| 1 | Vanzari in 2005 (mil $) |
| 1. Spider-Man The Movie 2 | 110* |
| 2. Star Wars III: Revenge of the Sith | 81 |
| 3. The Incredibles | 57,4* |
| 4. | 43,6* |
| 5. Shrek 2 | 38,9* |
| 6. | 31,3 |
| 7. Harry Potter and the Goblet of Fire | 17,2 |
| 8. King Kong | 15,4 |
| 9. The Warriors | 13,3 |
| 10. Fantastic Four | 10,8 |
*INCLUSIV VANZARILE DIN 2004;
SURSA: FORBES
Este limba romana amenintata de importul masiv de cuvinte englezesti? Opiniile sunt impartite. Dar fenomenul pare inevitabil, iar terminologia informatica este una dintre sursele cele mai prolifice de neologisme.
Limbajul informatic are insa o situatie speciala. Daca, de pilda, jargonul din domeniul publicitatii are un impact redus in afara cercurilor profesionale, raspandirea terminologiei din sfera tehnologiei informatiei si comunicatiilor (adica TIC… sau IT&C) are inevitabil proportii de masa. Practic, nici un functionar nu va fi ocolit de tehnologiile informatice, iar raspandirea acestora in casele romanilor este un proces in plina derulare.
Daca reticenta multora fata de computere este dublata si de o bariera lingvistica, atunci se poate presupune ca eficienta utilizarii calculatoarelor va fi indoielnica. Unii presupun ca invatarea limbii engleze de catre adulti poate rezolva partial problema terminologiei, dar uita ca si pentru vorbitorii nativi de limba engleza limbajul folosit in sfera informaticii este considerat tot un jargon. Desigur, un american va intelege cuvantul firewall (zid de protectie construit pentru a impiedica extinderea incendiilor), dar sensul informatic este foarte posibil sa-i fie cu totul strain.
O alta varianta – mult mai convenabila – o reprezinta localizarea programelor care se adreseaza pietei romanesti, cu mentiunea ca localizare inseamna mai mult decat simpla traducere a interfetei cu utilizatorul, implicand o gama destul de larga de adaptari (de pilda modul de scriere a marcii zecimale, exprimarea datelor calendaristice etc.). Aceasta metoda este practicata pe scara larga in toata lumea, dar la noi se loveste de o serie de dificultati dintre care lipsa unor minime conventii acceptate in privinta vocabularului tehnic nu este cea mai mica.
Termeni dintre cei mai uzuali circula in paralel sub diverse forme si nici una nu reuseste sa se impuna. Un exemplu banal este site (web), care circula in varianta engleza (ca scriere si pronuntie), in varianta fonetizata romaneste sait (varianta prefe-rata, de pilda, de George Pruteanu) si in versiunea sit (bazata pe etimologia
In aceste conditii este cat se poate de normal ca laudabila initiativa a lui Microsoft de a localiza sistemul de operare Windows si
Este interesant de remarcat ca, din perspectiva istorica, terminologia informatica a venit in doua valuri majore, dintre care primul (in anii 70) a fost pe filiera franceza. Primele calculatoare romanesti, Felix 256, au fost produse sub licenta pe baza calculatorului francez Iris 50.
Sistemul de operare fiind in franceza, o serie de termeni s-au impus cu autoritate: fisier, imprimanta, compilator etc. Asimilarea lor a fost facilitata nu doar de lipsa alternativelor, ci si de o indelungata traditie a imprumuturilor le-xicale din limba franceza. Astazi insa chiar si unii dintre acesti termeni sunt amenintati de variantele englezesti – de pilda imprimanta devine tot mai adesea printer…
Cum in materie de limba uzul impune norma, probabil ca doar timpul va rezolva problema lexicului informatic. Daca exista vreo amenintare serioasa la adresa limbii romane, atunci aceasta vine mai degraba din jargonul camerelor de chat decat din controversa click versus clic. IMHO.
Televiziunea interactiva, o eterna speranta a furnizorilor de continut media, nu a reusit sa se impuna la scara larga in ultimii ani. Spatiul lasat liber pe piata ar putea fi fructificat insa intr-un mod cu totul neasteptat.
Compania
Sistemul este simplu. Poate la televizor ruleaza un meci de fotbal american. Fanii infocati vor avea posibilitatea sa-si dea cu parerea – votand pe mobil – daca, de exemplu, in urmatoarea faza echipa aflata in atac va in-scrie sau nu. Acesta va fi chiar primul produs al AirPlay Networks, se va numi AirPlay Sports si este asteptat sa apara pe piata in toamna, pentru a coincide cu startul in sezonul profesionist de fotbal american NFL. Alte tipuri de jocuri ar urma sa le permita utilizatorilor sa prezica castigatorii la reality show-uri sau sa dea raspunsuri la intrebarile din concursurile de cultura generala.
Cum va functiona din punct de vedere tehnic acest nou tip de entertainment interactiv? Amatorii vor avea in primul rand nevoie de telefoane care se pot conecta la Internet. Apoi va trebui sa descarce jocurile pe mobil direct de pe site-ul AirPlay (www.airplaynetwork.com, deocamdata aflat intr-o faza incipienta de constructie) si sa le instaleze pe telefon. Deocamdata nu se cunoaste nivelul tarifelor care vor fi practicate de compania
AirPlay Networks este sustinuta de o investitie de 4 milioane de dolari din partea Redpoint Ventures si a furnizorului de tehnologie pentru retele de telefonie mobila Qualcomm, care este si unul dintre actionarii indirecti ai operatorului de telefonie mobila Zapp din Romania.
Dupa ce, in urma cu cativa ani, Google reusea sa-i faca pe jurnalistii in cautare de surse de informare sa se intrebe retoric Cum ar fi viata fara Google News?, compania care s-a lansat ca motor de cautare vrea acum sa se ocupe si de finantele online.
Punctul tare al Google Finance nu este faptul ca ar aduce prea multe informatii in exclusivitate. Ci, asa cum a obisnuit aceasta companie, avantajul de a utiliza site-ul vine din felul in care informatia este organizata si poate fi accesata.
De exemplu, pentru unele firme listate la bursele americane, site-ul ofera posibilitatea de a urmari pe grafice interactive evolutia actiunilor la bursa de-a lungul timpului. Unul dintre cei care au dezvoltat graficele (in Flash) este romanul Octavian Costache, cel care a lucrat si la dezvoltarea site-ului de jocuri multiplayer Doizece.ro (cumparat apoi de Neogen), in prezent angajat al Google la
Chiar daca Google a intrat mai tarziu pe piata decat principalii rivali (Yahoo! Finance si MSN Money), serviciul Google Finance foloseste teh-nici de organizare si accesare a informatiei pe care, cel putin deocamdata, ceilalti nu le au (cum ar fi, de pilda, graficele interactive). Conform unor surse din cadrul Yahoo!, lansarea Google Finance a fost un semn de alarma in urma caruia inginerii Yahoo! lucreaza de zor pentru a imbunatati in curand propriul serviciu financiar.
Ce alte tipuri de informatii pot fi accesate pe Google Finance? Pe prima pagina, de exemplu, veti fi intampinati de un sumar al mersului catorva indici bursieri importanti, alaturi de care puteti accesa cele mai recente stiri financiare ale zilei. Site-ul are si un motor de cautare care returneaza numai rezultate din lumea finantelor.
O cautare dupa
E de ajuns sa treci prin centrul Sibiului ca sa-ti dai seama ca batranului Hermannstadt i se pregateste ceva. Mai sunt cateva luni pana cand orasul va deveni capitala culturala europeana, iar pregatirile sunt in toi.
Putini si-ar fi imaginat ca lucrurile vor evolua atat de repede, prin februarie 2004, cand au aparut primele zvonuri ca Sibiul va candida la titlul de capitala europeana a culturii pentru 2007. Ce-i drept, inca de pe atunci avea sprijinul Ducatului de Luxemburg, care era interesat sa imparta acest statut cu orasul de pe Cibin. De ce tocmai Sibiul? In primul rand datorita radacinilor comune ale Hermannstadtului cu Luxemburg: primii colonisti care au intemeiat Villa Hermanni (ulterior Hermannsdorf, apoi Hermannstadt), prin secolul XII, isi trageau obarsia din zona in care se afla Marele Ducat Luxemburg.
In aprilie 2004, Proiectul
Titlul de oras cultural european este atribuit cu scopul de a sprijini atat dezvoltarea si pastrarea patrimoniului cultural national, cat si cooperarea in domeniul cultural. Ideea acestui program i-a apartinut fostului ministru grec al culturii, Melina Mercouri, prima capitala europeana a culturii fiind desemnata Atena in anul 1985. Anul acesta, titlul i-a revenit unui alt oras grecesc Patras. Daca initial statele membre erau cele care alegeau orasul demn de a purta titlul, incepand cu 2004 s-a decis sa se formeze un juriu cu sapte experti in cultura care sa se ocupe de aprobarea proiectelor.
Cum acest titlu inseamna inainte de orice organizarea unor evenimente culturale de amploare, cheltuielile presupuse sunt pe masura. Uniunea Europeana contribuie cu pana la un milion de euro, urmand ca restul banilor necesari pentru organizarea de spectacole de teatru, opera sau concerte sa fie asigurati fie din surse guvernamentale, fie din atragerea investitorilor privati.
Marius Constantin, seful serviciului de presa din cadrul Primariei Sibiului, spune ca in cazul Sibiului, contributia U.E va avea o limita de 500.000 de euro, pentru ca titlul este impartit cu un alt oras. El sustine ca primaria finanteaza cu aproximativ 50-60 de milioane de euro lucrarile mari de infrastructura si reabilitare a centrului istoric si va finanta probabil cu 9-10 milioane de euro programul cultural propriu-zis.
In plus, Ministerul Culturii va avea o contributie la program de 6 milioane de euro care va fi suplimentata, conform lui Nistor, cu 2 milioane de euro in acest an. Desi investirea mai multor milioane de euro in scopuri culturale cu greu ar putea trece la prima vedere drept o idee profitabila, exista exemple care dovedesc contrariul. Orasul
Statutul de capitala culturala aduce cu sine o agenda socio-culturala cat se poate de incarcata, cu invitati de prima mana. Un motiv suficient de bun pentru a-i determina pe organizatorii Festivalului de Film Transilvania sa anunte recent ca editia de anul viitor a TIFF se va desfasura in paralel la Cluj si
Un alt eveniment de anvergura, care va aduna mii de reprezentanti ai Europe crestine, va fi cea de-a treia Conferinta Ecumenica a Bisericilor Crestine, al carei invitat de onoare este Papa Benedict al XVI-lea. Adunand si tragand linie, Ministerul Culturii a anuntat ca, sub egida Sibiu, capitala culturala europeana, ar urma sa se desfasoare peste 190 de evenimente. Pe langa faptul ca Sibiul se va transforma intr-un pol cultural al tarii, un loc in care se vor concentra evenimentele culturale importante, plusul de imagine adus la nivel european de un astfel de eveniment nu este nici el de neglijat. Marius Constantin crede ca, in 2007, va creste vizibilitatea orasului la nivel european si international si, odata cu aceasta, numarul de turisti care vor vizita Sibiul. Este dificil de anticipat, dar exista previziuni ca numarul turistilor din
In prezent, in
Nicolae Oana, directorul general al hotelului, spune ca imobilul va trece printr-o renovare masiva, in urma caruia va scadea capacitatea de cazare, dar va creste marimea camerelor. Tinand cont de capacitatea destul de mica de cazare a orasului, Constantin spune ca autoritatile locale au ales sa includa in acest program nu doar Sibiul, ci si imprejurimile acestuia, prin pensiunile agroturistice existente si prin propuneri de colaborare cu orasele aflate pe o raza de 100 – 150 km, care ar putea, la nevoie, sa preia cazarea turistilor in plus.
Pe de alta parte, Sergiu Nistor atrage atentia asupra faptului ca toate aceste proiecte de dezvoltare ar trebui sa reprezinte ceva mai mult decat un trend contextual. Cred ca trebuie evitat ca turismul sa aiba doar un varf in 2007, pentru ca apoi sa revina la cifre modeste, dupa cum cred ca trebuie sa se aplice o strategie de dezvoltare durabila a turismului, spune Nistor. In opinia sa, Sibiul ar trebui sa se orienteze pe dezvoltarea turismului ecologic, un curent care face extrem de popular printre occidentalii satui de luxul clasic. Tot pentru sustinerea turismului, printre proiectele de dezvoltare a fost inclusa si modernizarea aeroportului
Programul nu ar fi fost complet fara o promovare pe masura, iar Marius Constantin spune ca va fi o campanie tintita in principal pe doua zone: spatiul de limba germana (
Aceasta include un site web (www.sibiu2007.ro), o revista in engleza si germana, filme si programe TV care vor fi difuzate pe canalele Discovery, Arte si Travel, precum si participarea la toate targurile importante de turism din lume. Totusi, vor mai fi necesari cativa ani pentru a evalua rezultatele acestei ofensive de imagine, care incearca sa impuna Sibiul pe harta turistica. Pana atunci, nu putem decat sa speram ca 2007 va fi un an istoric pentru Hermannstadt.
12/ XII: Revolutia portocalie in
Dincolo de aparente (care incep sa insele inca de pe coperta, unde ne este infatisat un triplu portret policrom si cu par al lui Basescu, in maniera Andy Warhol) volumul nu este o cronica de curte, ci o radiografie cat se poate de serioasa, daca nu chiar necrutatoare, a celui dintai an de guvernare al Aliantei D.A. si de presedintie a lui Traian Basescu. Iata, in expresie (cam!) divagant-eseistica, doar cateva exemple in acest sens: (p. 72)
Izolat de clasa politica pe care si-a ostilizat-o cu tenacitate intr-un conflict latent cu media, lipsit de unii dintre sustinatorii sai foarte vocali (care l-au parasit unul cate unul si au devenit fie adversari redutabili, fie spectatori neutri), Traian Basescu este, in acest moment, cel mai singur presedinte roman in primul an de mandat. Asta ca sa nu mai vorbim de rostirea pe sleau a unui adevar care face cat o injurie: Pentru Tariceanu, Basescu nu pare sa fie mai mult decat un mitocan; pentru Basescu, Tariceanu ar fi premierul veleitar. Ne aflam in prezenta unui studiu impanat in egala masura cu date si repere evenimentiale consemnate sec, dar si cu comentarii colorate si robuste.
Chiar daca, uneori, se recurge la instrumentele inductiei sau la afirmatii peremptorii (vezi, bunaoara, premiza potrivit careia, odata cu schimbarea politica de la finele lui 2004 am intrat in posttranzitie!), autorii stau in general cu garda (istoriografica) sus si nu se lanseaza in speculatii daunatoare pentru intelegerea corecta si onesta a fenomenului descris. Anul 2005 este considerat de autori cel mai agitat an politic din ultima perioada, anul cu cele mai multe crize si cu cele mai grave catastrofe naturale; anul in care opozitia a avut comportamentul cel mai nespecific si in care puterea s-a erodat cel mai mult.
Spre a-l descrie au optat pentru: analiza activitatii puterii pe mai multe zone (activitatea presedintelui Traian Basescu, functionarea coalitiei de guvernare, pentru prima data aflata in aceasta formula, actul de guvernare propriu-zis, cu consecintele sale in plan institutional); analiza activitatii opozitiei; evolutia aparatului de stat; analiza dimensiunii uitate a primului an de guvernare – populatia, interesul public. Pentru fiecare categorie majora (presedinte, coalitie, PSD, restul opozitiei si aparatul de stat) exista si cate o cronologie extinsa a anului, pentru punctarea principalelor repere functionale din 2005.
Trebuie spus ca o analiza de o asemenea amploare nu a mai fost intreprinsa in
Institutul Pro, 12/ XII: RevoluTia portocalie In
PARADOX: Autorii afirma ca
Un regal umoristic Imi place munca: ma fascineaza. Pot sta ore in sir s-o contemplu, spunea Jerome K. Jerome in volumul care i-a adus gloria: Trei intr-o barca. Nu altceva decat pura si ironica contemplatie a muncii altora este si acest roman, publicat in 1893. Povestea textului despre cum sa nu scrii un roman incepe cu descoperirea intr-un sertar a unui manuscris care purta urmatoarea eticheta pe coperta cafenie, roasa de vreme – Note de roman. Cartea era o compilatie, pe jumatate jurnal, pe jumatate memorandum. Acolo se aflau multe reflectii, multe discutii, si din ele am alcatuit capitolele ce urmeaza, explica autorul in preambul. Aceste povestiri ale altora sunt doar adnotate si corectate cu mult umor de catre autor, care gaseste de cuviinta sa ne invete cum nu trebuie structurat un roman de interes. Trucul sau consta insa tocmai in faptul ca, utilizand aparent deconstructia, insaileaza fragmente si valideaza un pot-pourri care, altfel, ar fi putut sa dea impresia unui non-sens narativ. Jerome K. Jerome, Arta de a NU scrie un roman, Editura Leda, Bucuresti, 2006 Foamea sunt eu! Roman-eseu-autobiografie, volumul poate fi citit incepand cu orice pagina, de la coada la cap, sau de la mijloc in sus. Nu ca n-ar avea poveste, Amélie Nothomb, Autobiografia foamei, Editura Polirom,
Acuzat ca a pornit o cruciada impotriva unei tari pe care nici macar n-a vizitat-o, von Trier a raspuns ca hegemonia cultural-economica americana il transforma si pe el insusi intr-un cetatean american
Grace invata pe parcursul filmului ca e imposibil sa iei o comunitate, sa-i distrugi setul de reguli si norme (bune sau rele) si s-o obligi sa imbratiseze numaidecat altele. Atac evident la adresa politicii de ocupare a Irakului de catre Statele Unite? Lars von Trier nu face nici un secret din asta. Acuzat ca a pornit o cruciada impotriva unei tari pe care nici macar n-a vizitat-o (Manderlay este filmat in Suedia), von Trier a raspuns ca hegemonia cultural-economica americana il transforma si pe el insusi intr-un cetatean american, prin urmare are tot dreptul s-o critice. Lucru greu de contrazis.
Regizorul arata in Manderlay ca democratia nu este nici pe departe sfarsitul istoriei, adica stadiul politic ultim, ideal si deplin al civilizatiei. Viata este mult prea complexa pentru a putea fi ingradita intr-un set de reguli, chiar daca acestea sunt adoptate in urma unui consens. Poate ca un sclav subordonat unui om cu biciul in mana este mai demn decat un sclav ingradit de forte economice. In lumea de azi, se considera ca o persoana inteligenta si muncitoare va reusi intotdeauna sa-si intretina familia si chiar sa se imbogateasca.
In aceasta lume, este numai vina ta daca esti negru si sarac, pentru ca esti liber. von Trier pastreaza formula deja consacrata de Dogville: un oras, o comunitate de aproximativ 20 de oameni, un narator (acelasi John Hurt) care imparte povestea in capitole (de aceasta data opt), acelasi decor specific teatrului, cu contururi pentru case si usi inexistente la care totusi se bate si, cel mai important, celebra tehnica de montaj, care-ti lasa impresia ca intre o secventa si alta editorul a uitat sa insereze cateva cadre. Revelatia filmului este Bryce Dallas Howard (Grace), al carei nume spune (aproape) totul despre ea. In primul rand e vorba de culoarea parului ei, de un rosu caramiziu, exact ca al celebrului canion Bryce din
Intr-o perioada cand nu voia ca numele sa-i fie asociat cu omul din spatele unor filme ca Cinderella Man, O minte sclipitoare sau Apollo 13, actrita de 25 de ani isi zicea simplu Bryce Dallas. Hotarata sa-si croiasca propriul drum in viata, fiica lui Ron Howard a dat lovitura cu piesa Cum va place, datorita careia a fost remarcata de M. Night Shyamalan, care se pregatea sa inceapa filmarile la The Village (Satul). A mai fost nevoie doar de un singur pas ca Bryce Dallas Howard sa se alature unui generic de zile mari (Joaquin Phoenix, Adrien Brody, William Hurt, Sigourney Weaver) a Satului: renuntarea lui Kirsten Dunst la rolul lui Ivy Walker, actrita declarandu-se mai atrasa de oras, mai exact de Elizabethtown, unul dintre cele mai dezamagitoare proiecte ale ultimilor ani.
In ceea ce priveste colaborarea ei cu Lars von Trier, regizorul-stihie, care a innebunit-o pe Bjork in timpul filmarilor la Dancer in the Dark suficient de mult ca aceasta sa-si promita ca nu va mai juca in veci intr-un film, Bryce Dallas Howard nu are decat cuvinte bune: e un om foarte amabil si… cand o scena iesea prost, nu-mi zicea nimic, doar facea glume despre cat de mult i-ar placea
sa-mi traga cateva la fund.
MANDERLAY R: LARS VON TRIER CU: BRYCE DALLAS HOWARD, WILLEM DEFOE, DANNY GLOVER, ISAACH DE BANKOLE, JEREMY DAVIES, LAUREN BACALL, UDO KIER, RIK LAUNSPACH, GEOFFREY BATEMAN DIN 31 MARTIE
Unii spun ca atunci cand raportul cerere-oferta este 2:1, e criza. Altii spun ca e criza doar cand cauti prin toate metodele timp de doua saptamani, fara sa gasesti. Indiferent de definitia crizei, piata de pharma se confrunta de anul trecut cu o problema tot mai evidenta: oamenii de vanzari si marketing sunt insuficienti.
Acest fenomen, vizibil mai ales incepand cu anul trecut, a fost declansat de mai multi factori. Primul se refera la faptul ca anul trecut s-au deplasat in masa, de la o companie la alta, oameni de vanzari si de marketing. Un mic cutremur in piata s-a produs dupa ce producatorul ceh de medicamente Zentiva a preluat numarul sase de pe piata romaneasca – Sicomed – si a angajat 150 de agenti de vanzari. E greu de spus care au fost companiile care au pierdut acesti angajati in favoarea Zentiva, dar e cert un lucru: odata ce au pierdut oameni, au inceput sa caute inlocuitori in departamentele de vanzari ale altor companii.
O alta deplasare in masa s-a produs o- data cu plecarea lui Dario Ronco de pe postul de general manager al Schering Plough Romania, (a zecea companie farmaceutica din Romania, cu vanzari de peste 112 milioane RON in 2005, conform companiei de cercetare Cegedim) pe pozitia omoloaga pe care i-a oferit-o AstraZeneca, o companie farmaceutica cu mari ambitii de crestere, avand in vedere ca nu a intrat inca in randul primelor 20 de companii din Romania ca si cifra de vanzari, desi la nivel mondial ocupa locul sase. Odata cu Dario Ronco au plecat de la Schering Plough la AstraZeneca multi agenti de vanzari.
Multi au plecat si de la numarul unu in piata – GlaxoSmithKline – precum si de la alte companii, rezultatul fiind dublarea echipei de vanzari a AstraZeneca in sase luni (compania nu a comunicat revistei BUSINESS Magazin numarul angajatilor din echipa de vanzari). De asemenea, si AstraZeneca a pierdut cativa oameni in favoarea Schering Plough si a altor companii. Specialistii din piata spun ca orice plecare dintr-o companie in alta a unui manager general sau de vanzari atrage dupa sine si plecarea altor oameni. In 2004, inainte de plecarea lui Dario Ronco, directorul de vanzari la acea vreme al Eli Lilly – Ovidiu Popescu – accepta functia de country manager al Ebbott, iar surse din piata spun ca ar fi generat acelasi efect.
A doua explicatie a dezechilibrului intre cererea si oferta de personal de vanzari in pharma este dezvoltarea pietei intr-un ritm mai alert decat sistemul educational. Conform studiului companiei Cegedim
Si macar daca ar fi suficient sa fii absolvent de farmacie sau medicina pentru a fi competent in vanzari, lipsa de personal nu ar fi atat de grava. Dar consultantii spun ca realitatea e alta: cele doua facultati nu ofera studentilor nici o notiune de marketing. Ca atare, daca un reprezentant medical cu experienta intrat intr-o companie noua aduce rezultate bune in 1-3 luni, un incepator incepe sa dea rezultate cel mai devreme dupa sase luni, spune Irina Stefanescu de la Flux.
In aceste conditii, castigatoare ies acele companii care stiu sa-si motiveze si sa-si retina angajatii si pierd companiile cu un management defectuos, spun specialistii. Resursele umane sunt cele care fac diferenta pe o piata dinamica asa cum este cea farmaceutica, spune Dragos Dinu de la A&D Pharma, care in 2005 a alocat 500.000 de euro pentru training-uri, coaching si team building in Sensiblu si Mediplus.
O a treia explicatie a penuriei de personal din aceasta piata se refera la nevoia tot mai mare de astfel de specialisti, generata de specificul pietei – si nu neaparat de dimensiunile ei: spre deosebire de celelalte industrii, cea a medicamentelor de prescriptie depinde in proportie de 100% de oamenii de vanzari, pentru ca numai prin ei poate vinde, spune Irina Stefanescu de la compania de consultanta Flux. Cel putin reprezentantii medicali – repi, in jargonul pietei – care au ca misiune convingerea medicilor si a dirigintilor de farmacii ca merita sa prescrie, respectiv sa achizitioneze, anumite medicamente, practica tipul de vanzare misionar: conving pe cineva sa convinga pe cineva sa-si schimbe stilul de viata eventual, spune Irina Stefanescu.
Rolul repilor este cu atat mai important cu cat, din totalul de peste 5.200 de medicamente cu drept de circulatie in Romania – conform Asociatiei Nationale a Medicamentului -, un medic de familie retine si lucreaza cu, in medie, doar 400. De reprezentantul me-dical depinde care sunt acele produse, ca atare el si product managerul sunt foarte cautati ca meserii, spune Stefanescu. Iar de recomandarile medicilor depinde aproape toata industria: in 2005 s-au comercializat medicamente cu prescriptie medicala in valoare de peste 2,7 miliarde RON, in timp ce medicamentele fara prescriptie au insumat doar aproximativ 717 milioane RON. Dana Cange de la Expand spune ca si pe farmacisti e o adevarata bataie. Pe farmacistul titular se bat, pe de o parte, farmaciile, pe de alta, companiile care l-ar dori pe post de reprezentant medical.
O consecinta a acestei batalii este echivalarea salariilor pentru cele doua posturi, spune Dana Cange de la Expand, in conditiile in care, in mod traditional, reprezentantul medical castiga mai bine. Dar, in timp ce piata tinde tot mai mult spre specializare si calificare, nu exista suficienti reprezentanti medicali cu experienta care sa vrea sa ramana in continuare reprezentanti medicali, spun specialistii. Mai ales in judetele
De asemenea, miscari masive de personal de vanzari se petrec cand o serie de medicamente compensate ies de pe lista compensatelor (iar acest lucru se intampla mai ales in anii postelectorali – ca 2005). In 2004, faptul ca o parte dintre medicamente erau compensate 90% a provocat o crestere artificiala a pietei, spune Irina Stefanescu de la Flux. Cand nu a mai fost valabil, a scazut foarte mult motivatia unor oameni de vanzari. In astfel de situatii, companiile aleg sa promoveze alte medicamente, iar aceste inconsecvente demotiveaza reprezentantii medicali care, de multe ori, hotarasc sa plece.
Tot pentru ca nu stiu ce produse vor promova peste sase luni, companiile pharma nu-si pot planifica nevoia de angajare la final de an pentru anul urmator – posibilitate la indemana companiilor din alte industrii. Astfel, cererile de angajare din partea companiilor pharma sosesc in birourile specialistilor in recrutare cu un deadline de doua saptamani – greu de indeplinit. Iar criteriul calitatii companiilor de recrutare in domeniu este rapiditatea cu care gasesc angajati, spune Dana Cange de la Expand.
Efectele acestei probleme a pietei – penuria de personal de vanzari si marketing – se fac deja simtite: daca in perioada 2000-2004 au fost relativ inghetate, salariile au crescut simtitor in ultimii doi ani, spun consultantii, estimand cresteri de 20-30%. De asemenea, metoda traditionala de recrutare – anuntul – a fost completata de agentiile de recrutare cu head-hunting-ul, forumul online, cursurile de formare si cu deschiderea de filiale locale.
Din toata aceasta poveste, angajatorii se aleg cu doua batai mari de cap: gasirea si pastrarea angajatilor. Daca acum zece ani candidatii la un post puteau fi convinsi doar cu argumente economice, acum conteaza posibilitatea de dezvoltare profesionala. Altfel spus, adolescenta industriei pharma se incheie la 15 ani de la inceperea privatizarii sale. O varsta in grafic.
Conform lui Radu Petrescu, consultant in cadrul PricewaterhouseCoopers, salariile pentru reprezentanti medicali au crescut in 2005 cu 19% brut la nivelul medianei pietei salariilor, comparativ cu 2004, ajungandu-se la cresteri nete de 35% datorita introducerii taxei unice.
|
| CRESTERI SALARIALE (RON) | CRESTERI SALARIALE (EUR) |
| 2004* | 13% | 19% |
| 2005** | 9% | 10% |
| 2006*** | 8% | 9% |
*DATELE INCLUD RATA INFLATIEI;
**DATELE PRECONIZATE NU INCLUD RATA INFLATIEI PENTRU 2005;
***DATELE PREFIGURATE NU INCLUD RATA INFLATIEI PENTRU 2006; SURSA: PAYWELL, STUDIU REALIZAT ANUAL DE PRICEWATERHOUSECOOPERS