasi tara in cazul lui Vintu cu arestarea
    preventiva pentru 30 de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce vrea sa impuna BNR limite la creditul in valuta

    Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a explicat ca nu se pune
    problema ca limitarile sa-i vizeze si pe cei ce iau credite
    ipotecare si imobiliare, companiile sau pe debitorii care
    realizeaza venituri in valuta, pentru ca astfel “s-ar inlocui
    riscul valutar cu riscul de dobanda”.

    Masurile vor fi adoptate in urmatoarele luni, dupa consultari cu
    bancile si se explica prin dorinta BNR si a bancilor de a evita o
    noua bula a creditarii, odata ce ponderea imprumuturilor
    neperformante in euro sau franci elvetieni e inca mare, iar
    tendinta Euribor indica faptul ca dobanzile la euro sunt in
    crestere.

    In perioada decembrie 2010 – februarie 2011, noteaza BNR in
    ultimul raport asupra inflatiei, ponderea creditelor in valuta in
    totalul creditului acordat sectorului privat a inregistrat un nou
    maxim al ultimilor opt ani si jumatate, ajungand la 62,9 la suta ca
    medie a perioadei.

    Restrictiile la creditul in valuta nu sunt o idee noua si nu
    sunt promovate numai de BNR, ci si de marile banci comerciale care
    au afaceri in Europa de Est. Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, declara toamna trecuta ca imprumuturile negarantate
    de consum in valuta pe termen scurt si creditarea ipotecara in
    monede exotice ar trebui interzise complet, iar orice aprobare de
    credit in euro ar trebui sa fie mult mai bune reglementata.
    Creditul in franci elvetieni reprezinta 20% din totalul
    imprumuturilor acordate in Europa Centrala si de Est.