Manderlay

Acuzat ca a pornit o cruciada impotriva unei tari pe care nici macar n-a vizitat-o, von Trier a raspuns ca hegemonia cultural-economica americana il transforma si pe el insusi intr-un cetatean american

Suntem in 1933. Grace (Bryce Dallas Howard), eroina din „Dogville“, prima parte a trilogiei, calatoreste impreuna cu tatal ei (Willem Defoe) prin Alabama, descoperind din intamplare Manderlayul, o ferma in care se mai practica sclavia, la aproape 70 de ani de la abolirea acesteia. Oripilata de cele vazute, Grace decida sa ramana pe plantatie si sa-i familiarizeze pe cei de acolo cu valorile democratiei.

Scandalos si plin de cruda ironie la adresa valorilor sociale si politice americane, „Manderlay“ e un film care trebuie neaparat vazut, pentru ca, dupa cum s-a spus, „e ca siropul de tuse: nu-ti place gustul lui, dar iti face bine“. Ca fapt divers, mesajul filmului, de o duritate specifica regizorului danez, este suficient de socant si violent, astfel incat producatorii sa nu gaseasca actori afroamericani care sa joace rolurile personajelor de culoare: noua dintre actori sunt de origine nonamericana.

Grace invata pe parcursul filmului ca e imposibil sa iei o comunitate, sa-i distrugi setul de reguli si norme (bune sau rele) si s-o obligi sa imbratiseze numaidecat altele. Atac evident la adresa politicii de ocupare a Irakului de catre Statele Unite? Lars von Trier nu face nici un secret din asta. Acuzat ca a pornit o cruciada impotriva unei tari pe care nici macar n-a vizitat-o („Manderlay“ este filmat in Suedia), von Trier a raspuns ca hegemonia cultural-economica americana il transforma si pe el insusi intr-un cetatean american, prin urmare are tot dreptul s-o critice. Lucru greu de contrazis.

Regizorul arata in „Manderlay“ ca democratia nu este nici pe departe sfarsitul istoriei, adica stadiul politic ultim, ideal si deplin al civilizatiei. Viata este mult prea complexa pentru a putea fi ingradita intr-un set de reguli, chiar daca acestea sunt adoptate in urma unui consens. „Poate ca un sclav subordonat unui om cu biciul in mana este mai demn decat un sclav ingradit de forte economice. In lumea de azi, se considera ca o persoana inteligenta si muncitoare va reusi intotdeauna sa-si intretina familia si chiar sa se imbogateasca.

In aceasta lume, este numai vina ta daca esti negru si sarac, pentru ca esti liber.“ von Trier pastreaza formula deja consacrata de „Dogville“: un oras, o comunitate de aproximativ 20 de oameni, un narator (acelasi John Hurt) care imparte povestea in capitole (de aceasta data opt), acelasi decor specific teatrului, cu contururi pentru case si usi inexistente la care totusi se bate si, cel mai important, celebra tehnica de montaj, care-ti lasa impresia ca intre o secventa si alta editorul a uitat sa insereze cateva cadre. Revelatia filmului este Bryce Dallas Howard (Grace), al carei nume spune (aproape) totul despre ea. In primul rand e vorba de culoarea parului ei, de un rosu caramiziu, exact ca al celebrului canion Bryce din Utah. Dallas este orasul in care s-a nascut, iar Howard este numele tatalui ei, nimeni altul decat celebrul regizor Ron Howard.

Intr-o perioada cand nu voia ca numele sa-i fie asociat cu omul din spatele unor filme ca „Cinderella Man“, „O minte sclipitoare“ sau „Apollo 13“, actrita de 25 de ani isi zicea simplu Bryce Dallas. Hotarata sa-si croiasca propriul drum in viata, fiica lui Ron Howard a dat lovitura cu piesa „Cum va place“, datorita careia a fost remarcata de M. Night Shyamalan, care se pregatea sa inceapa filmarile la „The Village“ („Satul“). A mai fost nevoie doar de un singur pas ca Bryce Dallas Howard sa se alature unui „generic“ de zile mari (Joaquin Phoenix, Adrien Brody, William Hurt, Sigourney Weaver) a „Satului“: renuntarea lui Kirsten Dunst la rolul lui Ivy Walker, actrita declarandu-se mai atrasa de oras, mai exact de „Elizabethtown“, unul dintre cele mai dezamagitoare proiecte ale ultimilor ani.

In ceea ce priveste colaborarea ei cu Lars von Trier, regizorul-stihie, care a innebunit-o pe Bjork in timpul filmarilor la „Dancer in the Dark“ suficient de mult ca aceasta sa-si promita ca nu va mai juca in veci intr-un film, Bryce Dallas Howard nu are decat cuvinte bune: „e un om foarte amabil si… cand o scena iesea prost, nu-mi zicea nimic, doar facea glume despre cat de mult i-ar placea

sa-mi traga cateva la fund“.

MANDERLAY R: LARS VON TRIER CU: BRYCE DALLAS HOWARD, WILLEM DEFOE, DANNY GLOVER, ISAACH DE BANKOLE, JEREMY DAVIES, LAUREN BACALL, UDO KIER, RIK LAUNSPACH, GEOFFREY BATEMAN DIN 31 MARTIE