Un regal umoristic Imi place munca: ma fascineaza. Pot sta ore in sir s-o contemplu, spunea Jerome K. Jerome in volumul care i-a adus gloria: Trei intr-o barca. Nu altceva decat pura si ironica contemplatie a muncii altora este si acest roman, publicat in 1893. Povestea textului despre cum sa nu scrii un roman incepe cu descoperirea intr-un sertar a unui manuscris care purta urmatoarea eticheta pe coperta cafenie, roasa de vreme – Note de roman. Cartea era o compilatie, pe jumatate jurnal, pe jumatate memorandum. Acolo se aflau multe reflectii, multe discutii, si din ele am alcatuit capitolele ce urmeaza, explica autorul in preambul. Aceste povestiri ale altora sunt doar adnotate si corectate cu mult umor de catre autor, care gaseste de cuviinta sa ne invete cum nu trebuie structurat un roman de interes. Trucul sau consta insa tocmai in faptul ca, utilizand aparent deconstructia, insaileaza fragmente si valideaza un pot-pourri care, altfel, ar fi putut sa dea impresia unui non-sens narativ. Jerome K. Jerome, Arta de a NU scrie un roman, Editura Leda, Bucuresti, 2006 Foamea sunt eu! Roman-eseu-autobiografie, volumul poate fi citit incepand cu orice pagina, de la coada la cap, sau de la mijloc in sus. Nu ca n-ar avea poveste, Amélie Nothomb, Autobiografia foamei, Editura Polirom,
Leave a Reply