“Scenariul de baza e ca actuala criza din zona euro se va
rezolva cu bine, dar nu putem exclude incidente neprevazute. Fata
de anul trecut, sunt aceleasi motive de ingrijorare, poate chiar
amplificate, iar temerea de perturbari serioase exista in
continuare”, a declarat Erik Berglof, economistul-sef al EBRD,
citat de publicatia Emerging Markets.
Pericolele vin in primul rand din riscurile pentru sectorul bancar
din regiune, daca Grecia ar intra in incapacitate de plata a unora
sau a tuturor datorilor ajunse la scadenta, ceea ce ar afecta sever
bancile din Europa de Vest, care ar putea dori sa retraga
lichiditate din subsidiarele lor est-europene.
Mark Allen, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrala si
de Est, afirma ca integrarea puternica a sistemelor financiare din
Europa de Est cu cele occidentale le-a lasat pe primele vulnerabile
la socuri. “Desi tarile est-europene au demonstrar ca au
capacitatea de a impiedica un impact local al problemelor de la
nivelul bancilor-mama, daca aceste probleme s-ar agrava, atunci am
putea asista la probleme suplimentare in regiune”, afirma
Allen.
Conform oficialului FMI, daca escaladarea crizei ar duce la o
incetinire a cresterii economice in Germania, impactul ar fi simtit
si in afara sectorului bancar, afectand cresterea economica a
tarilor est-europene dependente de exporturi, adauga Allen, desi nu
acesta e scenariul de baza pe care il ia in calcul. Presedintele
BERD, Thomas Mirow, a declarat la randul lui ca Europa de Est “este
foarte indeaproape legata de Germania, din punctul de vedere al
profitului din activitati industriale. Daca ar incepe un nou ciclu
in care Germania s-ar confrunta cu probleme, est-europenii vor fi
afectati”.
Economistii BERD si ai FMI cred ca initiativa de la Viena din 2009,
prin care marile banci comerciale de pe continent cu activitate in
Est au acceptat sa nu retraga lichiditati din subsidiarele lor
estice, dovedeste ca e nevoie de un mecanism institutional pentru a
limita consecintele negative ale unei eventuale crize. “Avem deja
un cadru pe care il putem folosi in cazul unor noi probleme,
indiferent care e originea lor, pentru a aborda chestiunea
legaturilor dintre sistemele bancare din Vest si Est”, apreciaza
Mark Allen.
“TOATE BANCILE DIN ROMANIA VANEAZA CORPORATIILE DE TOP 10”
Reprezentantul FMI afirma insa ca bancile din Europa Centrala si de
Est trebuie sa-si reduca portofoliile de credite neperformante, ca
sa poata debloca sistemul de credite si sa poata stimula cresterea
economica. “Sunt mai multe optiuni care ar putea fi incercate,
inclusiv schimbarea regimului fiscal al pierderilor bancilor sau
explorarea posibilitatii unor ‘bad banks’” (institutii care sa
colecteze activele cu probleme).
In aprilie, initiativa Viena Plus, coordonata de BERD si formata
din actionarii bancilor cu activitate in regiune, a infiintat un
comitet de studiere a problemei creditelor neperformante si a
impactului lor asupra creditarii. “Motivul pentru care asa ceva e
necesar e ca nu am depasit inca pericolul”, afirma Piroska Nagy,
consilier principal al economistului-sef al BERD.
Exista tendinta in randul celor mai mari banci din regiune, in
special din Austria si Italia, de a oferi preponderent credite
companiilor mari, deja bine capitalizate, in timp ce portofoliile
de credite neperformante raman substantiale. “Toate bancile din
Romania vaneaza corporatiile de top 10”, declara un oficial al unei
institutii multilaterale de credit din Bucuresti. “Ele le ofera
dobanzi ridicol de favorabile, dar pentru companiile mici exista
foarte putine credite disponibile.”
Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International, estimeaza ca
volumul creditelor neperformante va cunoaste un maxim in acest an.
Aurelio Maccurio, director de planificare strategica al UniCredit,
admite si el ca volumul creditelor neperformante e in crestere, dar
ca ritmul de crestere s-a incetinit: “Costul riscului e in scadere,
am vazut asta in special in primul trimestru din 2011”.
Leave a Reply